2,056 matches
-
Convorbiri literare" (1959-1990). Debut publicistic la "Iașul nou" (1952) și editorial cu placheta Fluierul (1959). Colaborează la "Cronica", "Luceafărul", "România literară", "Argeș", "Tribuna" ș.a. Cărți de poezie: Florile cornului tânăr, prefață de Otilia Cazimir, Editura Pentru Literatură, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, Editura Pentru Literatură, București, 1966; Alcor (antologie), Editura Tineretului, București, 1967; Iarnă erotică, Editura Tineretului, București, 1969; Umbra paradisului, Editura Junimea, 1970; Nunțile efemere, Editura Junimea, Iași, 1970; Orfeu plângând-o pe Eurydice (antologie), Editura Tineretului, București, 1973; Cartea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Junimea, Iași, 2000; Floarea Moldovei (antologie), Editura Augusta, Timișoara, 2001; În loja nopții (antologie), Editura Cronica, Iași, 2001; Slugă la prisaca lui Tudor Arghezi, Princeps Edit, Iași, 2004; O, Mamă, dulce Mamă (antologie), Editura Timpul, Iași, 2004; Dorința durerii îndrăgostite, Fundația Culturală Poezia, Iași, 2006; Patimile după Anton Pann, Editura Rafet, Iași, 2008; Astralia. Opera poetică, Ediție critică, Princeps Edit, Iași, 2008; Mirungere (antologie), Editura Alfa, Iași 2009. Membru al PEN-Clubului Român, al Organizației Mondiale a Poeților. Premiul Asociației Scriitorilor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lerui, Doamne, lerui ler". Cum afirmam însă la început, există câteva linii tematice directoare, asemănătoare unor raze vectoare ce ajung să capteze tot universul imagistic al Astraliei. Prima și cea mai vizibilă dintre ele este dominanta erotică. Începând cu Orfeu îndrăgostit (E.P.L., 1966), Horia Zilieru a fost perceput aproape exclusiv de critici ca un poet al erosului, fie el pur fizic ori intens spiritualizat, transformat, în orice caz, în efigie identitară: "cavaler fiind, iubirea ca semn heraldic îl prinde", conchidea, într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Oglinda de ceață (Editura Cartea Românească, 1979), Orfeon (Editura Junimea, 1980), Roza eternă (Editura Cartea Românească, 1984), Doamna mea, eternitatea (Editura Junimea, 1986) și până la Doamna cu sonetul (Editura Geneze, 1993), Mirii paradisului pierdut (Editura Junimea, 2000) ori Dorința durerii îndrăgostite (Fundația Culturală Poezia, 2006), pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inhibiție. Scrie, într-un efort de voință, Guy Domville, o melodramă alegorizantă, cu acțiunea plasată la sfîrșitul secolului al optsprezecelea, într-o comunitate nobiliară catolică. Protagonistul (Domville) devine, prin forța împrejurărilor, tutorele fiului unei tinere și atrăgătoare văduve, doamna Peverel îndrăgostită, în secret, de Guy. Domville visează însă la preoție și viață monastică și, în consecință, comportamentul său vizavi de doamna Peverel rămîne în zona unei castități absolute. Frank, prieten al lui Guy, o curtează pe doamna Peverel, dar încercările lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
real se transformă în eroul ficțional. Acest lucru li se întîmplă lui Tengo și lui Aomame care fapt surprinzător nu sînt străini unul de celălalt. Au fost colegi în școala primară și, deși istoria i-a despărțit, au rămas etern îndrăgostiți unul de celălalt (i-au unit de la început și propriile copilării pline de traume). Povestea lor de dragoste (idealizată) consti tuie, de altfel, mobilul trecerii dinspre real către ficțional. Amîndoi ajung captivi în universul lui "1Q84", unde niște misterioși Oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
În scenă, în avanscenă intrase, parcă dintr-o dată, un personaj dinamic, febricitant, de o carismă în care feminitatea de superioară esență se împletea cu inteligența provocatoare. Intervențiile ei, în presă și în manifestările publice, păreau să aibă spontaneitatea unui discurs îndrăgostit, însă alura euforică, efect al bucuriei de a săvârși ceremonialul hermeneutic, nu ascundea încordarea gândului strunit cu iscusință. Un spectacol de vervă surâzătoare și de suplețe intelectuală. Aceeași dezinvoltură trecută prin filtrul reflecției pătrunzătoare o regăsim în lucrările pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu e mulțumit de această glorie subterană. Se visează bogat și celebru, adulat de o lume întreagă. În primăvara lui 1974 odată cu Soljenițîn, care fusese alungat din țară părăsește Moscova cu destinația New York, însoțit de preafrumoasa Elena. Seducător frenetic, veșnic îndrăgostit, romantic incurabil, înconjurat de femei, mai puțin în perioada în care, pentru a supraviețui în America, a trebuit să facă favoruri unor negri, Limonov cultivă o anume fidelitate față de origini și un soi de compasiune barbară, ce l-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
