1,662 matches
-
și afabil al anturajului este indispensabil în această perioadă de încenușare psihică, iar frecventarea unui grup de suport dinamizează apreciabil perioada de recuperare (Mitrofan, Buzducea, 2009). Riturile de trecere, atât de frecventate în societățile preindustriale, însoțeau omul în toate răscrucile însorite sau înegurate ale vieții, pentru a le conferi încărcătura și semnificația cuvenită, dar, mai ales, pentru a le asigura conexiunea la sacralitate. Deși la omul contemporan, multe rituri au fost uitate sau devidate de sens, chiar trivializate, nu putem contesta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de multe, de o magnificență atît de frapantă! Te întrebi cum a fost posibilă o astfel de densitate pe un teritoriu atît de redus. Fiecare, în parte, "transferată" în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
precară, diferența dintre cele două paliere, al artei superioare (care determină canonul mondial) și al celei de consum, e tacit acceptată. Un episod pitoresc, deja pomenit, trăit recent în spațiu francez, îmi vine în apărarea tezei. Talciocul vizitat într-o însorită zi de mai, în Tours, oraș mare, foarte civilizat, reflecta chiar într-un grad doi ce au/ ce au avut în case tourinezii. Obiectele scoase la vînzare, deși compuseseră cîndva un mediu distins, erau acum de un mai mult decît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ușa vasului alb. Nuntă cu acordeon (aceeași de anul trecut?!). Dialog (instructiv, evident; adn. 2004) cu activistul u.t.c., și el cazat la Farul, despre viitorul (luminos; adn. 2004) nou Porto Franco. Păcat! Noaptea somn adînc. Dimineață argintie, însorită, cu vînt. Sirenele vaselor, tube de filarmonică. Plaja: vînt puternic. Alerg pe nisipul jilav, conștientizînd armonia mușchilor. Pescărușul mort. Sosirea taberei de copii. Cîinele flocos și femeia grasă alergînd pe nisip. Apa mării rece, nu insuportabilă. Întoarcere printre casele străvechi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
depozitare:.............. Dată livrării momelilor către vânători: vaccinarea 1............................ vaccinarea 2:........................... Temperatura exterioară în primele 3 zile de vaccinare: vaccinarea 1: ziua 1 ziua 2 ziua 3 ............... ............. .............. vaccinarea 2.: ziua 1 ziua 2 ziua 3 ............... ............. .............. Condiții Atmosferice: vaccinarea 1: Noros [] Senin [] Însorit [] Ploios [] Înghețat [] �� Vreme schimbătoare [] Ninsoare [] vaccinarea 2: Noros [] Senin [] Însorit [] Ploios [] Înghețat [] Vreme schimbătoare [] Ninsoare [] Numărul de locuri de plasare în județ:................ ................................... Dată/Nume/Semnătură/ Ștampila Vă rugăm, trimiteți acest formular la direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
Temperatura exterioară în primele 3 zile de vaccinare: vaccinarea 1: ziua 1 ziua 2 ziua 3 ............... ............. .............. vaccinarea 2.: ziua 1 ziua 2 ziua 3 ............... ............. .............. Condiții Atmosferice: vaccinarea 1: Noros [] Senin [] Însorit [] Ploios [] Înghețat [] �� Vreme schimbătoare [] Ninsoare [] vaccinarea 2: Noros [] Senin [] Însorit [] Ploios [] Înghețat [] Vreme schimbătoare [] Ninsoare [] Numărul de locuri de plasare în județ:................ ................................... Dată/Nume/Semnătură/ Ștampila Vă rugăm, trimiteți acest formular la direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor în cei mult 10 zile de la a doua vaccinare. 7.24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
de aer din exterior - în acest caz ι(într,k) este egală cu temperatura aerului exterior ι(c) conform Anexei A; - ventilare naturală ce include infiltrații de aer din încăperile adiacente necondiționate sau din poduri, mansarde sau alte spații închise însorite (sere) - în acest caz, ι(într,k) este egală cu temperatură echivalentă a spațiilor adiacente, conform Anexei A; - pentru calculul zonelor cuplate, ventilarea include infiltrația de la zonele adiacente - ι(într,k) este egală cu temperatură acestor zone, conform Anexei B
