2,289 matches
-
democrație în care patul armelor este masa de scris către cei dragi dar nimeni nu recunoaște cojile încinse și parcă trăim în preajma unui incendiu Prin hăurile foii blocaj general al tuturor încheieturilor casa trupului trece prin pădurea de piatră spini înfloriți distilează sângele un corb în picaj se arată vorbele ce dau buzna spre mine zguduie geamurile ca o toacă nesiguranța a ajuns ca un plumb încins care vine din toate părțile deodată și parcă înaintez printr-o mare excesiv de sărată
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
-ngândurată în ofir. Din neputință cerul l-a iubit ține-i sicriul greier genial înlăcrimează-l și pământul ia-l să-ngropi în el poemul tău orbit. O, tată, mândru tată Nu n-am fugit. Săgețile din carne adastă cimitirul înflorit cât terapia ta în vene-mi cântă albastrul sânge meta/amorit. Ogarii ceții urlă. Podul pragul devin un prund de râu și la un semn recifele din suflet scot ghețarii scenariul ludic: scrânciobul de lemn în care așteptam prezicătorii cu
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
ani, Festivalul Internațional de Canto ce-i poartă numele, organizat de la fel de celebra cântăreață Mariana Nicolesco, era definită de Nicolae Carandino "un simbol al triumfului românesc peste hotare, imagine sonoră a frumuseții, a grației, a cântecului; ridicată pe scutul înflorit al unei epoci unice în istoria lumii, sinteză definitivă a gloriei de scenă". în viziunea lui Eugen Simion, literatura lui Fănuș Neagu "vitală, dominată de fapte și cu toate simțurile la pândă - reprezintă corectivul necesar, revanșe pilduitoare", prozatorul fiind "un
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
omul are un număr de respirații sortit ca lungime de viață. Dacă respiră mai rar, trăiește mai mult. Japonezii exportau nativilor aflați foarte departe de patrie cutioare cu aer din țară. Deschideai capacul, trăgeai în nări aerul livezii cu cireși înfloriți. . Sticluțe pe care să scrie: "Dâmboviță apă dulce", mă-nțelegi, la un preț foarte rezonabil!
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
salvatoare ar putea fi... o plimbare în căruțe de flori. Care vă așteaptă, frumos rânduite, în răcoarea holului R.A. „Aquatim“ de lângă Piața „Timișoara 700“, în tablourile artistei plastice Cornelia Rusu Lăboșan, care a decis să întâmpine vara cu o caravană înflorită toată peste noapte. Partea frumoasă a poveștii e că puteți pleca acasă cu flori cu tot: nu un fir, nu un buchet, ci căruțe întregi, și, culmea... florăriei, cu nimic mai scumpe decât un coș cu flori mai dichisit, adică
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
triste. Era, în acele momente, atât de departe de oameni și atât de străin lumii în care i-a fost dat să respire încât nu-i mai ajungea cerul dinspre sud pentru refugiu. Deschidea primăvara ușa balconului și privea ramurile înflorite ale vișinului ca pe un miracol al începutului de lume. Atunci petreceam împreună clipe multe fără să vorbim” (v. Cât de singur e un om singur?) Un adevărat poem în proză este Pe câmpiile uitării, despre moartea părinților, pagini comparabile
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
de la sine/ după cum e de ajuns să stingi o singură stea ca pe urmă celelalte stele să se stingă de la sine/ Cer iertare pentru comparația cu steaua,/ poeți,/ e o amintire din vremurile de altădată/ cînd mă extaziam în fața pomilor înfloriți și leșinam la fiecare răsărit de soare" (Tragedii cari vor trebui să se întîmple). Nu ne întoarcem astfel la o concepție a secolului al XIX-lea, la un gherism reînviat? Peste creștetele unor însemnați poeți care au creat o epocă
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. Ce-i drept, e drept. Dar și îndemnul, Cît de voios! Să-l urmăm... Cu el în minte, ne aplecăm părtunzînd surîzători pe sub arcul sutei de ani înflorite, în raiul de ștrengării al Amintirilor...
