2,964 matches
-
una comercială. Astfel, în timp muzeul și-a redefinit pozițiile și profitînd de aceste argumente a devenit în același timp un producător de bunuri și servicii, în consecință reevaluîndu-se noțiunea de public. La începutul anilor '80 unii muzeografi promovau cu îndrăzneală termeni ca acel de public-consumator... Pericolul asaltului vizual-publicitar al producției în serie de substitute riscă să anuleze statutul originalului. Ne întrebăm, cîți dintre turiștii care iau cu asalt zilnic, în mod constant 3 4 lucrări celebre din Luvru, fac acest
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prin disciplina și exercițiul logic al gândirii. Cel de-al doilea pasaj, în care Macrobius se referă la cauzele căderii sufletului (I, 11, 11) menționează appetentiam corporis, care trimite la Plotin 49 (IV, 3, 12), care argumentează cu privire la mândria și îndrăzneala sufletului (; V, 1, 1), care îl determină să se scufunde în trupuri. Sufletul nu se mulțumește să radieze, este atras de reflexia (Comm. I, 14, 15) pe care a produs-o; nu mai este vorba de teoria procesiunii datorită distincției
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
la paradă. Trecuse mai bine de o lună și jumătate de când Toaibă se afla în spital. După ce i-au scos ghipsul, a început să facă pași sprijinindu-se în cârje. Căpitanul chirurg îl încuraja mereu: Așa, eroule! Calcă mai cu îndrăzneală! Scrâșnind de durere, Toaibă înmulțea numărul pașilor - măcar cu unu-doi mai mulți ca ieri... Și zilele treceau una după alta, cu ninsori și geruri aspre. Cât era ziulica de mare, Toaibă se căznea să meargă, folosind cât mai mult
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forlì, seniorul Faenzei, ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au putut venețienii să și dea seama de îndrăzneala hotărârii pe care o luaseră; într-adevăr, l-au făcut stăpân asupra unei treimi din Italia, numai pentru ca ei să poată ocupa câteva teritorii din Lombardia. Să ne gândim acum cât de ușor i-ar fi fost regelui să-și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în general, care nu se gândesc la furtună cât timp vremea este frumoasă), iar în momentul în care au început situațiile grele s-au gândit să fugă, și nu să se apere, și au sperat că popoarele lor, exasperate de îndrăzneala învingătorilor, îi vor chema înapoi. O hotărâre de felul acesta este bună numai atunci când altă nu este posibilă; dar este foarte greșit să renunți pentru aceasta la alte mijloace de scăpare. Căci nu este niciodată bine să te lași să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
aceia care procedează astfel, decât de aceia care sunt chibzuiți în faptele lor. Și, tot pentru că este femeie, ea este întotdeauna prietenă a celor tineri, deoarece aceștia sunt mai puțin precauți, mai violenți și i se impun cu mai multă îndrăzneală. CAPITOLUL XXVI ÎNDEMN SPRE A UNI ȘI A ELIBERA ITALIA DIN MÂINILE BARBARILOR Considerând toate aceste lucruri pe care le-am tratat mai sus și meditând dacă timpurile sunt astăzi în Italia de așa fel încât ea să poată primi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
la 8 aprilie 1717, iată-l pe Constantin Dimitrie Moruzi voievod confirmându-le la 12 mai 1779 dreptul de a lua anual din vama domnească din Iași câte 150 de lei. ― A fost și un egumen athonit, care a avut îndrăzneala de a-i scrie lui vodă. Fii bun și citește-mi ce dorea acest egumen. ― Pe la 18 octombrie 1694 citim: “Antim, catigumenul celor 20 de mănăstiri de la Muntele Athos, scrie lui <Costantin> Duca vv. că M-rea Trei Ierarhi fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. 19. Și dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală. 20. Dar proorocul care va avea îndrăzneala să spună în Numele Meu un cuvînt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, proorocul acela să fie pedepsit cu moartea." 21. Poate că vei zice în inima ta: Cum vom cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
nu-l va spune Domnul?" 22. Cînd ceea ce va spune proorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc și nu se va întîmpla, va fi un cuvînt pe care nu l-a spus Domnul. Proorocul acela l-a spus din îndrăzneală: să n-ai teamă de el. $19 1. După ce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile acelea a căror țară ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, după ce le vei izgoni și vei locui în cetățile și în casele lor, 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
