11,073 matches
-
în special săruri de amoniu ale acizilor cu număr mic de atomi de carbonă și R-CONH2; reacții de condensare cu includerea azotului în ciclu și în catene formându-se grupe de tipul C=Nși C-NH-C. Eficiența produsului de oxiamonoliză ca îngrășământ se explică, în primul rând, prin stabilitatea diferențială a azotului în macromoleculă. O directă sursă de alimentare a plantelor o constituie grupările -NH4+, precum și cele ușor hidrolizabile (amidiceă considerate rezervă imediată. Azotul greu hidrolizabil legat chimic reprezintă un stoc potențial
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
oxiamonoliză, bazată pe existența diferitelor forme de azot introduse în lignină și pe transformările care se produc în sol, a dovedit acțiunea de biostimulare în creșterea plantelor și a producției realizate. Astfel, după efectuarea unui experiment cu Am lignină ca îngrășământ s-a remarcat că recolta de cartofi a crescut în medie cu 20 - 25%. Totodată, s-a observat o creștere vizibilă a lăstarilor, grăbirea formării tuberculilor și creșterea conținutului de clorofilă din frunze. Un efect similar s-a constatat la
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
conținutului de clorofilă din frunze. Un efect similar s-a constatat la culturile de trifoi și amestec de mazăre cu ovăz (tabelul 41Ă. Experiențele efectuate în sere, pe culturi de napi și varză au demonstrat, de asemenea, eficacitatea Am-ligninei ca îngrășământ. Datele măsurătorilor elementelor structurale ale acestor culturi, arată că prin mărirea dozei de depunere a Am-ligninei efectul stimulator crește. Se remarcă de asemenea, creșterea masei plantei, înălțimea și diametrul lujerilor. Rezultate promițătoare au fost obținute și în cazul culturilor de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
remarcă de asemenea, creșterea masei plantei, înălțimea și diametrul lujerilor. Rezultate promițătoare au fost obținute și în cazul culturilor de porumb și floarea soarelui, unde s-a constatat o creștere a 180 producției la hectar atât față de lotul netratat cu îngrășământ, cât și față de cel tratat cu NH4NO3 . Aceste rezultate atestă faptul că Am-lignina obținută din lignosulfonați sau lignină de hidroliză este un produs biologic activ, care introdusă în sol chiar în cantități mici, favorizează o creștere rapidă a masei vegetale
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
agricol destinate profesionalizării, așa cum sunt școlile de arte și meserii, școlile postliceale sau liceele tehnologice încheiate cu meserie agricolă. Rolul câmpului demonstrativ constă în a înfățișa elevilor rolul unui mijloc sau a mai multor mijloace de producție (ierbicide, insecticide, fungicide, îngrășăminte, cultivare etc.) folosite corect din punct de vedere tehnic, a unor metode de cultivare a plantelor etc. Cerințele care se cer respectate pentru organizarea unor câmpuri demonstrative sunt: - câmpul demonstrativ didactic să cuprindă 1-2 variante, așezate în 3 - 5 repetiții
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
eficiență sporită deoarece elevii au acces individual/echipe la mijloacele de producție, iar activitatea independentă a lor poate avea o durată mai consistentă. Situații de pregătire bazate pe mijloace multiple sunt frecvente în învățământul agronomic: examinarea unor preparate chimice (erbicide, îngrășăminte, insectofungicide, medicamente de uz veterinar, eșantioane de produse vegetale și animale etc.). Mijloacele se pot asigura individual sau pe echipe de 3-4 elevi. Lecția de instruire practică, în acest caz, trebuie să străbată toate activitățile didactice descrise, dozându-le timpul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
JI Joint Implementation (Implementare în comun) LEC Levelised Cost (Costul mediu unitar al energiei electrice pe durata de viață a instalației) MMBtu British Thermal Units (Un milion unități termice britanice) MCA Multicriterial Analysis (Analiză multicriterială) N2O Protoxid de azot NPK Îngrășăminte complexe ONU Organizația Națiunilor Unite OG Ordonanță de Guvern OECD Organisation for Economic Co-operation and Development (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) OM Ordin de ministru PIB Produs Intern Brut PK Protocolul de la Kyoto PNASC Planul național de acțiune privind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cele mai diverse. Aceste măsuri sunt legate de reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei, promovarea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii, creșterea proporției carburanților regenerabili, limitarea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon, și creșterea eficienței energetice. 1.2.1.1.1. Reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei Prin arderea combustibililor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
că schimbarea indirectă a utilizării terenurilor va fi abordată pe baza principiului precauției dacă studiul de impact, care trebuia să fie disponibil până în iulie 2011, demonstrează necesitatea de a lua măsuri suplimentare. 1.2.1.1.5. Limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, cuplată cu modul prin care se face aplicarea pe teren Îngrășămintele chimice sunt larg folosite pentru fertilizarea terenurilor cu diferite culturi sezoniere sau perene. Principalele îngrășăminte chimice care pot genera emisii de GES în urma utilizării
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
impact, care trebuia să fie disponibil până în iulie 2011, demonstrează necesitatea de a lua măsuri suplimentare. 1.2.1.1.5. Limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, cuplată cu modul prin care se face aplicarea pe teren Îngrășămintele chimice sunt larg folosite pentru fertilizarea terenurilor cu diferite culturi sezoniere sau perene. Principalele îngrășăminte chimice care pot genera emisii de GES în urma utilizării sunt cele care conțin azot, element indispensabil evoluției plantelor: azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