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Vrăbiile, gureșe cum sunt, încep a face o zarvă menită să trezească toată suflarea. Copacii tânjesc după razele călduroase ale soarelui, după cântecul păsărilor, după verdele din jur și de pretutindeni. Frunzele amorțite de frig plâng cu jale după zilele însorite ; tremurând, se desprind din copaci și cad pe pământ neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar s-au stins de focul dragostei, de dorul zilelor însorite și, sinceră să fiu.... mi-e dor de primăvară ! Elena Arhire BASMUL TOAMNEI Din cele patru fiice ale anului, una este mai bogată în fructe și legume, cu miros îmbietor de flori frumose și fân proaspăt cosit, cu recolte aurii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
naturii se pregătesc de iarnă. Vremea este rece și umedă. Soarele se arată cu zgârcenie, stând mai mult ascuns după norii plumburii. Uneori mai cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și lucrează la strânsul recoltelor. Ei adună în coșuri mere ca focul, pere
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sectorul V și N-V, u urmate de cele de E, viteza medie anuală fiind de 8 - 10 m/ s. Iunie și iulie au fost lunile cele mai liniștite, în timp ce în noiembrie au fost în înregistrate vânturi puternice. Cea mai însorită lună a fost ianuarie și apoi iunie, iar cea mai înnourată a fost luna martie. Vegetația și fauna Vegetația completează pitorescul reliefului, ea este alcătuită din pajiști și păduri. În general covorul vegetal este, ca și clima și solurile, etajat
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
socializeze, să lucreze împreună cu alți oameni și să creeze relații de calitate în viața sa și a altora. Are peste 40 de ani, dar experiența sa de viață este redusă, petrecând mult timp pe Internet și în lumea nu tocmai însorită a jocurilor de noroc. îmi amintesc că atunci când eram mici, și chiar și în adolescență, el a beneficiat de protecție excesivă din partea părinților săi. Spre exemplu, nu avea resposabilități acasă, cum aveam noi ceilalți Îsă ne facem curățenie în cameră
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
cu ziua aceea îndepărtată? Căci îi simt atmosfera atât de intens!” Nu, nu-mi puneam problema să-l reabilitez pe Nicolae al II-lea. Mă încredeam în manualul și în profesorul meu. Dar ziua aceea îndepărtată, vântul acela, văzduhul acela însorit? Mă încurcam în reflecții fără șir - pe jumătate gânduri, pe jumătate imagini. Tot împingându-i pe colegii mei care râdeau, mă înhățau și mă asurzeau cu zeflemelele lor, am simțit deodată o invidie grozavă față de ei: „Ce bine e să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
orizontul indiferent al Mării Caspice... La marginea unei păduri, într-o dimineață sclipind de promoroacă, a văzut niște umbre atârnând de copaci, rânjetele supte ale spânzuraților pe care nimeni nu se gândea să-i îngroape. Și, foarte sus, în albastrul însorit al cerului, un stol de păsări migratoare dispărea încet, subliniind liniștea prin ecoul țipetelor lor înalte. Suflul greu și sincopat al lumii ruse nu o mai îngrozea. Învățase atâtea de la plecarea ei încoace. Știa că este practic, într-un vagon
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
că nu mai era nimic de aflat, că Franța Charlottei fusese epuizată de-a binelea. Distrat, lăsasem să alunece pe covor pagina aceea, mă uitasem prin ușa deschisă de la balcon. Era o zi deosebită, la sfârșitul lunii august, răcoroasă și însorită, când vântul rece care trecea peste Ural aducea în stepa noastră prima adiere a toamnei. Totul strălucea în lumina aceea limpede. Copacii din Stalinka se profilau cu o precizie fragilă pe cerul de un albastru înviorat. Orizontul trasa o linie
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai ajungea... Transfigurarea celor trei cochete îmi permitea să sper că vraja s-ar putea reînnoi. Îmi aminteam foarte bine fraza aceea atât de simplă care declanșase totul: „Și totuși, exista în viața celor trei femei dimineața aceea răcoroasă și însorită...” Ca un ucenic vrăjitor, mi-am imaginat din nou bărbatul cu mustață frumoasă în biroul lui, în fața ferestrei întunecate și am șoptit formula magică: - Și totuși, a existat în viața lui o seară de toamnă când stătea în fața ferestrei întunecate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