bloc de gheață. Pentru că asta au fost pasiunile mele, flăcări pe un bloc de gheață, încercări disperate de a ieși din imobilitate, din cleștele ezitărilor. E un lucru destul de cunoscut că timizii sânt uneori mai curajoși decât curajoșii. Ei au îndrăzneli de care un om normal nu e în stare. După cum nehotărâții sânt capabili de pasiuni nebunești. Numai că eu în zadar mă avântam. După o vreme ajungeam de unde am plecat. Pe peron, domnilor. Blestemat caracter. Totdeauna m-am reîntors pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Atunci, în marele meu orgoliu, am găsit cea mai rea soluție. Am început să am vanitatea și voluptatea suferinței. Și am ajuns într-un punct unde sinceritatea era străină de modestie. Strigam: iată cât sânt de vulnerabil, admirați-mă pentru îndrăzneala de a o recunoaște! Or, suferința, dacă nu găsim în ea un minimum de forță, ne cere să fim măcar decenți, să n-o exhibăm. Dar acum lucrurile se schimbaseră. Dacă reușeam să mă simt vinovat însemna că nu eram
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
la fel de mare ca moartea. Așa s-au văzut, uneori, sclavi fericiți. Așa s-au văzut călăi binecuvântați de victime. Nu e nimic paradoxal aici. Totul e posibil când stai pe scaunul cetățeanului Sieyes. Tocmai de aceea, onorată instanță, îmi iau îndrăzneala de a învinui acolo unde s-ar cuveni, cred unii, să aibă cuvântul doar mila. Frica trebuie nu numai compătimită, ci și acuzată, deoarece a socoti că împotriva ei nu-ți rămâne altă șansă decât aceea de "a trăi", a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
oamenii își puneau acolo singuri botnițe, de frică. Și eu însumi am trăit o aventură ciudată cu îmblînzitori de cobre, care mi-a arătat că de teama celor înfricoșați profită cei ce înfricoșează. De ce vă dau aceste exemple? E o îndrăzneală să-i judeci pe alții când tu însuți n-ai fost decât o marionetă a fricii, dar, din întîmplările prin care am trecut, am învățat că, pentru a se opune răului, omul trebuie să înceapă prin a se teme de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Dacă-i vorba de asta. s-a rezolvat: te conduc eu. ― Nu-i mai bine să oferi biletul unui coleg? m-a întrebat insinuant, privindu-mă țintă, în ochi. ― Nu, pentru că prefer farmecul persoanei d-tale, i-am replicat cu îndrăzneala mea obișnuită. ― Eu când mă duc la teatru o fac numai pentru piesă. Nu-mi displăcu riposta, Dar nu eram omul care să dezarmeze de la cea dinții săgeată fontă. Am reluat: ― Înțeleg, ți-e frică de gura lumii. La teatru
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
coșulețul cu pâine și începu să-și înfigă docul în miezul pufos. Ne uitam la ea încremeniți, fără a clipi din ochi, până când s-a hotărât să-și schimbe locul și a zburat pe șifonier. ― Bravo, drăgălașo, mi-a plăcut îndrăzneala ta, i-am spus micuței musafire. ― Sssst... nu vorbi... mi-a închis Mihaela gura cu mâna. ― Tu, Aimée, ești mai fricoasă decât musafira noastră mititică. Aveam dreptate. Numaidecât cinteza coborî din nou la masă și ciuguli firimiturile puse de Mihaela
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
întotdeauna de partea nevinovăției, și nevinovăția are primul și ultimul cuvânt. Afară de cazul când vinovăția pierde măsura și vrea să acuze în loc să-și pună cenușă în cap... Am întrebat-o ce vrea să-mi comunice, dar ea tăcea, oscilând între îndrăzneală și lipsă de curaj, ca în pragul unui verdict care odată rostit nu mai poate fi schimbat. ― Ce este? ― În urma celor întîmplate, spuse cu privirile călătorind departe, în afară de noi, nu mai putem rămâne împreună ― Cum vrei! am replicat sec, fără
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
important este numai gândul că te stăpânește. Când la mine s-a pârguit acest gând, nimic n-a mai putut să mă împiedice de a-l pune în aplicare. Principalul se îndeplinise. Văzând încurajările mele, el își luă din nou îndrăzneala și-mi vorbi. Mă îndema să divorțez, să devin soția lui, să punem capăt acestei situații neclare. Îi strângeam mâna încetișor: "Ei bine, voi fi a dumitale, ți-o făgăduiesc, încă un bob zăbavă..." Făgăduisem și așteptam ziua cea mare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