transformă textul Anagrammes în structura ascunsă, abisală a întregului demers saussurian, în indiciul unei situații mai apropiate de adevărata stare a limbajului. De o manieră asemănătoare este apreciată și alegerea ordinii alfabetice de către Roland Barthes în Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit, alegere care are menirea de a distruge orice "tentație a sensului". Sensul nu este abolit prin haosul semnelor, ci prin introducerea unui simulacru radical ce se obține prin instituirea unei ordini perfect convenționale, cum ar fi cea dată de regulile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
logicii noncontradicției care determină atracția termenilor opuși și deturnarea sensului din matricea sa. Seducția este, în același timp, o forță care nu poate fi controlată, dar și o strategie aplicată de către un subiect ce poate juca diverse roluri: scriitor, profesor, îndrăgostit, manipulator, agent de publicitate etc. Tocmai de aceea ea este o strategie fatală, mai ales datorită faptului că intervine la toate nivelurile: interuman, social, politic, mediatic, discursiv. În viziunea lui Baudrillard, seducția se inserează peste tot în mod ascuns sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
straniul Paradis Al toamnelor nebune de culori, în care poți, tot ca în vis, să mori... Să mori și să învii la primăvară, Din palma înghețată să-ți răsară, Eliberat cu vârful și lama de cuțit, Un mugure de lume-ndrăgostit... Dar până-atunci, auzi toți anii tăi, Cu sănii și cai albi, cu zurgălăi, Cum trec pe lângă tine și nici nu poți să-i vezi Când se îngroapă-n albul perfidelor zăpezi... (2008) Păcat Păcat e chiar să te gândești
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
Pun 10 cărți din 22 toate! Porunca lor În mine mă străbate! Arcana mare sufletul cunoaște și doar lumina minții o Împarte!” Vina de a simți plăcerea lumii este un capitol de carte de o dulce durere umană, zbaterea bărbatului Îndrăgostit, Între lumea reală și cea de dincolo de ceața imaginației devine o geografie a sufletului, chiar dacă uneori, Theodor Răpan ne plimbă pe sub un cer de stele reci. Cu mască sau fără mască, iubirea Își face jocul până la capăt! Într-un dans
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
Semănai cu parfumul unei flori, dansând pe obrajii rușinați ai nopții Îndrăgostite. Aș fi vrut să fiu nisipul din trupul tău clepsidră. În fiecare vineri gustam anafura trupului tău cu clinchet de post. Inima ierbii murise pe buzele ciutei. Pădurea sta ascunsă după draperia lunii. Dimineața părea o femeie cu trupul umezit
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
subtil al geografiei tulburi a unei Transilvanii medievale în mijlocul establishment-ului imperial britanic, materializat prin mutarea lui Dracula la Londra, au propulsat scrierea autorului irlandez printre cele mai durabile producții înfricoșătoare din istoria literaturii. Portretul lui Dracula, ucigaș și seducător, îndrăgostit și damnat, a devenit un bun comun, exploatat în medii artistice diverse și elevat la nivelul unui adevărat icon cultural modern.44 Mixtura în proporții indiscernabile de eros și thanatos, de senzualitate și pericol au întreținut mitul poveștii ca atare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oroare exacerbată, paralizantă: "[e]a se dădu înapoi, amuțită de groază, și apariția o ajunse în iatacul în care încă plutea mireasma caldă a dragostei". În lumina dezintegratoare de mituri, adevărul iese la iveală: "nu era decât vechilul". Admonestat de îndrăgostită, acesta își verbalizează prompt suspiciunile; bruscat, devine amenințător. În cele din urmă, "a ieșit, tropăind din cizmele grele". Profilul de anxioasă al protagonistei este dublat de unul eminamente mistic. Pasajul următor este o remarcabilă radiografie sinestezică a unui desengaño erotic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
toți. Ea îi îndemna, chiar ea. Îi primea goală, pe covor, doi câte doi. Până a venit vechilul și a împușcat-o". Partea a șasea aduce în centrul diegezei prima apariție onirică a Christinei, care bântuie, ca spectru al seducătoarei îndrăgostite, visul lui Egor. Coșmarul însă continuă în realitate, într-o scenă care ar fi trezit invidia prozatorilor gotici: Nu dormea deci; nu visa. Își mușcă puternic buza de jos. Simți durerea. Ar fi vrut în acea clipă să sară jos
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
2002. 37-44. Popa, Mircea. Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu. București: Ed. Minerva, 1982. Protopopescu, Al. Romanul psihologic românesc. Postfață de Vasile Andru. Pitești: Ed. Paralela 45, 2002. Proză fantastică franceză. 3 vol. (Elixirul de viață lungă, Mâna fermecată, Moarta îndrăgostită). Antologie, prefață și prezentări de Irina Mavrodin. București: Ed. Minerva, 1982. Punter, David. The Literature of Terror: A History of Gothic Fictions from 1765 to the Present Day. London: Longmans, 1980. Radcliffe, Ann. "On the Supernatural in Poetry". David Sandner
