3,274 matches
-
această problemă în seama Consiliului Internațional pentru Urgențe Alimentare, care avea sarcina de a distribui alimente în toată lumea 556. La cîteva zile după vizita din decembrie a lui Ausnit și Malaxa, Berry a telegrafiat Departamentului de Stat. El avusese o întrevedere cu ministrul Economiei Naționale, Gheorghiu-Dej, pe tema secetei. Printr-o austeritate severă, proviziile puteau ține pînă în ianuarie. După aceea, peste tot avea să fie foamete. Gheorghiu-Dej era dispus să vină în Statele Unite pentru a negocia cumpărarea unui stoc de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sale562. În același timp, Malaxa s-a întîlnit cu Arthur Bunker și Stokey Morgan, de la Lehman Brothers și le-a cerut să intermedieze o serie de acorduri dintre el și cîteva corporații americane. Bunker și Morgan au solicitat imediat o întrevedere cu reprezentanții Departamentului de Stat, pentru a cere instrucțiuni. Frații Lehman avuseseră pierderi financiare la începutul celui de-al II-lea Război Mondial. Aceștia se așteptaseră să încaseze un comision de 10 dolari pe tonă, pentru vînzarea a 100.000
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să intre în normal, pe baza "Clauzei națiunii celei mai favorizate"563. În vara anului 1947, Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze, pentru a căuta noi posibilități de dezvoltare a comerțului româno-american. Îl interesau mai cu seamă produsele agricole, căci voia să facă "ceva pentru țăranii români". El era de părere că cel "mai bun antidot
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însărcinatul cu afaceri, a pledat pentru nevinovăția căpitanului, însă pe 25 iunie a aprobat plecarea acestuia, "conform uzanțelor diplomatice"597. În iulie, Bucureștiul a blocat serviciul regulat de mesagerie dintre Washington și Legație. Pe 18 iulie, Williams a avut o întrevedere cu șeful secției Afaceri Occidentale a Ministerului Român de Externe, Corneliu Bogdan. Însărcinatul american cu afaceri a argumentat că Washingtonul are dreptul de a-și controla propriul serviciu de mesagerie. Bogdan nu era însă de acord. Din cauza activităților americane de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doua țară propusă era Republica Populară Mongolă și China a opus un veto, în ciuda presiunilor americane. Ideea aderării "în grup" căzuse, așa încît sovieticii s-au opus prin veto acceptării celorlalte țări noncomuniste. După dezbateri, Uniunea Sovietică a solicitat o întrevedere cu partea americană. În cursul nopții, cele două țări s-au gîndit la un nou grup alcătuit din 16 state, fără Japonia și Republica Populară Mongolă. Pe 14 decembrie, Consiliul de Securitate a acceptat toți cei 16 membri 843. După
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe Silviu Brucan în funcția de ambasador al României în SUA. Brucan era unul din cei trei delegați care vizitaseră Statele Unite cu un an în urmă, în luna noiembrie, pentru a achiziționa porumb și utilaje agricole. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul de stat Dulles și, pe 28 aprilie, Washingtonul a informat Bucureștiul că Departamentul de Stat dorește să dezbată cîteva dintre problemele menționate în nota diplomatică primită pe 7 martie. În plus, acesta voia să discute despre situația cetățenilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să dezbată cîteva dintre problemele menționate în nota diplomatică primită pe 7 martie. În plus, acesta voia să discute despre situația cetățenilor americani din România și înființarea unei biblioteci americane la București 858. Pe 30 aprilie, Brucan a avut o întrevedere cu Eisenhower, la Casa Albă, iar la plecare a fost intervievat de către reporteri. El le-a declarat că guvernul român invitase o delegație americană la București pentru a soluționa problemele ce rămăseseră nerezolvate 859. La scurt timp după aceea, "New York
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul român invitase o delegație americană la București pentru a soluționa problemele ce rămăseseră nerezolvate 859. La scurt timp după aceea, "New York Times" a început să publice articole despre disponibilitatea autorităților române de a-și schimba datoriile față de Statele Unite 860. Întrevederea de la Casa Albă a deschis calea unor noi contacte româno- americane. Pe 12 iunie, Bucureștiul a propus ca cele două țări să desemneze o comisie comună care să se întrunească în România, pe 1 septembrie, pentru a discuta despre revendicări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cu toate acestea, reacția Statelor Unite la noua atitudine a Bucureștiului a fost nesemnificativă. În decembrie, Gheorghiu-Dej l-a numit pe Petre Bălăceanu ambasador al României în Statele Unite. Acesta s-a întîlnit cu președintele, pe 12 decembrie 1961, și în cursul întrevederilor, Kennedy a amintit că Statele Unite aveau în vedere dezvoltarea comerțului. Situația