zilele pe malul Sumrei. Plecam dis-de-dimineață, ducând cu noi o ploscă mare cu apă, pâine, brânză. Seara, profitând de prima adiere răcoroasă, ne întorceam acasă. O dată ce drumul ne era cunoscut, nu ni se mai părea așa de lung. În monotonia însorită a stepei descopeream o mie de repere, jaloane care ne-au devenit repede familiare. Un bloc de granit, în care fragmente de mică scânteiau de departe în soare. O fâșie de nisip care semăna cu un deșert minuscul. Un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aveai exact atâta loc cât să te așezi și să te crezi pe o insulă pustie, în mijlocul oceanului... Apoi, întins pe nisip, ascultam liniștea de nepătruns a stepei... Conversațiile noastre luau naștere fără pretext și păreau să decurgă din șiroirea însorită a Sumrei, din foșnetul frunzelor lunguiețe ale sălciilor. Charlotte, cu mâânile puse pe cartea deschisă, privea dincoolo de râu, spre câmpia arsă de soare, și începea să vorbească, ba răspunzând întrebărilor mele, ba luându-le-o înainte intuitiv cu istorisirea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
caldă a cerului, gestul degetelor ei, întorcând paginile, se țesea în unduirea ramurilor lungi ale sălciilor... Așadar, contopirea aceea ascundea taina frumuseții sale! Da, chipul, trupul ei nu se crispau, speriate de sosirea bătrâneții, ci se lăsau pătrunse de vântul însorit, de miresmele amare ale stepei, de răcoarea crângului de sălcii. Iar prezența ei conferea o uimitoare armonie acelei întinderi pustii. Charlotte era acolo și, în monotonia câmpiei arse de căldură, se înfiripa o consonanță insesizabilă: foșnetul melodios al curentului, mirosul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu toată ființa mea legătura luminoasă care unea clipa aceea plină de unduiri irizate de alte clipe în care poposisem altădată: o seară îndepărtată, cu Charlotte, strigătul melancolic al Cucușkăi, apoi dimineața pariziană, învăluită, în imaginația mea, într-o ceață însorită, momentul nocturn de pe plută cu prima mea iubită, când pachebotul uriaș ne dominase trupurile înlănțuite, și serile de veghe din copilăria mea, trăite, parcă, deja într-o altă viață... Legate astfel, clipele acelea alcătuiau un univers aparte, cu propriul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unei locomotive. Foșnetul ușor al paginilor pe genunchii unei femei așezate printre flori. Părul ei cărunt. Vocea ei... iar foșnetul și vocea aceea se contopeau acum cu freamătul crengilor prelungi ale sălciilor - trăiam deja pe malul curentului pierdut în imensitatea însorită a stepei. Vedeam femeia cu părul cărunt, care, cufundată într-o visare luminoasă, mergea încet prin apă și părea atât de tânără. Și impresia de tinerețe mă transpunea pe palierul unui vagon zburând prin câmpia scânteind de ploaie și de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
geam fațada liniștită a vechilor clădiri alasciene, femeia va murmura încet de tot: „E Franța... M-am întors în Franța. După... după o viață întreagă.” 2 Ieșind din librărie, am traversat orașul și am pornit pe podul încremenit deasupra întinderii însorite a Garonnei. Îmi spuneam că, în filmele de altădată, exista un vechi șiretlic pentru a parcurge în câteva secunde mai mulți ani din viața eroilor. Acțiunea se întrerupea brusc și, pe fundalul negru, apărea o inscripție a cărei franchețe fără
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
refugiu. În cele câteva luni de așteptare, topografia Parisului s-a modificat. Ca pe unele planuri în care arondismentele sunt colorate diferit, orașul se umplea, în ochii mei, de tonuri variate, care nuanțau prezența Charlottei. Existau străzi a căror liniște însorită, dis-de-dimineață, păstra ecoul vocii ei. Terase de cafenea, unde ghiceam oboseala ei la sfârșitul unei plimbări. O fațadă, un vitraliu, care, sub privirea ei, se înveșmântau cu patina ușoară a reminiscențelor. Topografia aceea visată lăsa multe pete albe pe mozaicul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am regăsit în minte imaginea pe care o crezusem întotdeauna un fel de reminiscență prenatală, venită de la strămoșii mei francezi, și de care, în copilărie, eram foarte mândru. Vedeam în ea dovada francității mele ereditare. Era ziua aceea de toamnă însorită, la marginea unei păduri, cu o invizibilă prezență feminină, cu un aer foarte curat și cu funigei unduind prin spațiul acela luminos... Acum înțelegeam că pădurea aceea era, de fapt, taigaua nesfârșită și că fermecătoarea vară a fetelor bătrâne avea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vară, când dogoarea ei blândă, adormitoare topește ierburile și vietățile laolaltă, dăruindu-le o pace universală, bucolică, anonimizantă. E practicat în Pașii profetului un lirism extatic, de identificare cu sevele solului, cu holdele aplecate sub greutatea holdelor, cu cerul sclipitor, însorit, totul amintind vibrația copleșitoare a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]