178,415 matches
-
de Sus parcurgeau zilnic pe jos 5-6 km. Abia din anii 1960 circulația este înlesnită de autobuzele IRTA și a unor convenții-auto ale șantierului A.C.H. Pecineagu sau UFET (I.F.) Rucăr- sectorul de exploatare Dâmbovița. Pe ștatul de funcțiuni al școlii figurau încă din 1955 doi învățători, care predau simultan la două clase, iar în 1977, când înv. Doina Achim a ajuns aici, predarea era asigurată simultan de un singur dascăl la 4 clase. Școala de 4 ani din Sătic, construită
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Dâmbovița. Pe ștatul de funcțiuni al școlii figurau încă din 1955 doi învățători, care predau simultan la două clase, iar în 1977, când înv. Doina Achim a ajuns aici, predarea era asigurată simultan de un singur dascăl la 4 clase. Școala de 4 ani din Sătic, construită în 1952 a funcționat ca imobil distinct până în anul 2002, când ca urmare a lucrărilor în aval de la șantierul hidrocentralei de la Pecineagu a fost inundată, iar elevii, din ce în ce mai puțini, au fost mutați cu "școală
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
Școala de 4 ani din Sătic, construită în 1952 a funcționat ca imobil distinct până în anul 2002, când ca urmare a lucrărilor în aval de la șantierul hidrocentralei de la Pecineagu a fost inundată, iar elevii, din ce în ce mai puțini, au fost mutați cu "școală cu tot", cu chirie, la diferite gazde din sat. În încăperile prevăzute a fi locuite de pedagogi, dar care n-au fost locuite permanent niciodată, doar ocazional a funcționat chiar și o gradiniță până în anul 1981. Au funcționat ca educatoare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
a fi locuite de pedagogi, dar care n-au fost locuite permanent niciodată, doar ocazional a funcționat chiar și o gradiniță până în anul 1981. Au funcționat ca educatoare aici Lucia Pastoric (fostă Moșoiu din Rucăr) și Anca Slonaru. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XV) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
mama artistei, din Corul Sindicatelor, de la Reșița. A urmat clasele primare, între 1956-1963, la Reșița, și tot aici liceul, între 1963-1967. Cultivarea vocală și-a început-o unde mulți interpreți români au făcut-o, ca la șlefuitorul de diamante, la Școala de Muzică, între 1956-1963, iar între 1963-1967, la Școala Populară de Artă, în paralel cu liceul. Tot în această perioadă urmează și cursurile Școlii Sportive (Stela Enache a mai fost pasionată, pe lângă muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
clasele primare, între 1956-1963, la Reșița, și tot aici liceul, între 1963-1967. Cultivarea vocală și-a început-o unde mulți interpreți români au făcut-o, ca la șlefuitorul de diamante, la Școala de Muzică, între 1956-1963, iar între 1963-1967, la Școala Populară de Artă, în paralel cu liceul. Tot în această perioadă urmează și cursurile Școlii Sportive (Stela Enache a mai fost pasionată, pe lângă muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat un cerc extrașcolar de teatru). Pe perioada frecventării cursurilor
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
a început-o unde mulți interpreți români au făcut-o, ca la șlefuitorul de diamante, la Școala de Muzică, între 1956-1963, iar între 1963-1967, la Școala Populară de Artă, în paralel cu liceul. Tot în această perioadă urmează și cursurile Școlii Sportive (Stela Enache a mai fost pasionată, pe lângă muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat un cerc extrașcolar de teatru). Pe perioada frecventării cursurilor la Școala Populară de Artă a cântat cu formația liceului și a participat la multe
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
de Artă, în paralel cu liceul. Tot în această perioadă urmează și cursurile Școlii Sportive (Stela Enache a mai fost pasionată, pe lângă muzică, de sport, limba engleză, actorie - a frecventat un cerc extrașcolar de teatru). Pe perioada frecventării cursurilor la Școala Populară de Artă a cântat cu formația liceului și a participat la multe concursuri. În 1966 a debutat la Televiziune, reprezentând Banatul, la emisiunea „Antena este a dumneavoastră”.A venit timpul să-și purifice corzile glasului, să-și netezească drumul
STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
-
În această zi aniversara, Muzeul Național al Țăranului Român își invită publicul la vernisajele a doua expoziții și la un concert de muzică de cameră. Program: oră 14.00, la vernisajul expoziției Rușii lipoveni din România, la Sala Laolaltă și Școala Satului oră 17.00, vernisajul expoziției În urmă acului. Românii de pește Bug, la Sala Irina Nicolau oră 19.00, Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la Studioul Horia Bernea
