1,859 matches
-
luat Ecstasy. Cuvintele i s-au rostogolit din gură, de parcă puștiul ar fi fost nerăbdător să mărturisească, de parcă i-ar fi fost teamă că dacă se oprește n-o să mai găsească niciodată curajul să spună adevărul. Fiona s-a cutremurat îngrozită. —Jake, nu! Nu se poate! Băiatul n-a scos nici o vorbă, dar a clătinat din cap confirmând ceea ce tocmai spusese. —De ce? Unde? Fiona avea așa de multe întrebări că nici nu știa de unde să înceapă. În casa unui prieten. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ăsta? a vrut ea să știe. —De ce? —De ce? Fiindc-ar trebui să fie reclamat la poliție pentru distribuție de droguri, de-asta! Numai Dumnezeu știe ce i s-ar putea întâmpla următorului amărât căruia îi mai dă droguri! Jake părea îngrozit. —Nu pot să-ți spun, Fiona. Dacă ți-aș spune, tipul mi-ar face zile negre. Vorbesc serios. Femeia n-a mai insistat momentan, deși era hotărâtă ca mai târziu să reia subiectul. Prietenul tău te-a adus la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
A sunat cineva. Mă Îndrept să deschid. E bătrâna lăptăreasă - a venit, probabil, după banii datorați, care s-au tot adunat În ultima vreme. Nu știu de ce mă privește tulburată, cu fața schimonosindu-i-se dintr-o dată. În ochii ei Îngroziți descopăr lucirea mată a pielii mele și realizez că nu am nimic pe mine. Nu schițez nici un gest de retragere și o privesc liniștit, sadic, cu un firesc imperturbabil. E Baba CloanțaCotoroanța! Nasul ei lung mă enervează cumplit (azi mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
isteric, prelung, urmat de un urlet Înalt, negru. Cerul se clatină. Iarba se usucă. Pare arsă. Copacii au floarea scuturată. O ceață densă coboară cu repeziciune, Îndepărtându-mă de orice imagine. Cotloanele memoriei Îmi sunt Înfundate. Beznă. Memoria mă refuză Îngrozită. Mi-am regăsit trupul gol Întins În fața oglinzii, asemeni unui vierme fantastic. Piciorul drept stă Întins cuminte lângă celălalt. Glezna Îmi este julită. M-am ridicat aiurit. Soneria se aude iar. Pe noptieră am găsit o revistă veche. Răsfoiesc la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ființă, unindu-le Într-o formă incoerentă, Într-o zbatere nedefinită. Se auzeau zgomote ciudate: un amestec confuz de râgâituri Înfundate și sâsâieli, urmate de gemete prelungi, tot mai stinse. O duhoare puternică, dulce-animalică Îl izbi În față. Se retrase Îngrozit când surprinse capul bătrânei Întors spre el, cu o privire languroasă, satisfăcută. Începu să alerge din nou. Avea cămașa udă În spate, iar În auz distingea o muzică cu tonalități ridicate. Galopa aproape În neștire, ocolind străduțe obscure, cu clădiri
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de o stranie limpezime. Apoi se dezechilibră și nu mai știu nimic. Se trezi Întins pe bancă, cu o bătrână Într-un pardesiu ponosit ținându-l de palma acoperită de o mănușă neagră. Alte câteva persoane Îl priveau cu fețe Îngrozite. “Și-a revenit!”, auzi vocea unui domn Înalt, cu o țigară Înfiptă Între buze. “Să mai stea Întins, să-i vină roșeața În obraji”, completă o femeie pistruiată, cu un copil lângă ea. “Nu vedeți ce vânat e la față
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Înțepenire curioasă, nerăspunzând efortului meu de a o deschide. Aveam fălcile Încleștate și simțeam fierbințeli tăioase pe brațe și glezne. Cu o sforțare care mi-a antrenat Întreg trupul, am reușit să mă smulg din locul acela și, smucind ușa Îngrozit, să ies. Eram gol, murdar de excremente de tot felul, zgâriat pe mâini și pe picioare. Tremuram nestăpânit. Mi s-a părut că aud râsete stridente În urmă, miorlăituri, schelălăituri. Adânc tulburat, cu o senzație de toropeală, m-am târât
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
furie, venit din adâncuri nebănuite. Cu forțe refăcute, ridic privirea amenințătoare către șifonierul solid, În trei uși, care tronează măreț În cameră. E un exemplar frumos, negru și lucios. Îl privesc pe sub gene, cu un rânjet reținut, și-l simt Îngrozit, trezit din lunga-i și bicisnica-i somnolență. Îl simt urmărindu-mi fiecare gest, fiecare mișcare. Nu-l voi lăsa să aștepte prea mult. Face parte din strategia de atac a oricărui mare luptător... Cu cât mai repede, cu atât
