2,651 matches
-
muncă sau alte beneficii materiale. Nu ne ajută cu nimic dacă tratăm rețelele teroriste ca pe un monolit. La fel ca alte grupări, ele sunt formate din indivizi care nu ar trebui abandonați fără luptă. Începând cu 2002, în Yemen, învățații islamici i-au provocat pe membrii Al Qaeda aflați în arest să vorbească despre tacticile lor în lumina Coranului, reușind să convingă peste 350 dintre aceștia să renunțe la violență și să coopereze cu autoritățile 198. Judecătorul Hamoud al-Hitar, care
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
199. Cu alte cuvinte, cea mai bună metodă de a învinge o idee rea este să-i opunem o idee bună. Este important faptul că Islamul pune atât de mult accentul pe lege. În anul 2005, în Amman, 180 de învățați musulmani din patruzeci și cinci de țări (inclusiv Statele Unite), reprezentând opt școli de gândire islamică, au organizat o conferință pe tema "adevăratului Islam". Scopul lor era să îi discrediteze pe fanaticii autoproclamați care emit fatwe fără a avea dreptul de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
conferință pe tema "adevăratului Islam". Scopul lor era să îi discrediteze pe fanaticii autoproclamați care emit fatwe fără a avea dreptul de a face acest lucru și care încearcă să justifice violența împotriva altor musulmani punându-le eticheta de apostați. Învățații au încercat să folosească excesele comise de teroriști împotriva acestora și să aplice legea islamică astfel încât să dezvăluie prăpastia dintre pretențiile sfinte ale teroriștilor și acțiunile lor nelegiuite. În cele din urmă, terorismul va fi învins de musulmanii adevărați care
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Argue, Donald / 89, 241 Armageddon / 119, 123, 177 Armata de Rezistență a lui Dumnezeu (ARD) / 67, 68 Asia / 22, 47, 87, 99, 103, 128 Islam / 99, 103 tsunami / 127 223 Vietnam / 39-41, 43, 45-47, 49, 56, 95, 162, 164 Asociația Învățaților Musulmani / 149 Asociația Mosaica / 123 Asociația Națională a Evanghelicilor / 143 Asociația Națională pentru Dragostea dintre Bărbați și Băieți (ANDBB) / 79 Atatürk, Kemal / 201 Augustin (Sfântul) / 57, 141 Auma, Alice / 67 avort / 75-77, 80-81, 125 Avraam / 29, 99, 11-102, 113, 125
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
77; dacă ar fi să ne raportăm la lucrarea publicată de dl doctor Klein, fost medic-șef al băilor, e un remediu universal, și nu există afecțiuni interne sau externe, clasate în dicționarele de medicină, care să reziste eficacității acestora. Învățatul doctor a scris fără îndoială o mică reclamă în favoarea unei instituții unde a făcut atâta bine și pentru care îl bănuim a fi păstrat o afecțiune paternă. Ce putem afirma din proprie experiență, ca urmare a unor fapte săvârșite sub
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o însemnătate hotărâtoare. Am auzit în altă parte susținându-se o teză asemănătoare asupra formării limbilor numite romane; n-ar fi nepotrivit să o expunem aici. O greșeală care s-a răspândit de ceva timp (ne spunea în 1859 un învățat milanez) îi atribuie latinei paternitatea directă a limbilor meridionale; latina propriu-zisă nu s-a format definitiv decât în secolul lui Augustus; era limba oficială, limba oratorilor, a istoricilor, a poeților și a epigrafiei. Dar poporul nu o vorbea în Italia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trebuit să părăsească țara. Soția sa, doamna Maria, și câțiva prieteni l-au încurajat zicând: Ești bărbat înțelept și a multe știutor. Continuă să scrii. Și, scriind, ai să fii de folos țării și poporului. S-a întâmplat ca, marii învățați din stăinătate, din orașul Berlin, să-i ceară, tocmai atunci, să scrie o carte despre țara noastră și despre istoria poporului român. Vrem să le cunoaștem, au zis ei. Adevărat, a încuviințat Dimitrie Cantemir. Prea puțini ne cunosc. Iar dacă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
repede la domnul dascălul! au cerut cei doi. Fetița le-a împlinit vrerea. În fața dascălului, Toma și Nestor au spus cine sunt: Ne-a trimis stăpânul nostru Dimitrie Cantemir, care a fost domn în Moldova, să ducem această carte la învățații cei mari din Berlin. Dar, în apropiere de Vad, ne au ieșit în cale niște oameni răi și ne-au prădat. Dascălul a zis: Am auzit și eu de Dimitrie Cantemir voievod. Luați cartea și urmați-vă calea. Sătenii le-