Creangă: un rai de ștrengării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6579_a_7904]
-
duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire? Năzărire de sfinți vînduți pe cerul îngropat la Oia în nopți înflorite sau reversul arderii pe rugul de zăpezi? Totdeauna pregătită - semnalul de alarmă a fost tras pentru toată viața Umilită nu și învinsă căci puținul devine mult! Spre rug Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
depuse în jurul temeliei ca o dantelă prinsă la poala rochiei cad nestemate cu piroane din galaxii în criză de epilepsie Dospește picătura pe scut - vina de-a fi viu în Moscheea Albastră din Istanbul am simțit în briză răbdarea vișinilor înfloriți Nu mai am pe cine nici ce pierde O singură direcție e cunoscută - cea arătată la faruri nevrozate de personaje negative din basme Nu sînt animalul ocrotit de lege
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
privea cu milă. Apoi în anul 1960 a murit tovarășa Ana, știrea a apărut într-un colț de ziar. A fost incinerată. Țepordei a oprit mașina miliției la poarta lui Fotache, care stătea pe bancă, era un miez de iunie înflorit, și i-a comunicat că tovarășa Ana kaput, koneț, a dat ortu` popii, a murit. Fotache nu a părut să dea importanță prea mare veștii, l-a privit pe milițian ca și cum ar fi văzut prin acesta pînă departe, dar după
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
poemele ce conțin viziuni ale unor drumuri-pelerinaje făcute împreună): "pluteam -/ corabie zdrențuită pe mările ascezei// au fost consultați specialiști în răsărituri// respiră - i-au zis nopții/ și aceasta zi se făcu// respiră - i-au zis Anei/ și ea în cireș înflorit se prefăcu// respiră - mi-au zis/ și "eu" am devenit "noi"/ și degetele noastre au început să joace frenetic/ dansul vieții și al morții în deșertul de cenușă" (59). Poeziile lui Mircea Petean alcătuiesc un spațiu magic, bântuit de nostalgia
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
pod, cu hornuri de cărămidă ce spun mult, și câteva antene t.v. model demult expirat. în fața uneia din intrările în imobil, străjuită de-o copertină de lemn, trepte, și pe trepte o femeie ce plânge asistată de un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
faur, taur, iute ca un graur, ban de aur, om de aur. Aur, faur, om de aur, în casă să te aduc. Pe piept să te culc...") și în absența unor detalii ce dau interiorului casei un aer straniu - salcia înflorită așezată pe masă, frunzele de pelin de sub pernă, florile roșii prinse de jur împrejurul unei icoane cu îngeri galbeni - toate aceste gesturi ar putea părea simple manifestări frivole ale unei femei dornice să își trăiască iubirea neîmplinită. Totul are o înrâurire magică
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
a firescului pe lîngă care trecem frecvent fără a o lua în seamă. O melodică legănare a echilibrului elementelor, deschisă înspre voluptăți: „În miez de noapte capul meu lîngă un roi de albine/ Trupul, un arbore în delir/ Un copac înflorit, cu papagali poligloți// Sunt doar freneticul seminarist al coapselor tale/ Între care, frumoasă, ai ascuns cheile paradisului/ Pe care trupul meu tînăr le păzește de hulpavii hoți” (O femeie trage cortina apusului). Rezultatul: o precumpănire a certitudinii tranchilizante. Chiar atunci
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
ingenuități de fond: „O forță necunoscută îmi lipește două aripi pe umeri și-mi arată golul ferestrei/ mă îndeamnă să zbor mă împinge să sar în brațele catifelate ale întunericului (...) în timp ce iată covorul din casă se transformă într-o pajiște înflorită/ în timp ce pereții casei se fac de sticlă iar casa mea plutește deodată prin aer” (Casa plutește prin aer). Uneori tonul devine grav, notificîndu-ne o înfrățire aspră a ființei cu țărîna (de reținut totuși pedala fraternă, care îmblînzește asociația): „într-o
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