castel vom merge să vedem satul cu casele încă tradiționale ce au fost martorele atâtor schimbări și încercări!... ele se strecoară cu greu printre casele impunătoare, ce s-au adaptat noului; acestea, abia înălțate, par să nu aibă însă aceeași îndrăzneală ca cele vechi. Unele, de un gri închis, încă stângace, par să privească mirate spre cer: poate pentru că nu au o poveste încă! Apoi vom lua bicicletele care te așteaptă cu nerăbdare și vom putea merge peste tot, chiar și
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
că tocmai această capacitate a lor de a rămâne copii mari le asigura nemurirea. Deoarece, rămânând copii, nu descopereau moartea. Luam din legende coaja, fără să ajung la miez. Apoi, am trecut și printr-o etapă de frondă. Mă uimiseră îndrăznelile unor autori moderni, ca Gide sau Anouilh, care n-au ezitat să-l facă pe Prometeu fabricant de chibrituri, iar pe Orfeu cântăreț ambulant și m-am lăsat luat de val. Din fericire, nevoia mea de romantism a fost mai
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
atât de încîlcite ale celebrului proces a jucat un rol important și faptul că filosoful a sfârșit prin a-i contraria pe atenieni. El a depășit "măsura", a mers "prea departe", a dorit sau a spus "prea mult", iar această îndrăzneală care periclita limitele concetățenilor săi nu i-a fost iertată, ducîndu-i, în cele din urmă, în fața tribunalului și a paharului de cucută. Aș fi putut spune ca Unamuno: Nu admit altă metodă decât aceea a pasiunii". Dar un demon romantic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe barbari să-și biruie complexele. Când Honorius s-a închis în Ravenna, unde amintirea imperiului era apărată numai de țânțarii mlaștinilor din împrejurimi, vizigoții au respirat adânc și au îndrăznit să se plimbe printre ruine, la Roma, îngroziți de îndrăzneala lor. Anul acesta, din pricina ploilor, cireșele au putrezit înainte de a fi culese. Fructele sunt scumpe. Mi-am permis, totuși, să cumpăr în piața din Neptun două kilograme de căpșuni. Pe drum, m-am întîlnit cu câțiva colegi care mergeau să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu mai era cu putință să te porți ca un anume proprietar rus, al cărui caracter îmi stârnise admirația: punea să-i biciuiască atât pe țăranii care-l salutau cât și pe cei ce nu-l salutau, pedepsind astfel o îndrăzneală pe care o găsea la fel de nerușinată în amândouă cazurile. Îmi amintesc de alte isprăvi și mai grave. Am început să scriu o Odă la poliție și o Apoteoză a ghilotinei. Mai cu seamă frecventam cafenelele specializate, unde se adunau umaniștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Suferința adoarme o dată cu virilitatea și nu se trezește decât o dată cu ea. Pentru aceleași pricini, adolescenții își pierd, o dată cu prima lor femeie, neliniștea metafizică, iar anumite căsătorii care nu sunt decât un desfrâu birocratizat, devin în același timp dricurile cenușii ale îndrăznelii și imaginației. Da, dragă prietene, căsătoria burgheză a pus întreaga noastră țară sub semnul papucilor și halatului, și în curând o va duce la groapă. Exagerez? Nu, dar pierd șirul. Voiam doar să vă spun cât de bine mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de atâta purtare... Intră, părinte! Intră! a poruncit vodă, încurajându-l din priviri. Preotul a făcut câțiva pași mărunți și a căzut în genunchi în fața lui vodă. Să trăiești, măria ta, și Dumnezeu să te aibă în paza Sa! Iartă îndrăzneala mea nevrednicul de a cere să mă primești - a vorbit preotul plin de umilință. Ridică-te, părinte, și te apropie! l-a îndemnat domnul. Preotul s-a ridicat cu greu și a pășit până în preajma tronului. În tot acest timp
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unde în ultimul moment lăsa loc altora mai temeinici ia pumn. Căci Lică era totuși un ,,delicat". Nu-i lipsea forța, dar erau la el mai mult impulsii repezi decât adevărată rezistență. La, dresaj, chiar în cazarmă, era căutat pentru îndrăzneala și ..maniera" lui mai mult decât pentru muncă. La producții el era artistul, fiindcă avea tupeu, siluetă, îndemînare și, la nevoie, o tensiune de voință ce susținea mușchii, dar nu ducea Ia greu. Ceea ce ii determinase să lase de-a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]