Muzeul Taranului implineste 24 de ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/6424/muzeul-taranului-implineste-24-de-ani [Corola-blog/BlogPost/98846_a_100138]
-
de curățire de păcate și de patimi, oameni cu sufletul lipit de Dumnezeu și devotați, luminați și întăriți cu puteri de slujire, în Duhul lui Dumnezeu, în numele Lui și după principiile Lui; oameni, într-un cuvânt, care nu numai la școala lumii, ci și la școala lui Dumnezeu au învățat să îndrăgească și să slujească valorile vieții. Meșteșugul înstrăinării, iată într-adevăr vinul care veselește de-a pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
de patimi, oameni cu sufletul lipit de Dumnezeu și devotați, luminați și întăriți cu puteri de slujire, în Duhul lui Dumnezeu, în numele Lui și după principiile Lui; oameni, într-un cuvânt, care nu numai la școala lumii, ci și la școala lui Dumnezeu au învățat să îndrăgească și să slujească valorile vieții. Meșteșugul înstrăinării, iată într-adevăr vinul care veselește de-a pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el au băut desfrânații și s-
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
în restaurare, în transfigurarea lor, în înviere. Este un fapt: nimeni n-a iubit mai adevărat lumea și nimeni n-a făcut mai mult bine oamenilor, decât însinguratul Acesta, Care este însuși Fiul lui Dumnezeu, făcut om. Să învățăm la școala Lui datoriile însingurării. Am aflat în scrisul unui om de rugăciune această apostrofă a evlaviei luminate: M-am săturat, Doamne, vorbindu-Ți întruna de mine, ca și cum numai eu aș fi vrednic de luat în seamă, ca și când eu aș fi, și
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
avea un suflet de poet. De la tată moștenește dorința de a afla, de a cunoaște cât mai mult și, în același timp, înclinațiile lui spre lumea scrisului. Primele încercări literare i-au fost călăuzite de profesorul de limba română din școala primară, viitorul profesor universitar Vasile Crețu, fiind în special versuri specifice epocii și publicate în revistele pentru copii ale vremii respective. În liceul urmat la Caransebeș, talentul literar și-l manifestă atât în lucrările orelor de literatură, cât mai ales
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Emy_Lys.html [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
elevă, alături de foștii ei profesori. Îsi îndrumă elevii mai ales în activitatea literară, stimulându-le talentul, organizează activități culturale ca: montaje literar-artisitice, serate și șezători literare , întâlniri cu scriitori locali, vizionări de spectacole și muzee, excursii literare, brigada artistică a școlii si echipa de teatru. În creația ei, preponderentă este poezia, ca de altfel pe tot parcursul creației sale, dar scrie și proză de natură diafană, plină de sensibilitate feminină, ca în bucata “Miriam”: “...e ceva... ce n-am văzut vreodată
EMY LYS de EMY LYS în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Emy_Lys.html [Corola-blog/BlogPost/345615_a_346944]
-
cu lipitul timbrelor și număratul mărunțișului... Faptul că reb Fisel nu avea barbă trecu neremarcat... Totuși, tensiunea psihologică îi măcina nervii... Reb Fisel era o figură mai mult decât respectabilă în cartier, era apreciat la lucru, la sinagogă și la școală unde învățau copiii lui, fiind în comitetul de părinți. Lumea avea să sesizeze, să comenteze, să condamne! La ora zece, în pauză de ceai, reb Fisel bătu la ușa dirigintelui poștal, cu intenția să să se învoiască și să se
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1480229037.html [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
auzim altă „muzică”: „istoria începe cu noi!” Numai niște capete goale pot debita asemenea enormități! În orice caz, politica acestor capete cu creiere bine spălate, puse pe cai mari în România, au scos treptat și sistematic. Istoria Neamului din preocupările școlilor de toate gradele. Pentru că fără istorie o nație nu există, si dacă nu există faci ce vrei cu ea! Ceea ce se și întâmplă cu această țară! Dacă știi ceva istorie, ești conștient de un lucru: niciodată Rusia n-a făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
aceea, poeziile Veronicăi nu atinseseră corzile unei adevărate arte. Poeziile ei nu erau mai prejos de ale Matildei Cugler-Poni. Deși colaborase cu poezie și proză le reviste ca “Noul curier roman” sau “Columna lui Traian”, numai când luase contact cu școala lui Eminescu, poeziile ei se înalță la un nou nivel, drept pentru care Eminescu o îndrumă să trimită poeziile spre publicare. Acum la 1 decembrie 1875 îi trimite poeziile “Fugi îți zic” și “În zadar” lui Iacob Negruzzi să le