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Se auzeau vrăbiile ciondănindu-se sub fereastră și zburătăcirea lor șturlubatică. Trebuia să refuz. Se impunea să refuz. Nu era cazul În situația mea, la statutul meu, la... Bine, am zis, dar nu pentru foarte mult timp (m-am auzit, Îngrozit, pronunțând dintr-o dată)! Nu vreau să am probleme de nicio natură, de niciun fel, cu absolut nimeni. Și nu e nevoie să... A dispărut veselă pe ușa de la intrare, fără să mai spună ceva, fără să salute. Eram uimit, derutat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
s-ar fi desprins mai apoi dintre trandafirii mănăstirii, care s-au ofilit În câteva clipe și s-au scuturat În cel mai rapid mod cu putință, ca la o poruncă. Și erau mulți trandafiri În curtea mănăstiri cu miile. Îngrozit, preotulcălugăr a povestit În cele din urmă confraților Întâmplarea petrecută cu ceva timp În urmă. Iar aceștia, cică, pătrunși de furie, l-ar fi blamat cu toții, izgonindu-l definitiv din rândurile lor. Iar el, se mai spune, cutreierat de păreri
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
scaun și a Început să se miște În cerc prin odaie, strigându-i fetei că a Început să-și piardă răbdarea. 129 Te rog, Marian, nu-mi găsesc rochia neagră, Îi zise Melanie. Și ridică o privire speriată spre mine, Îngrozită. O priveam Înmărmurit, ca deșteptat dintr-o lungă beție, lipsit de cuvinte. Târfă ordinară, strigă individul răbufnind, și o lovi violent peste față. Melanie Începu să plângă stins, tot ștergându-și pleoapele umezite. Am vrut atunci să intervin (simțeam furia
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
văzut ochii frumoși, minunați, invadați de o mare de lacrimi albastre. Întâlniri cu Lola Jo Ce e dragostea? Nevoia de a ieși din tine Însuți Charles Baudelaire Plaja era foarte Întinsă și scăldată de o lumină orbitoare. Alergam În delir, Îngrozit, urmărit de o herghelie de cai sălbatici, uriași. Nu le distingeam clar contururile, dar ropotul copitelor, furia cu care izbeau pământul și nechezaturile puternice Îmi dădeau fiori de gheață . Alergam cât puteam de repede, respirând Întretăiat, cu inima dezlănțuită, cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pe Em În fund În pat, cu mânuțele la urechea stângă. Vomă peste tot: pe cămășuța ei, pe plăpumioară - of, Doamne, plăpumioara Barbarei - pe păturică, pe oaie, pe hipopotam, chiar și În păr. Se uită la mine cu o privire Îngrozită și rugătoare: Emily detestă să-și piardă demnitatea. Mi-e rău, mami, nu mă lăsa să-mi fie din nou rău, mă roagă ea. O duc În brațe până În baie și o țin deasupra WC-ului, având grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe care sari În sus și-n jos. Pentru ziua fiicei mele, trebuie să nu uit să Închiriez unul. Adică, nu durează nu știu cât, dar de obicei, până-mi aduc eu aminte, e prea târziu. —Ai un copil? Pare interesat, nu Îngrozit. —Doi. Sau cel puțin așa mi s-a spus. Nu petrec atât de mult timp cu ei cât mi-aș dori. Emily face șase ani În iunie și se crede Frumoasa din pădurea adormită. Ben are un an și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
complet și când joacă tenis, iar când toate astea nu mai sunt de-ajuns, se supun de bunăvoie bisturiului. „Femeile astea bogate și casnice fac jogging ca să supraviețuiască“, spune Debra și are dreptate. Femeile astea nu sunt Îndrăgostite, sunt Îngrozite: Îngrozite că dragostea soțului le va scăpa printre degete și va ateriza pe vreo copie a lor mai tânără. Ca și mine, se ocupă de administrarea activelor, dar activele mele sunt cea mai mare parte a resurselor lumii, pe când ele au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
din toate puterile lui de copil să scape din brațele bunicii Ileana (de-a dreptul speriată de Încrâncenarea dureroasă a clipei) striga Înecânduse printre sughițuri amare: Tăticule! Tăticuțule! Bunița! Mamaia! Va, Au!, Au!, Au! S-a potolit târziu (când bunicii Îngroziți, văzându-l cum se Înroșește și se Învinețește, credeau că-l vor pierde și nu Îndrăzneau a se gândi la consecințe), asurzit de lătratul strident a lui Vizanti, adus la rândul său la paroxism din cauza țipetelor neobișnuite ale copilului, la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Fata s-a Îngălbenit și apoi s-a făcut vânătă de furie și neputință, l-a privit ca pe un șarlatan și s-a gândit cum poate un băiat așa de liniștit și frumos să fie așa de rău, apoi Îngrozită că toată lumea va afla aranjamentul lor cu tezele și lucrările de control a zis: Bine, ai câștigat, da’ nu cinstit, ci ca un nerușinat! Iaca vezi acu’, satură-te! Va a privit pentru câteva secunde ceea ce dorea, sentimentul de furt
