1,786 matches
-
zahăr, 300 g ciocolată, vanilie, 15 g gelatină, 250 ml de lapte, 750 ml de frișcă Se pun la foc într-o cratiță zahărul, ouăle, ciocolata rasă, gelatina înmuiată, laptele, vanilia, iar compoziția rezultată se fierbe mestecând mereu, până când se îngroașă. După aceea o răsturnăm în alt vas, lăsăm la răcit amestecând mereu, apoi punem frișca și dăm la rece să se întărească. PRAJITURA BUDAPEST 300 g făină, 150 g margarină, 100 g zahăr, 1 ou, 2 linguri de cacao, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fierb pe baia de aburi. După ce se răcește, se amestecă cu 200 g unt frecat spumă cu 200 gr. de zahăr pudră. Glazura - 150 g zahăr, 3 linguri de lapte, 30 g cacao, 150 g unt se fierb până se îngroașă. Dacă vreți să iasă două căbănuțe mici, tăiați foaia de napolitană în 3 fâșii pe lung. Peste o foaie de napolitană, puneți cremă, apoi patru bețișoare din cele coapte pe dosul tăvii, cremă și 3 bețișoare, cremă și două bețișoare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
formează 3 blaturi, care se coc pe dosul tăvii. Prăjitura se face în tavă pătrată. Crema - 10 gălbenușuri, 5 linguri de lapte, 5 linguri de zahăr și 2 linguri de cacao. Compoziția se fierbe pe baie de aburi până se îngroașă, iar după ce s-a răcit o amestecăm cu 250 g unt și 100 g zahăr. PRĂJITURĂ CU ALUNE ȘI CIOCOLATĂ 100 g unt moale și 20 g pentru formă, apoi se pun 100 g zahăr, 4 ouă, 100 g iaurt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
prepară crema. Se freacă bine 5 ouă întregi cu 280 g zahăr pudră, după care se adaugă cafeaua caldă, laptele fierbinte, zahărul vanilat, nessul și făina. Se pune vasul pe foc mic și se lasă să fiarbă încet, până se îngroașă, se amestecă mereu, până ce se răcește și se încropește în ouăle frecate cu zahăr. Ingredientele pentru aluat se frământă bine, apoi se coc pe rând 6 foi foarte subțiri, tava trebuind să fie unsă bine în prealabil. Foile coapte se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
PRAJITURA CU GELATINA Se pun 30 g gelatină și 100 g lapte sau apă rece la înmuiat. Sosul de cacao: 7 linguri de cacao, 5 linguri de apă, 7 linguri de zahăr și esența de rom, se fierb până se îngroașă, dăm deoparte și adăugăm gelatina înmuiată. Separat se amestecă 800 g frișcă cu 200 g de zahăr și se pune peste sosul de cacao, după ce s-a răcit. Blatul - 6 ouă bătute spumă cu 250 g zahăr, se adaugă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apoi se adaugă 150 g unt și se mestecă mereu pe foc. Când s-a topit, se pune treptat untul și 2 linguri de făină, se adaugă 250 ml lapte și treptat, 2 linguri de cacao. Se amestecă până se îngroașă, apoi se dă la rece. Foile - 3 ouă întregi, o linguriță de oțet, un vârf de cuțit de bicarbonat și 10 linguri de zahăr. Separat se freacă spumă 250 g unt, apoi, pe rând, se adaugă restul, iar la urmă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
După ce s-a răcit, laptele se amestecă cu untul spumă și se umplu foile. Deasupra punem o glazură făcută din 50 g unt, 2 linguri de zahăr, o lingură de cacao, 2 linguri de apă fierbinte. Se fierbe până se îngroașă, apoi ungem blatul. PRĂJITURĂ FELIA PREFERATĂ 400 g făină, 120 g untură, 120 g zahăr, 1 ou întreg, 1praf de copt și 3-4 linguri de smântână. Se frământă un aluat din care se fac trei foi. Crema - se fierb 500
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o linguriță de bicarbonat; în loc de făină și nucă se pot adăuga 150 g nucă de cocos. Crema - se bat spumă 6 gălbenușuri cu o cană de zahăr și 50 ml de lapte; se fierbe pe baie de aburi până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt, apoi se adaugă o banană pasată sau o cană de vișine. Aranjarea se face - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I - cremă - blatul II, iar deasupra se toarnă o glazură făcută din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vișine. Aranjarea se face - blatul I - cremă - blatul II - cremă - blatul I - cremă - blatul II, iar deasupra se toarnă o glazură făcută din ¾ de cană de zahăr, o lingură de cacao, 3 linguri de apă care se fierb până se îngroașă și se adaugă 50 g unt. Se toarnă fierbinte peste blatul umplut. Prăjitura se face în tavă pătrată. PRAJITURA PETRE ROMAN Blatul - 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de nucă și 10 linguri de făină cu vârf. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