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
se desfășoară în perimetrul central, Pop-up Event Kit pune la dispoziție resursele necesare pentru activarea socio-culturală a cartierelor sau a locurilor din București unde nu există spații optime pentru activități culturale, fie că e vorba despre terenuri virane, curțile blocurilor, școli sau parcări. FAȚA ASCUNSĂ - O CARTARE A DEPRESIEI ÎN BUCUREȘTI Proiectul propune explorarea poveștilor personale despre depresie și translatarea artistică a acestora în formate interactive. Reprezentat online prin crearea unei platforme web dedicate și offline sub forma unei serii de
Află care sunt cele 11 proiecte finaliste ale Acceleratorului de idei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13069/bucuresti-2021-afla-care-sunt-cele-11-proiecte-finaliste-ale-acceleratorului-de-idei [Corola-blog/BlogPost/100512_a_101804]
-
Turnului lui Sever, a se face de profesorul Grigore Pleșoianu. Primit, iunie 11 Nr. 179 Departamentul Pricinilor din Lăuntru Maghistratului orașului Cerneți Văzându-să coprinderea raportului acestui maghistrat cu nr. 187 în privința meremetului ce umblă să facă D. Grigore Pleșoianu, profesorul școalei naționale dintr-acel oraș, trupului de zid ce este rămas din turnul Severinului, spre răspuns i se face cunoscut că pomenitul profesor cu această lucrare nu numai că nu aduce vre-o vătămare, pentru care se cuvine ai face mulțumire
UN DOCUMENT PRIVIND PROTEJAREA VESTIGIILOR TRECUTULUI NOSTRU ÎN MEHEDINŢI. CETATEA MEDIEVALĂ. TURNUL LUI SEVER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_document_privind_protejarea_varvara_magdalena_maneanu_1384335350.html [Corola-blog/BlogPost/363174_a_364503]
-
Impact > Vocatii > PETRACHE POENARU Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 154 din 03 iunie 2011 Toate Articolele Autorului PETRACHE POENARU Petrache Poenaru s-a născut la 10 ianuarie 1799, în Bănești din județul Vâlcea. Studiile secundare le face la școala de la Biserica Obedeanu, din Craiova, între 1811 și 1818 (era nepotul vornicului Iordache Oteteleșanu, cel care a avut un rol foarte important în evoluția școlilor din Craiova). A lucrat apoi la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
născut la 10 ianuarie 1799, în Bănești din județul Vâlcea. Studiile secundare le face la școala de la Biserica Obedeanu, din Craiova, între 1811 și 1818 (era nepotul vornicului Iordache Oteteleșanu, cel care a avut un rol foarte important în evoluția școlilor din Craiova). A lucrat apoi la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si 1821 a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
1811 și 1818 (era nepotul vornicului Iordache Oteteleșanu, cel care a avut un rol foarte important în evoluția școlilor din Craiova). A lucrat apoi la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si 1821 a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte și se înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăți pătrate de pânză (alb-albastru). Deși după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar în 1822 obține o bursă de studii la Școala Tehnică din Viena și Berlin. Aici învață despre o seama de instrumente tehnice noi la vremea aceea: șublere, micrometre. În 1826 primește o bursă franceză și își completează studiile la Ecole Polytechniquedin Paris. Aici studiază topografia și geodezia. În 1827
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
încărcate cu 240 de persoane, sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi“. Se întoarce în Țara Românească în 1832 și este numit profesor de fizică și matematică la Sf. Sava din București, iar din 1833 devine directorul acestei școli. Tot în 1833 contribuie la înființarea în Țara Românească a cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură și silvicultură. Creează două clase cu profil ingineresc și le dotează cu manuale și aparatură. În 1836, la inițiativa profesorului Petrache
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
Geometrie, iar în 1841 cursul de Algebră. Tot în 1841 publică, în colaborare, Vocabularul francezo-român, în două volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat și azi ca un susținător al francofoniei în România. În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească, funcție cu grad de demnitar, înființează școlile publice sătești din Muntenia. Numărul acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]