suplimentare. 1.2.1.1.5. Limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, cuplată cu modul prin care se face aplicarea pe teren Îngrășămintele chimice sunt larg folosite pentru fertilizarea terenurilor cu diferite culturi sezoniere sau perene. Principalele îngrășăminte chimice care pot genera emisii de GES în urma utilizării sunt cele care conțin azot, element indispensabil evoluției plantelor: azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sunt larg folosite pentru fertilizarea terenurilor cu diferite culturi sezoniere sau perene. Principalele îngrășăminte chimice care pot genera emisii de GES în urma utilizării sunt cele care conțin azot, element indispensabil evoluției plantelor: azotatul de amoniu, ureea, sulfatul de amoniu, nitrocalcarul, îngrășămintele complexe (NPK). Ca urmare a proceselor care au loc în sol și plante, aplicarea de azot are ca rezultat generarea emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de descompunere care au loc înainte de aplicarea lor pe teren. Astfel, emisiile asociate cu aplicarea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca îngrășământ au un conținut de azot mai mic și un potențial mai redus de generare a protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de descompunere care au loc înainte de aplicarea lor pe teren. Astfel, emisiile asociate cu aplicarea pe teren a dejecțiilor animaliere sunt în general mai mici decât cele asociate cu aplicarea îngrășămintelor chimice. Utilizarea pentru aplicare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
protoxidului de azot decât îngrășămintele chimice, ca urmare a proceselor de descompunere care au loc înainte de aplicarea lor pe teren. Astfel, emisiile asociate cu aplicarea pe teren a dejecțiilor animaliere sunt în general mai mici decât cele asociate cu aplicarea îngrășămintelor chimice. Utilizarea pentru aplicare a unei metode care duce la scăderea emisiilor directe (de exemplu, încorporarea în sol urmată de acoperire, în loc de împrăștiere la suprafața solului), determină reducerea emisiilor. La cele de mai sus trebuie adăugat faptul că producția de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
chimice. Utilizarea pentru aplicare a unei metode care duce la scăderea emisiilor directe (de exemplu, încorporarea în sol urmată de acoperire, în loc de împrăștiere la suprafața solului), determină reducerea emisiilor. La cele de mai sus trebuie adăugat faptul că producția de îngrășăminte chimice are asociate, după caz, emisiile de protoxid de azot (de la producția de acid azotic), și consumul de resurse naturale, rezultând, în mod evident, avantajul de a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
La cele de mai sus trebuie adăugat faptul că producția de îngrășăminte chimice are asociate, după caz, emisiile de protoxid de azot (de la producția de acid azotic), și consumul de resurse naturale, rezultând, în mod evident, avantajul de a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în agricultură conduce la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul acestui sector de activitate. Aspectele legate de utilizarea dejecțiilor animaliere în balanță cu utilizarea de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea terenurilor sunt
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
evident, avantajul de a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în agricultură conduce la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul acestui sector de activitate. Aspectele legate de utilizarea dejecțiilor animaliere în balanță cu utilizarea de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea terenurilor sunt luate mai mult în considerare de țările din Europa în elaborarea atât a strategiilor privind dezvol tarea durabilă, cât și a celor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. 1.2.1.1
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de combustibili fosili pentru producerea energiei; promovarea surselor de energie regenerabile; dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii de gaze cu efect de seră; creșterea proporției biocarburanților durabili (obținuți din deșeuri); limitarea/interzicerea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și utilizarea pe scară mai largă a dejecțiilor animaliere, ca alternativă; măsuri de reducere a emisiilor de metan provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile; captarea și stocarea dioxidului de carbon; măsuri pentru creșterea eficienței
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
convenții nu sunt totdeauna conforme cu cerințele R 2201/96 privind contractul între procesatori și organizațiile de producători. În unele cazuri, convențiile prevedeau și sprijinul pe care producătorii îl puteau obține de la procesatori reprezentat prin avansuri pentru cumpararea de sămânță, îngrășământ chimic și servicii agricole. Pe piață, controlul este efectuat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Toate produsele, inclusiv cele importate, sunt etichetate în limba română; eticheta conțând informații privind numele și adresa producătorului, numele comercial al produsului, compoziția nutrițională, ingredientele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din culturi cu exces de fertilizare. Bolile de depozit ale cepei uscate sunt favorizate în mod semnificativ de excesul de îngrășăminte cu azot în forma amoniacală și cu fosfor. S-a mai constat că solurile sodice saline produc bulbi care se păstrează mai bine (Rostter, N. și colab., 1994). Rădăcinoasele trebuie fertilizate moderat cu doze de N 50: P 120: K
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și diferențiat în funcție de tipul culturii (irigat/neirigat). Cele mai mici pierderi în depozite le-a avut soiul Desirée, provenind dintr-o cultură neirigată, fertilizat cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produselor îngrășate cu doze mari de azot este mai redusă, conținutul în glucide și vitamine mai mic, iar aciditatea titrabilă mai mare. Metabolismul intens provocat de azot determină o depreciere calitativă mai rapidă. La strugurii de masă, dozele ridicate de îngrășăminte cu azot pot favoriza atacul de Botrytis, prin diminuarea rezistenței boabelor la atacul agenților patogeni. La cartofi este specifică micșorarea rezistenței la vătămări mecanice și scăderea greutății specifice, în aceeași situație. Conținutul în azotați și azotiți (nitrați și nitriți) din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]