4 linguri de făină și o cană de lapte. Se fierbe încet, iar după ce s-a răcit, se adaugă 1 și ½ pachet de unt. Glazura - 4 albușuri se bat cu 7 linguri de zahăr pe baie de aburi până se îngroașă, apoi se pun peste ultima foaie și, la final, se rade ciocolată. PRAJITURA RAFAELLO Foaia - 5 albușuri, 200 g zahăr tos, 200 g nucă de cocos, ½ de plic de praf de copt și 5 linguri de făină. Albușurile se bat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g zahăr pudră, după care se adaugă 100 g nucă măcinată, arome și 4 linguri de făină. Crema - se freacă 6 gălbenușuri cu 250 g zahăr pe baie de aburi, apoi se adaugă 4 linguri de cacao. După ce s-a îngroșat, se răcește și se amestecă cu 250 g unt frecat spumă, după care se întinde pe blatul copt. Deasupra se pune o glazură făcută din trei linguri de cacao, cinci linguri de zahăr și trei linguri de apă. Se fierbe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri de făină. Se coace un blat care rece se taie în două. Crema - se amestecă 4 gălbenușuri cu 10 linguri de zahăr, 5 linguri de lapte, 3 pachețele de vanilie, apoi se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. Rece, se încorporează în 250 g unt frecat spumă. PRĂJITURĂ SPANIOLĂ Foaia - ½ de pahar de lapte, 50 g margarină, 2 ouă, 300 g zahăr pudră, 2 linguri de miere de albine, 1 praf de copt, 1 pachețel de zahăr vanilat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se umplu foile de tort. CREMĂ DE CACAO 200 g zahăr, 2 ouă întregi, 200 g unt și 50 g cacao; se bat ouăle cu zahărul, se adaugă untul și cacaoa. Toate se fierb pe baie de aburi, până se îngroașă. CREMĂ DE CIOCOLATĂ (1) 150 g zahăr, 80 g unt, 4 gălbenușuri, 100 g ciocolată, 3 lingurițe de ness, 300 g frișcă și 2 lingurițe de esență de vanilie sau de rom. Se dizolvă nessul în 3 linguri de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de aburi, se adaugă ciocolata rasă și apoi untul frecat spumă. CREMĂ DE CIOCOLATĂ (3) 3 ouă, 30 g făină, 500 ml lapte, 150 g ciocolată și 150 g zahăr; se bat într-un căzănel la Bain- Marie până se îngroașă, iar la final se servește la pahar, cu frișcă pe deasupra sau se poate folosi ca umplutură pentru eclere. CREMĂ DE COCOS Se topesc 250 g unt sau margarină cu 200 g zahăr, apoi se adaugă 100 g ciocolată și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de napolitan. CREMA MAIA Se pun la topit 250 g zahăr, apoi separat, se bat 5 ouă cu 200 g zahăr, după care se adaugă peste zahărul topit. Se mai pun 250 g margarină și se fierbe încet, până se îngroașă. La sfârșit, se adaugă 250 g biscuiți măcinați, 200 g nucă măcinată și 100 g stafide. Se răcește puțin și se toarnă între 2 foi. CREMA PENTRU FOI DE NAPOLITANA (1) 150 ml de lapte, 400 g zahăr, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
zahăr, patru găoci de ou cu șampanie și un praf de vanilie. Batem albușurile spumă, separat frecăm gălbenușurile cu zahăr, adăugăm gălbenușurile și amestecăm în continuare cu zahăr vanilat, adăugăm și șampania, dăm la fiert pe Bain - Marie până se îngroașă. Se servește decorată cu fructe de sezon. CREMA DE VANILIE CU CAPSUNI SI SOS DE KIWI Patru foi de gelatină înmuiată în apă rece, 600 gr. de smântână, 200 gr. de zahăr, un pachet de vanilie, două gălbenușuri, două fructe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
spumă cu șase linguri de zahăr. 300 gr. de smântână se pune la fiert cu 400 ml de bere blondă, lăsăm să dea două - trei clocote, dăm vasul deoparte și amestecăm cu ouăle frecate, dăm iar la foc până se îngroașă, răsturnăm în alt vas și dăm la congelat. Această înghețată se servește cu decor din fructe glasate și brioșe prăjite în unt. Fructele glasate se fac astfel: pere curățate și tăiate jumătăți, portocale și lămâi tăiate felii se fierb în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