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de sînge de gura lui Mirikov, apoi se Întoarse și Începu să zbiere la turiștii care se uitau ca la circ. Cu o mînă bîjbîi după scrotul rusului, iar cu cealaltă lovi suprafața apei, stropind cu apa Însîngerată picioarele privitorilor Îngroziți. Apoi un bărbat cu părul argintiu și cu stropi de spumă din spray pe buzele strînse Își croi cu greu drum pe lîngă mine. Ignorîndu-l pe Crawford, care privea relaxat de pe trambulina lui, Sanger Îi Împinse din calea sa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sperma a doi bărbați, despre care s-a dovedit că, la sfârșit, spălaseră sângele de pe victimă, pe care au îmbrăcat-o în haine curate. La ora 13:30, când poliția a pătruns în casă, au găsit-o pe infirmiera Jahed îngrozită, lângă cadavrul care abia se răcise. Shahla a devenit principala suspectă și a fost arestată în seara aceleiași zile. A ajuns la Evin nu pentru că fusese infirmiera familiei, în urmă cu câteva luni, nici pentru că se aflase la locul faptei
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acolo până dimineața. După care s-a culcat. Când s-a trezit, a simțit cu groază șerpii dormind la căldură în pat lângă el. Probabil, nu legase bine sacul... ― Oribil coșmar. ― E reală întîmplarea. ― Și cum a scăpat? ― A înțeles, îngrozit, că, dacă făcea o singură mișcare, viperele îl vor mușca. De aceea a rămas țintuit în pat, fără să miște un deget, așteptând. Din fericire, soția lui, venind, ca de obicei, dimineața la cabană, a intrat fără să trântească ușa
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
nemulțumiți că trăiesc sunt aproape la fel de neînduplecați ca inchizitorii care m-au amenințat cu moartea. Nu-i ușor să înduri asta. ― Nu mă pot stăpâni să-ți spun că te afli, încă, între clipa în care pădurarul s-a trezit îngrozit, cu viperele dormind lângă el și cea în care viperele vor coborî din pat, atrase de mirosul laptelui cald. În acest interval, te temi să accepți adevărul ― Nu crezi că, la vârsta mea, am dreptul, în sfârșit, la un adevăr
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
fălcile căzute, îi împingea printr-o poartă de gratii, câte douăzeci într-un țarc închis. Trei-patru oameni se învîrteau printre ei, lovindu-i cu niște ciocane de lemn, pe rând, tot mai înverșunat, pe măsură ce țipetele de moarte ale animalelor creșteau îngrozite. O dată i se încrîncenă inima lui Pisică. Privi animalele despicate la repezeală. Cîtiva hamali le cărau afară, și bazinul de ciment, în care nu rămăseseră decât măruntaiele, se umplu de oameni. Altă echipă, ce așteptase până atunci, le împărți în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
căutară înfrigurați. Neacșu găsi o cutie prin fundul nădragilor. Dădu să aprindă, dar crivățul stinse flacăra mică a bățului umezit. - Îți tremură mâna, ai? râse iar Anghel mânzește. Adu la mine. Încercă și el stricând câteva chibrite. Dumitru se uită îngrozit Împrejur, căutând un pom mai înalt în care să se cațăre. Umbrele negre ale copacilor tineri se mișcau într-o parte și-n alta. Dincolo, în câmpie, era pata rotitoare a zăpezii spulberate. Lupii se apropiau. Țiganii le auziră mersul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai știe ce... se încurcă rău și nici că mai pot să mi-l curăț. M-am tras de o șuviță lungă, întunecată și ondulată, ca să-i arăt despre ce vorbeam. Și se mai și usucă iască. Sally părea cam îngrozit. —Și asta încă nu e nimic, îi spusei, rânjind la el. Acum câțiva ani am rămas fără câteva smocuri pentru că mi-au sărit scântei pe cap. Profesorii nu te avertizează. Poți să-i spui proba de foc. Odată, un coleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ocolind subiectul. Impresia că, într-adevăr, nu voia să vorbească despre Goa era foarte puternică. Nu te-ai prea bronzat. —Ah, păi nu ies niciodată în soare fără să-mi dau cu tone de cremă de plajă, spuse ea repede, îngrozită. Gândește-te ce dezastru ar fi! — Foarte înțelept din partea ta, o aprobă Hugo. Noi fetele trebuie să avem grijă de tenul nostru, nu-i așa, Bill? Bill, care-și turna niște cafea, mârâi ceva și plecă să vorbească cu Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]