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apropie de sensibilitatea simbolistă prin accentuarea dimensiunii spirituale, vizibilă, de pildă, la un Ferdinad Hodler sau Puvis de Chavannes, cât și la prerafaeliți. În partea stângă se află Dragostea profană, construită într-un raport de simetrie cu Dragostea spirituală. Tânărul îndrăgostit se află îngenuncheat la picioarele iubitei. Oare presupune această postură sensul unei constrângeri, a unei necesități pe care o îmbracă dragostea profană? Pe o scară, în lateral, coboară o serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în trei acte „X. Y. Z.” a lui Klabund. Din distribuție făceau parte actorii Toto I. Iancovescu, Jeanna Burileanu ș.a. Un alt mare artist bucureștean, George Vraca, a susținut prima reprezentație în Bacău la sfârșitul lunii octombrie 1930 în spectacolul „Îndrăgostita”, alături de Maria Ventura. Un eveniment teatral de proporții l-a constituit întâlnirea publicului băcăuan cu artiștii Lucia Sturza Bulandra și V. Maximilian în piesa „Etienne” (2 noiembrie 1930). Tot în luna noiembrie 1930, pe scena din incinata Palatului „Mărăști”, actorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în auto, după miezul nopții, 94 lei." Sînt notate cu minuțiozitate numele doamnelor ale căror saloane le frecventa (Mme Poenaro, Em. Miclesco, Baicoyano, Emm. Slătineano, Irene Procopiu, Sabina Cantacuzene); de una dintre ele, Elisa Băicoianu, mărturisește că a fost sincer îndrăgostit; francizarea țanțoșă a numelor sugerează indicibilul farmec al prostiei fudule. Unul dintre monografiști mai consemnează, fără entuziasm: "Tînărul intrase și în grațiile soției lui Bogdan-Pitești, care se pare că ar fi vrut să-l facă beneficiarul jefuirii soțului ei, aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a evita riscul încadrării restrictive (chiar în parametrii științifici) de orice fel, ne propunem să ne întoarcem, pentru construirea unui portret cât mai complet al eroului, la bogăția de detalii pe care ni le oferă nuvela lui Slavici. Simina cea îndrăgostită are propria sa părere despre tânărul bogătan. Afecțiunea alterează obiectivitatea observației, dar nu îi știrbește intuiția de fond: Simina se uita în calea lui. Venea drept, cu capul sus, cu pasul ușor, iar ochii nu îi mai erau ascunși sub
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu mine? el răspunde: Nimic! Știu că-mi ești dragă de mi s-au urât zilele. Mărturia e sinceră și ea exprimă cel mai bine starea de fapt. Bărbatul-băiatul nu face altceva decât să își asculte inima. Ca orice tânăr îndrăgostit, el dorește să o aibă aproape pe cea care e obiectul și subiectul pasiunii sale. Nu există niciun gând îndreptat spre o asumare a unei responsabilități de orice natură ar fi fost ea. Întoarcerea cu pădureanca acasă îl determină însă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în încercarea disperată de a găsi o cale de a o îndepărta de fiul său. Cunoscând-o, popa Furtună va fi, la rândul său, profund impresionat. Va încerca însă o formulă prin care să micșoreze această imagine în ochii tânărului îndrăgostit. Fata nu-i slută și-i mai vicleană decât o șerpoaică cu pui: să nu aflu că umbli după ștrengării. E prima impresie ,,trucată" pe care i-o împărtășește el lui Iorgovan și pe care o însoțește, voit, de interdicția
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acasă. Într-atât o copleșește dorul și vinovăția față de ei, încât nu-și poate stăpâni lacrimile. Națl percepe gestul ca semn al intruziunii lumii dinafară în cuplul abia constituit fisurându-i unitatea. Suferința femeii e percepută acut dureros de bărbatul îndrăgostit care se consideră cauza directă a acesteia. Neînțelegerea și neputința îndrăgostitului sunt perfect exteriorizate de acesta prin codul ușor descifrabil, și de această dată, al limbii utilizate: Persida și Națl vorbeau totdeauna nemțește. Așa o porniseră de la început și Persida
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ochii și s-o omoare. De umilință nu este în stare niciunul dintre ei, nici măcar cel care iubește cu adevărat și care în virtutea acestui sentiment exprimă acest gând de profundă smerenie. Nimic nu ar fi fost prea mult pentru omul îndrăgostit. Orgoliosul decide că există însă limite peste care nu poate trece. Cea mai importantă e păstrarea intactă a imaginii de sine. Marea lecție a tragediei pe care ei nu sunt capabili s-o asimileze este aceea că fiecare rămâne singur
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]