gr. de brânză de vaci, 100 gr. de ciocolată, 100 gr. de Finetti, două pachețele de vanilie, 500 gr. de căpșuni. Punem la fiert smântâna cu zahărul și vanilia, adăugăm cinci gălbenușuri bătute spumă și lăsăm să fiarbă să se îngroașe puțin, dăm deoparte și adăugăm o ciocolată rasă și trei - patru linguri de nugatină, amestecăm bine și dăm la congelat. Brânza de vaci o dăm la mixer cu 200 gr. de zahăr, trei gălbenușuri și un pachețel de vanilie să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiind apoi repede plasată pe un post analog într-un institut vecin. Fusese studenta unui profesor stimat și respectabil, al cărui fiu avea încă pentru ea oarecare simpatie... Eliberată de neliniști, doi, trei ani, ea se va limita la a îngroșa nota naționalistă a noilor sale scrieri, "uitând" comunismul. România nu a cunoscut epurări după 1989, marea frică fiind deci de altă natură. Vremea când agenții serviciilor secrete sunau la ușă în zorii zilei ca să aresteze un suspect a trecut. Și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
între fascicule, formând vase de liber spre exterior, dar nu și vase de lemn spre interior. La periferia liberului se observă numeroase cordoane foarte subțiri de elemente mecanice care, în acest stadiu, sunt formate din celule cu pereți celulozici, puțin îngroșați în partea terminală, conturul secțiunii transversale este pătraticdreptunghiular, cu coastele atenuate, rotunjite (fig. 8). Epiderma este formată din celule izodiametrice, cu pereții intern și extern vizibil îngroșați. Peretele extern este mult mai gros, aproape în totalitate cutinizat, realizând un relief
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia studiate. Epiderma este formată din celule izodiametrice, mici, cu pereții intern și extern foarte îngroșați în dreptul nervurii și din celule alungite tangențial cu toți pereții subțiri între nervuri. Cuticula este foarte groasă în dreptul nervurii mediane, mai subțire în dreptul nervurilor laterale și foarte subțire între nervuri. Epiderma văzută de fața este formată din celule poligonale, cu
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
reinstalarea limbii latine, "limba strămoșească". Depistabile la Aaron sunt primele reflexii herderiene ale ideii că limba exprimă spiritualitatea colectivă a popoarelor. "Întunerecul neștiinței cu care se-acoperi țara rumânească din pricina tristelor întâmplări ale răsboaelor din afară și din lăuntru, se îngroșă și mai mult cu osânda aceea grozavă a limbei slavone" (Aaron, 1835, p. xii). Limba slavonă, infiltrată în biserica românească, și mai apoi în întreaga cultură română înainte de întemeierea statului, prin "atingerea cu bulgarii", a alterat sufletul latin al limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru un popor, a șters din bugetul comunei Botoșani acea modestă sumă ce o hotărâse comuna ca ajutor pentru Emienscu.” Radu Mihail este fostul prefect al capitalei, apoi ministru de interne, la industrii (nu și de externe, însă; Iacob Negruzzi îngroașă gluma sau vrea să-l lege de evenimente externe care au determinat excluderea unor ziariști, printre care și Eminescu, din presă), care l-a urmărit pe Eminescu ani la rând, care-l urmărise pe Vasile Conta în 1880, fiind detașat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este „uitat pe nedrept” cum nu fără reacție constată dl. Al. Husar ci oarecum din neglijență de către istoricii psihologiei ca știință, și desigur din pudoarea față de mit de către eminescologie; puținătatea operei și prea stricta ei încorsetare în epocă vine să îngroașe stratul uitării. De valoare sau non-valoare nu poate fi vorba în această singură carte de literatură a sa, atât de subțirică în fond, făcută în grabă în chip de conferință publică. Este un moment de istorie literară și trebuie tratat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]