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
am însușit o teorie, am observat un progres în calitatea propriilor interpretări, cît și în capacitatea de a preda. Remarcile precedente duc la o viziune instrumentală a teoriei, în condițiile în care "instrumental" se referă la punerea în practică a învățatului și predatului, nu la relația dintre text și teorie. Concepută ca un set de instrumente, ca un mijloc de a exprima și specifica reacțiile interpretative față de un text, teoria prezentată aici nu pretinde vreo certitudine. Această teorie "instrumentală" nu derivă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pravilă către popoare, ca pacea să fie îmulțită și credința acestuia spori. Daniel rămas la curte, nu se amesteca cu camarila, având alături sfânta treime și sfinții îngeri ai cerului. Împăratul caldeean avu un vis avertisment pe care nimeni dintre învățații caldeeni nu puteau să-i deslege mesajul. Daniel având mare rang la curte, vestit pentru prorocirile sale, împăratul i-se adresă să-i deslege visul, povestindu-i: -În mijloc de pământ am văzut un copac imens, înalt, falnic și puternic
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
iscusit meșteșug. Traducea vise, avea viziuni, fiind un mare magician . Veni ziua când împăratul porunci, să-i fie prezentați cei patru. După ce i-a testat augusta sa persoană s-a minunat pe loc, tinerii dovedindu-se mai pricepuți, decât toți învățații caldeeni. Duhul împăratului era tulburat de niște visuri care îl chinuiau noapte de noapte. În mare grabă a poruncit să vină scribii, cititorii în stele și toate somitățile caldeene specialiști în kabală. -Am avut vis și duhul îmi este tulburat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Levitam mereu condus de îngeri. La un moment dat unul dintre păzitori mi-a vorbit: -De la nivelul acestei sfere, vei putea levita singur. Noi vom fi alături de tine. Sfera aceasta este prima dintre cele douăsprezece. Aici locuiesc spiritele ignoranților, învățaților, mincinoșilor, orgolioșilor, care au păcătuit mult mai mult decât alții. Am văzut atunci miliarde de luminițe roșii ca jarul care se loveau între ele, urcau, coborau, de parcă căutau locul cel mai bun, dar în zadar nu-l găseau. -Celelate sfere
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ea ar putea fi combătută cu succes. În scrisoare se consemnau următoarele: "Boala epidemică, cunoscută sub numele de holera morbus, care pustiește orașul Iași și unele districte ale principatului Moldovei, este o apariție aproape nouă în Europa. Unii profesioniști, mari învățați, mai ales aceia care se consacră luptei împotriva plăgilor care bântuie omenirea, au îndreptat întreaga lor atenție către studiul acestei boli și aduc și astăzi o contribuție serioasă la cercetarea naturii, în diferitele ținuturi, pe unde se constată efectele sale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lucrul acesta, și au zis ucenicilor Lui: "Pentru ce mănîncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?" 12. Isus i-a auzit, și le-a zis: "Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. 13. Duceți-vă de învățați ce înseamnă: "Milă voiesc, iar nu jertfă!" Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși." 14. Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, și I-au zis: "De ce noi și Fariseii postim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
schimb o lustră dacă este cazul, bat covoarele de le ia dracu’, dau găuri cu bormașina În toți pereții, mut mobila dintr-o cameră În alta, da’ să nu văd aspirator În fața ochilor că mi crește tensiunea... Acu’ s-a-nvățat, mă lasă-n pace... Gicu aprinde țigara. Dacă-i ziceai asta Înainte de noaptea nunții, acu’ erai burlac. Șmecherule care ești... Subiectul la ordinea zilei fotbalul. Mai ales acum, când niște arbitri au ajuns după gratii, cel puțin temporar. Face deneaul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele și varsă paharele pe gât. Da! Aici ai dat cu punctul În i, pe onoarea noastră. Se fură! Lenin o băga pe aia cu Învățați de trei ori, da’ la noi ar trebui să fie furați, furați, furați... Ai aprobarea și respectul nostru... Sandu dă din cap a mulțumire. Și acu’ Începe balul, că Băselu’ l-a sunat pe Tăriceanu. Gata cu iubirea, să vezi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