politică tensionată simbolizată de Zidul Berlinului le limita, însă, posibilitatea de a aduce schimbări majore în comerțul româno-american979. În ianuarie 1962 președintele îl învesti pe William Crawford în funcția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezentau, în culori înfloritoare, dezvoltarea economică susținută a României. Comerțul exterior românesc sporise cu 60% față de 1958 și țările occidentale reprezentau o mare parte din acest procent 984. Gheorghiu-Dej i-a solicitat, totodată, ambasadorului României la Washington să aibă o întrevedere cu Luther Hodges, secretar de comerț și cu adjunctul său, Jack Behrman. Bălăceanu voia să cumpere utilaje în valoare de două sute de milioane de dolari, pentru a construi zece fabrici în România. Departamentul Comerțului trebuia, însă, să aprobe autorizațiile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noiembrie-decembrie 1960, la care au participat reprezentanți ai 81 de partide comuniste, i-a oferit acestuia nu numai șansa de a-și asigura sprijinul sovietic pentru Combinatul de Oțel de la Galați, dar și un cadru teoretic pentru făurirea comunismului național. Întrevederea s-a încheiat pe 6 decembrie, cu Declarația de la Moscova, care s-a dovedit a fi momentul hotărîtor. Sovieticii au acceptat ideea că modelul lor nu era întotdeauna potrivit pentru orice țară socialistă 990. Gheorghiu-Dej avea să citeze adeseori Declarația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Crawford și reprezentantul ministrului de Externe, Mali˛a, purtaseră o discuție în vreme ce se îndreptau către sediul unde fuseseră găzduiți. În cursul acestei conversații, fiecare află că celălalt urma să ajungă la Washington pe 7 august. Amîndoi erau de părere că întrevederea Freeman-Gheorghiu-Dej decursese bine și Malița spera ca Statele Unite să ridice misiunea diplomatică a României la nivel de ambasadă. Crawford sugeră, în schimb, că relațiile româno-americane s-ar fi putut îmbunătăți dacă Bucureștiul ar fi permis mai multor persoane să emigreze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în mișcarea comunistă internațională decît să se situeze de o parte sau alta1095. Pe 3 martie, premierul Ion Gheorghe Maurer a condus o delegație la Beijing, pentru a discuta cu Mao Zedong și Zhou Enlai. Neputînd rezolva diferendele în această întrevedere de o săptămînă, Maurer s-a întors la București prin Moscova 1096. El l-a informat pe Hrușciov că dezacordul nu fusese înlăturat și, după cum avea să-și amintească mai tîrziu liderul sovietic, Maurer a adăugat: "Chinezii au spus că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Est-Vest1166. În acest timp, un comitet al Congresului, condus de Wright Patman, un texan ca și președintele, lucra la legislație, în vederea reînnoirii Legii controlului exporturilor. Johnson le ceru secretarului Comerțului, John Connor și lui J. Irwin Miller să aibă o întrevedere cu Patman, pentru a susține recomandările raportului Miller. Președintele îi ceru, de asemenea, lui Miller să aibă o întîlnire cu Mike Mansfield și Wilbur Mills, șefii Senatului și Camerei Reprezentanților, pentru a discuta despre necesitatea ca președintele să dispună de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Dunării, Bucureștiul s-a menținut pe aceeași poziție antisovietică radicală. În iulie 1964, URSS a propus ca în decembrie, 1964, să se desfășoare la Moscova o adunare preliminară a reprezentanților a 26 de partide comuniste. Scopul era pregătirea pentru o întrevedere internațională unde sovieticii sperau să poată înlătura Partidul Comunist Chinez din mișcarea comunistă internațională. În ciuda vizitelor lui Nikolai Podgornîi, care avea să devină în curînd președintele Uniunii Sovietice, românii au refuzat să participe la întrunire 1170. România și-a păstrat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Nord. Strategia americană de bombardare nu dădea rezultate.1221 Pus în fața acestor fapte, Johnson a acceptat să caute o soluție pașnică pentru Vietnam. Pe 22 octombrie 1966, ambasadorul american la Națiunile Unite, Arthur Goldberg a avut, la New York, o întrevedere cu ministrul român de Externe, Corneliu Mănescu. România își exprimase mai demult dorința de a acționa ca mediator între Washington și Hanoi și Mănescu a reamintit această ofertă 1222. Acesta a subliniat, însă, că discuțiile cu Hanoi nu vor începe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
