5,200 matches
-
inimi triste-n care ard petarde Si-apoi se-nalță-n zborul de albine. Se dezvelesc statui din piatră fină De voaluri preasfințite-n puritate Pe fruntea lui se scaldă o lumină Când dragostea timid la poartă-i bate ... A ÎNGHEȚAT O LACRIMĂ SUB GENE A înghețat o lacrimă sub gene Încremenită-n strai de promoroacă Se ascunde-n șoapta florilor perene Un vis înzăpezit și-un chip de fată În tihnă-și cântă doru-n versuri line Și-atâtea taine-n
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
Si-apoi se-nalță-n zborul de albine. Se dezvelesc statui din piatră fină De voaluri preasfințite-n puritate Pe fruntea lui se scaldă o lumină Când dragostea timid la poartă-i bate ... A ÎNGHEȚAT O LACRIMĂ SUB GENE A înghețat o lacrimă sub gene Încremenită-n strai de promoroacă Se ascunde-n șoapta florilor perene Un vis înzăpezit și-un chip de fată În tihnă-și cântă doru-n versuri line Și-atâtea taine-n nopți de catifea Când prin omăt
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
creștetul îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde dor înfocat, de ploaie să-l ude. Cu frunze în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut rece îmi lasă fior, să-mi înghețe dorință de amor. Mă vindecă de iubire și dor, căt din misiune e dezertor. Suvenir îmi dă lira viorii. Pe-aripi mă poartă, să ating norii. Cioburi de speranță-mi duce-n zare, până în primăvară cu floare. Din frunze strâng
ILUZII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347058_a_348387]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ÎNCĂ-I TOAMNĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Încă-i toamnă, toamna trece Ca o moarte ce răstoarnă Lumea în cavou-i rece, Înghețat în lunga iarnă... Încă-i toamnă, toamna tristă, Mortuară și funestă Cât o noapte fatalistă Veșnică, de plumb, celeastă... Încă-i toamnă, toamna-n stele, Pe pământ, pe crengi, pe ape, Toamna umbrelor rebele Și-a himerelor sub pleoape... Încă
ÎNCĂ-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347194_a_348523]
-
cap, într‑o fracțiune de secundă. A căzut moale pe banchetă, eliberând un icnet dureros din gura‑i rămasă întredeschisă. În timp ce el se forța să scoată zăvorul de jos al porților grele de fier forjat, după ce descuiase destul de greu lacătul înghețat de la lanțul ce ținea strâns cele două părți, Amalia începea să‑și revină. Era încă amețită. În întunericul dens, lămpile de poziție ale autoturismului lăsau să se vadă doar puțin din gardul masiv, de beton, de o parte și de
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
numai putea respira așa că a strigat, a izbucnit, a dat drumul la tot ce avea pe inimă. Înțelepciunea infinită l-a acceptat așa cum era. Cum putea el să își exercite credință. De aceea dacă simțim că apele mării roșii ne îngheață, ne paralizeasa din punct de vedere spiritual, nu trebuie să disperam ci să privim în sus prin credință pentruca undeva în universul vast există o Persoană Divină ce ne iubește și se interesează de noi. O altă situație în care
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
Avea un aer mulțumit cu noua vestă, iar tata-mare era în extaz. -Băiatul meu! îi spunea într-una. Și mulțumit, tata-mare s-a întors spre mami: -Ai făcut o adevărată pomană. A îmbătrânit și el săracul. Cu frigul ăsta îi îngheață oasele! În seara aceea am avut certitudinea că ocupăm locul doi în inima lui tata-mare, după Cartuș. Gelozia mi-a piscat inima, dar m-am consolat repede pentru că îl aveam și pe tataie Gogu, căruia puțin îi păsa de Ciobănel
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
curte de la poartă până la ușa lui tata-mare. Spre dimineață m-am trezit în zgomotul făcut de tăticu care încerca să reaprindă focul în sobă. -Cartuș doarme, toată noaptea a lătrat! i-a spuns mami. -O fi și el obosit și înghețat! i-am răspuns somnoroasă. Mulțumită că îl știam pe Cartuș la adăpost, m-am acoperit și mai bine cu plapumă și am adormit mai repede decât seara, când îl auzeam lătrând singur în curte, în întuneric și în frig. Cum
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
și tonus vital a fost întreruptă de venirea asistentei medicale: cât ați urinat azi? Tata i-a arătat un vas cu câteva picături ... puțin, foarte puțin, nu ajunge! ... beți lichide că așa nu-i bine, apoi s-a retras. Am înghețat cu toții pe loc, nu-i funcționau rinichii. Tata s-a speriat, a mai întrebat-o dacă nu vrea bere, ea a mai zis odată: mai târziu, apoi l-a rugat s-o ajute să se întindă pe perină ... vedeam cum
VIZITA LA SPITAL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357276_a_358605]
-
dragoste nimic nu e, fiindcă este singura care dă sens vieții. Fiecare iubire ce apare în viața noastră ne îmbogățește ființă și o plasează în ritmul armonios al vieții. Dacă treci granițele dragostei, intri în oceanul de indiferență și îți îngheață sufletul. Dragostea este puntea care unește oamenii și dacă se rupe această punte, cazi în prăpastia fără fund. Dragostea este o necesitate fundamentală, un punct de sprijin al sufletului care mobilizează ființă umană și pune în mișcare resorturi nebănuite, așa cum
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
copacilor din jurul blocului se așternuse chiciură albă. Am deschis ferestrele pentru a aerisi casă. Ieșit pe balcon frigul, în câteva secunde, îmi pătrunsese până la oase. Am intrat în apartament și am închis repede ușa și ferestrele. Era un ger de înghețaseră și pietrele. Mi-am adus aminte de mama când, copil fiind și doream să mă duc cu sania pe derdeluș, îmi spunea că afară este așa de frig, că nu trebuie să alungi din casă nici macar câinele. Așa că, m-am