dar și tristețile sau chiar înfrîngerile par lăsate special pentru a da valoare înaltă acelei întîmplări. E marele eveniment al vieții, e clipa care creează; celelalte clipe cad ca frunzele toamna, după ce ele au făcut peste vară să crească lăstarul înflorit al clipei unice de care vorbim. Pentru principesa Bibescu, această clipă este debutul componistic al lui George Enescu, la Paris, în 1898, cu Poema română." (p. 15). Din păcate, memoria posterității s-a dovedit ingrată cu numele pianistei. Elena Bibescu
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
cantității industriale de magiun de prune. Multe din "cărțile esențiale" - Dumas, Jules Verne, Cervantes, Tolstoi, Homer, tragediile grecești, Dickens, Fielding, Poe, Jack London, teatrul american, surorile Brontë, Shakespeare - se leagă, din acest motiv, de-o anumită lumină, de culoarea pomilor înfloriți, de bâzâitul albinelor, de căldura plăcut-moleșitoare a acelor zile care m-au marcat pe vecie. După cum, în "regim nocturn", n-am să uit cum citeam, prăpădindu-mă de râs, singurul treaz într-un oraș adormit, Serile în cătunul de lângă Dikanka
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
putea menționa aici - de ce nu - și "mărturisirile" lui Belu Zilber sau chiar memoriile lui Silviu Brucan, Niculescu-Mizil, Alexandru Bîrlădeanu sau I. Gh. Maurer (acesta din urmă sub întrebările acute ale doamnei Lavinia Betea din Arad) - cu care, oricît de subiectiv "înflorite" ar fi, se pot extrage, cu discernămînt, unele elemente istoric semnificative. Nu conțin, oare, toate acestea, date însemnate pentru a rescrie, îmbogătind-o, istoria noastră contemporană? Există de bună seama și istorici care au luat act de aceste noi elemente politice
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
vrea să scrie. Nu bovaric, trimițînd, la răstimpuri lungi, încercări la Poșta redacției, ci punîn-du-se, de-a binelea, pe scris. Așa se face că, începînd pe la 13 ani, are deja trei scurte romane publicate. Compuneri frumoase, mai curînd schematice decît înflorite, a căror acțiune se întîmplă în lumea largă și mătură epocile. Secolul secretelor continuă Călătorind în timp, apărut în 2006 la Criterion Publishing, pe aceeași linie, a unui science-fiction blînd, cu copii ca toți copiii, în împrejurări, de bună seamă
Cărțile unei adolescente by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6992_a_8317]
-
a sacrificat, poate cu bună știință, un talent de observator al realității ce l-ar fi dus departe; Cantemir poseda o surprinzătoare cunoaștere a faunei europene și asiatice, a florei specifice diferitelor continente. Este curioasă, la acest adept al scriiturii înflorite, aplecarea spre natura din jur, ca și cunoașterea obiceiurilor animalelor, a vieții zoologice reale, a ciclurilor naturale. Să presupunem că unele sugestii îi veneau din bestiariile medievale (deci pe cale cultă), însă mare parte a cunoștințelor lui Cantemir par a fi
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Iacă-mă în cuget străpus pe malul Tibrului, de unde-ți adresai ultima epistolă, și voi venind să-ți adun cîte ceva din stațiunile intermediare. După ce destul ne mulțămirăm de a vedea nenumăratele memorabilități romane, lăsînd Roma în plină primăvară, pomii înfloriți, iar locuitorii ei ocupați cu cura sufletească, cum se cuvine în păresimi, în miezul lui faur purcesem spre casă luînd den stațiune în stațiune cîte o escortă de siguranță de trei gendarmi călări, ca să ne apere de briganți. Tot așa
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
asta: se întâmplă, greu și rar, dar totuși se întâmplă ca limba scrisă să determine uneori corecții subtile asupra comunicării orale. Bunicul meu îl pronunța pe â cu mult diferit de î. Cuvinte precum sânge sau stânjenel sunau cald și înflorit, pentru că â-ul lui era un sunet intermediar între ă și î. El avea conștiința faptului că â și î sunt semne diferite. Iar pe vremea lui, limba suna altfel, mai deschisă și mai muzicală. Atunci s-a născut mitul
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]