doliu în mormântul lui de stânci. 1165Sori se sting și cad în caos mari sisteme planetare, Dar a omului gândire să le măsure e-n stare... Cine-mi măsur-adîncimea - dintr-un om?, nu - dintr-un gând Neaprofundabil. Vană e-a-nvățaților ghicire. Cum în fire-s numai margini, e în om nemărginire. 1170Cît geniu, câtă putere - într-o mână de pământ. Într-un cran uscat și palid ce-l acoperi cu o mână, Evi întregi de cugetare trăiesc pacinic împreună, Univers
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
văd pe lan, O stea în cer albastru, Ce-aruncă-a ei icoană Pe-oglinda albă, plană, A lacului Meran. Și sună-n noaptea tristă Un cântec de copilă Și vîntu-ntoarce-o filă Din cartea ce-am deschis. De ce mi-a-ntors el foaia Unde-nvățatul zice Că-n lume nu-i ferice, Că viața este vis? {EminescuOpIV 194} PRIVESC ORAȘUL - FURNICAR Privesc orașul - furnicar - Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu cîte-un chip l-a stradei colț. Și trec
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
l-arătarea lui păgână. {EminescuOpIV 224} Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gîndește: Tinereță, tinereță! și oftând intră-n poiată; Apărată de-ntuneric ipocrita cea șireată Pe un pui nevrîsnic încă alterată-l pricăjește. Unde este învățatul cu talent fonognomonic Să compue un compendiu despre blândele impresii, Ce un sunet numa-l naște în simțirile miresei, Cum un cucurigu poate fi adânc, duios, demonic?! Ce simțiri eroici, mândre, reprezintă cucurigul, Cât curagiu - ce osebire de-al găinei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mi pasă mie? La Cotnariu "Eu chefuiam cu cimpoieșii, "Cu măscărici și lăutari; "Și sub umbrarele de cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu m-arătam ca să mă rog. "Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, "Tu povestește tuturora "De moș Istrate Voevod. "Le spune sfatul meu s-asculte, S-urmeze vechiul obicei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vorbele aceste: "Stăpîne, lucrul nu îl știi cum este - Ciudată e istoria ăstui tânăr, Deci voie dă-mi să-ți spun a lui poveste. Tu vei fi auzit de un anume Ali ben Maimun, unu-a fost în lume, Un învățat și cititor de zodii, Un vraciu prea înțelept cu mare nume. Cutreerat-au dânsul lumea toată, Orașe, țări din sfera depărtată, Pustiile Saharei, râul Gange, Și la izvorul Nilului odată. Acesta dar trecând odinioară Pe-a lui cămilă arida Sahară, Sub
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
luciu, pe unda d-oglinde Le-ntinde: O barcă de vânt. 6. GENAIA (cca 1868) Creațiunea pământului după o mitologie proprie română. Pământul gând al poetului Rom. În 20 de cânturi. {EminescuOpIV 460} CÎNT I Orbul poet Rom care-a-nvățat să cânte amorul de la filomelă - disperarea de la vijeliile înfiorătoare ale cerului - durerea din mirosul florilor mormântului de sfinți își paște oile de aur ale gândurilor sale; - dă aripi moi pe plaiurile cerului și într-o noapte luminoasă s-a întîmplat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mînile lui dând, I-a adus tauri de jertfă, și convoi iar la Achei Cu preotul lui Apolo să-i împace iar pe ei. ANA: Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI: Ce mai treabă; a-nvățat-o pe de rost din păr în fir. ANA: Tu nu știi să-nveți tot astfel... Te oprește cineva! Dară nu vrea cuconașul, asta-i... Spune, fata mea. BIBI: Crainicii lui Agamemnon, ei asemeni se luară Pe Briseis s-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Mai cu samă - o plăcere - De-o bucat-de vreme-ncoace... de când fuși la București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri înțelepte cu-nvățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, pre iubitul meu nepot, Dar destul că de atunce a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune, că nepotul meu stricat În aceste conferențe rolu-ntîiu l-a fi jucat... - Drept
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cetățuii s-a auzit huruit de motor și o pasăre măiastră dădea târcoale dealului... Era un avion la manșa căruia se afla Aurel Vlaicu, care, decolând de la Breazu, a făcut „mai multe virajuri în jurul dealului cu Mănăstirea Cetățuia în admirația învățaților și a mulțimii poporului”. Cred că îți imaginezi cum femeile bătrâne își făceau câte o cruce adâncă rostind în șoaptă: „Iracan di mini! Uiti cum sî țâni agațat di ceri! Minuni dumnezăiascî nu alta!” -Și timpul a trecut pe nesimțite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]