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
în față, fata în spate, el se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după perdea. -Ți-o fi intrat o muscă-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
-se de mână, îmbujorați de ger, dar și de voioșie, traversau strada printre mașinile care înaintau anevoios prin zăpada care ajunsese la vreun lat de palmă. Prima ninsoare a prins drumarii iar nepregătiți. Până să se dumirească ei, a și înghețat primul strat, după ploaia care l-a înmuiat destul de bine. Acum, sub omăt, gheața își făcea de cap. Printre geamurile deschise ale automobilelor se auzeau înjurăturile deșucheate ale șoferilor și persiflări de genul: ,, Iarna nu-i ca vara!'' O mașină
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
că e analfabet. Pentru că n-a găsit mâncare în casă, bărbatul s-a săturat și a plecat. Juriile abia au făcut față injuriilor. A prins un crap cu icre și un somn cu vise. Era o femeie cistită. Când au înghețat prețurile, speculanții au luat foc. Poetul scria cu creionul, pentru că era în pană de talent. Citește mai mult I se citea în ochi că e analfabet.Pentru că n-a găsit mâncare în casă, bărbatul s-a săturat și a plecat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
că e analfabet.Pentru că n-a găsit mâncare în casă, bărbatul s-a săturat și a plecat.Juriile abia au făcut față injuriilor.A prins un crap cu icre și un somn cu vise. Era o femeie cistită.Când au înghețat prețurile, speculanții au luat foc.Poetul scria cu creionul, pentru că era în pană de talent.... XXIV. PARADOXURI...DE TOT RÂSUL (3), de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 308 din 04 noiembrie 2011. I-a sărutat gaura cheii, întrucât fata
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
o zi înainte, atenția în jur era deja încordată, numai vocea ei se auzea. Când tocmai însuflețea o convorbire într-o tonalitate aparte și-și modela vocea în funcție de conținut... un gândac mic s-a cățărat pe sânul ei drept... a înghețat pe loc... s-a oprit în lectura sa... trăgea cu urechea, nu-i venea să creadă simțurilor bine îngropate în ea... îi era rușine, totuși savura amuțită niște senzații necunoscute... asculta pașii gândăceilor mărunți, fix pe pieptul ei... căuta un
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea și vâsli până în mijlocul mării. Simți, deodată, că mâinile îi înghețară pe vâsle și se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți de foc, iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se numeste Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Bând VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destrăma înțelepciunea instinctiva, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasa a rațiunii. „Dialectica optimistă” a lui Socrate distruge muzică tragediei. Combătandu-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonica, predestinata pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici cățelul n-a scăpat,/ Tot cu alb e colorat.// Iar aleea e pavată/ Cu un covoraș de vată./ Ce culoare-a folosit,/ Mai rămâne de
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea și vâsli până în mijlocul mării. Simți, deodată, că mâinile îi înghețară pe vâsle și se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți de foc, iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se numeste Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Acasa > Stihuri > Semne > OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tămăduitorii se ung cu tămâie râuri de unt covăsit, se scurg dintre geamuri pantere oglinda îngheață de frig. Apar bocitoarele-n criptă căldura
OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357823_a_359152]
-
Acasa > Stihuri > Semne > OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tămăduitorii se ung cu tămâie râuri de unt covăsit, se scurg dintre geamuri pantere oglinda îngheață de frig. Apar bocitoarele-n criptă căldura se scurge-n chibrit, și soarele latră a iarnă e frig, e frig, este frig. Bicicleta aleargă pe dună Aleargă, un cadru-n nisip, dar am uitat să vă spun: Nu are lanț
OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357823_a_359152]
-
criptă căldura se scurge-n chibrit, și soarele latră a iarnă e frig, e frig, este frig. Bicicleta aleargă pe dună Aleargă, un cadru-n nisip, dar am uitat să vă spun: Nu are lanț, am obosit. Referință Bibliografică: Oglinda înghețată de frig / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357823_a_359152]
-
las refrenul, lăcrimând! Restul păstrez în dulce povară! Plătește-mi cu lacrimă fierbinte, chiar dacă sentimente nu mai ai! Iar dacă ai alungat regrete, un zâmbet din privire să îmi dai! Din depărtări îți cânt cu sufletul că, speranța-n dorință îngheață. Când mesager de iubire-i vântul, ascultă-mi dorința de o viață! E frig afară, în suflet e ger și-n gânduri îngheață bucuria. Deschide-mi, să-ți las un petic de Cer, când privirea-mi cerne veșnicia! De voi
DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357832_a_359161]
-
un zâmbet din privire să îmi dai! Din depărtări îți cânt cu sufletul că, speranța-n dorință îngheață. Când mesager de iubire-i vântul, ascultă-mi dorința de o viață! E frig afară, în suflet e ger și-n gânduri îngheață bucuria. Deschide-mi, să-ți las un petic de Cer, când privirea-mi cerne veșnicia! De voi găsi ușa ferecată, în cărți îți las colinde creștine cu dor, pe hârtia imprimată. Să îți ureze numai de bine! © Maria Filipoiu 23
DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357832_a_359161]