respingea proiectul de lege pentru comerțul Est-Vest, președintele a încercat să-și construiască propriile sale poduri către Est. În iunie, acesta s-a întîlnit cu premierul Kosîghin, în Glassboro, New Jersey și în următoarea zi, pe 26, a avut o întrevedere cu prim-ministrul român, Ion Gheorghe Maurer, la Casa Albă. Din cauza întîlnirii de la Glassboro, vizita lui Maurer a beneficiat de prea puțină atenție din partea presei, deși era pentru a doua oară cînd șeful unui guvern comunist avusese onoarea de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai făcuse pentru comerțul Est-Vest ceea ce a făcut Lyndon B. Johnson. CAPITOLUL X Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu Comerțul Est-Vest și o vizită la București La scurt timp după victoria sa din noiembrie 1968, președintele ales Richard M. Nixon a avut o întrevedere cu Henry Kissinger, la Hotelul Pierre, din New York. Spre deosebire de predecesorul său, care instituise "Prînzul de marți", o întîlnire cu principalii lui consilieri, pentru a pune la punct strategiile de politică externă ale Americii, Nixon era hotărît să fie el însuși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avut nevoie de cîțiva ani pentru a se redresa după pierderile suferite 1380. Moscova s-a grăbit să tragă foloase din pierderile economice ale României. În mai, Brejnev și Kosîghin l-au chemat pe Ceaușescu la Moscova. În cursul acestei întrevederi, liderul român a acceptat să semneze la București, la începutul lunii iulie, îndelung amînatul Tratat româno-sovietic de prietenie, cooperare și ajutor reciproc. În buletinele de știri, Radio Europa Liberă sugera că sovieticii îl amenință pe președintele român cu sistarea furnizării
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Schimburi Tehnologice. A insistat, de asemenea, ca reprezentanții Casei Albe să promoveze o colaborare mai strînsă între Washington și București 1383. Pe 25 iunie, ministrul de Externe, Corneliu Mănescu s-a întîlnit cu Nixon 1384. Documentele referitoare la această întrevedere nu au fost încă făcute publice, dar din evenimentele ulterioare se poate deduce că Mănescu a discutat cu președintele despre intenția lui Ceaușescu de a vizita Națiunile Unite în octombrie, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea acestei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numai că l-ar fi satisfăcut pe Ceaușescu, dar i-ar fi asigurat pe oamenii de afaceri americani că au acceptul Casei Albe în ce privește afacerile cu blocul comunist 1391. Pe 26 octombrie, la ora 11:00, Ceaușescu a avut o întrevedere cu Nixon, la Casa Albă. Președintele american voia ca Ceaușescu să le spună chinezilor că el privește Taivanul ca pe o chestiune "internă" a Beijingului. Aceasta însemna că Washingtonul nu voia să se amestece în nici una din soluțiile pe care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
participe la acest program înainte de absolvire 1400. La o săptămînă după aceea, Gheorghe Ioniță, de la Ambasada Română, s-a întîlnit cu membri ai Consiliului de Consultanți Economici ai Președintelui, de la Washington. Ioniță voia să știe dacă se putea stabili o întrevedere pentru primăvară, între membrii Consiliului Economic al României și cei ai Consiliului de Consultanți Economici. Președintele consiliului român era profesorul Manea Mănescu, un distins economist și o persoană apropiată lui Ceaușescu 1401. Pe 22 decembrie, Bogdan și-a reînnoit cererea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sprijine proiectul, declarațiile sale anterioare și-ar fi pierdut credibilitatea și ar fi pus sub semnul întrebării ajutorul pe care America îl dădea României pentru ca aceasta să se alinieze la prevederile GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț)1430. În urma întrevederii cu secretarul Comerțului, Stans, de pe 3 iulie, Nixon a acceptat să-și schimbe atitudinea față de România 1431. Pe 10 iunie, acesta i-a spus lui Kissinger că Administrația nu va mai ridica obiecții la propunerile legislative privind asigurarea dreptului președintelui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care puteau susține proiectul. Cea mai mare responsabilitate în privința promovării legii de acordare a Clauzei îi revenea lui Wilbur Mills, președintele Comitetului de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților. După doar cîteva zile de la hotărîrea lui Nixon, Bogdan solicită o întrevedere cu Mills. Acesta îi refuză, însă, cererea 1433. Ambasadorul încercă atunci altă tactică: obținu sprijinul unui congresman din Washington, Robert B. Anderson. Ca fost secretar de Finanțe, pe vremea lui Eisenhower, Anderson era o figură familiară la Capitol Hill1434. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ducă la un acord comercial sovieto-american, care să prevadă și acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru exporturile sovietice 1494. Punctul culminant al întrunirii a fost semnarea acordului SALT (de Reducere a Armelor Strategice), pe 29 mai1495. Deși realizările acestei întrevederi se consideră a fi acordul SALT și Declarația Principiilor de Bază, prin care ambele țări se obligau să facă tot posibilul pentru a evita confruntările militare, întîlnirea s-a remarcat și printr-un progres semnificativ în ce privește problemele comerciale 1496. Ministrul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]