1,895 matches
-
părul albastru Și bun este sufletul meu. Veniți, dragi copii, lângă mine, (vorbit) Un hocus vă scapă de rău ! bis Șoimul:(cu plecăciune)Am îndeplinit întocmai tot ce mi-ați poruncit! Zâna: Și cum l-ai găsit ? Viu sau mort ? Șoimul: Când îl privești, pare mort. Dar nu cred să fie încă mort, fiindcă, îndată ce i-am rupt nodul care-l sugruma, a lăsat să-i scape un suspin și a îngânat: „Acum mă simt mai bine!” Zâna: (bate de trei
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
aspre ale deșertului se pot ivi vrăjitori ce invocă demonii și amazoane. Cush, cel care revine, salvându-l de la moarte pe Koinski, duce cu sine și un enigmatic mesaj din partea unui dispărut Corto Maltese. Veștile despre marinar trimit și la șoimul pe care piratul-gentilom l-a dăruit lui Cush, într-una din întâlnirile lor. Prin Cush, saga lui Koinski se deschide către poarta unei religii a sângelui și a răzbunării. Între Cush și arma pe care o mânuiește, unitatea este dată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
instala în sânul tău, pentru a-ți paraliza mâna care stă pe trăgaci, pentru a-ți arăta, cu degetul ei înmănușat și parfumat, trupul tău care se topește sub atingerea șobolanilor. Ridicând ochii, lui Corto i se pare că un șoim dintre aceia pe care arabii îi folosesc la vânătorile lor zboară ca o săgeată, văzut doar de ochii săi, asemenea unui mesaj pe care un prieten de foarte departe îl trimite celui ce trebuie să iasă din mlaștinile uitării și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și ale visului. Să ridicăm ancora, să mergem până la capăt, ca Rimbaud, și zâmbetul lui Corto se umple de presimțirea viitorului care nu se va mai întâmpla niciodată. Dar aceasta este o altă poveste și lui Corto, cu ochii la șoimul ce nu părăsește văzduhul de deasupra câmpului de bătălie, i se face dor de deșertul în care Cush și Shamael viețuiesc în preajma spiritelor și ceva din mireasma Africii ajunge până la el. Da, poate că acesta este semnul pe care l-
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dimineața minunată pentru a călători și pentru a muri, șoptește Corto, în vreme ce în urechi îi susură vocea de orhidee și de miresme a lui Bouche Dorée. Iar Corto își vede propriul său trup înălțându-se în aer, până ce ajunge alături de șoimul ce își ațintește privirea asupra lui, și știe că zborul este cel ce urmează, ore și zile de înălțare și de plutire, liniștite ca un somn în brațele fecioarelor despre care Cush îi povestea în nopțile lungi sub luna deșertului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
velur. Contele Calomniei scrie ceva în carnețel. — Așadar, doamnă Clark, spune Lady Zdreanță, ce-i cu Villa Diodati? — Aveau cinci pisici, spune domnul Whittier. — Cinci pisici și opt dulăi, spune doamna Clark, trei maimuțe, o acvilă, un corb și un șoim. E vorba de o vacanță de vară din 1816, în care un grup de tineri și-au petrecut majoritatea zilelor închiși în casă din cauza ploii. Bărbați și femei. Unii căsătoriți, alții nu. Își citeau unii altora povești cu stafii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Princip, Regele Petru I, Prințul Miloš, Požeška, Kamenička, Brankova; numele autorilor de manuale, de geografie, de geometrie și planimetrie, titlurile unor cărți Îndrăgite de el: Împăratul munților 2, Stanko haiducul 3, Răscoala țărănească 4; liturghii, spectacole de circ, defilarea organizației șoimilor, serbări școlare, expoziții de desen (unde o acuarelă a tatei primise o mențiune din partea juriului). Aici este consemnată și ziua În care și‑a aprins prima țigară, În closetul școlii, Îndemnat de un anume, Ivan Gherasimov, fiul unui emigrant rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu sora pe un covor de scorpioni sacri, iar la cîțiva metri, Într-o lumină Înșelătoare, dintr-o dată zăresc un tînăr zeu intonînd cîteva descîntece militare contra mea. Pe umărul stîng are așezat, drept rang de cenușă, o femelă a șoimului, care, deschizînd ochiul spre mine, caută să-mi reproșeze ceva. Văd o străfulgerare de eoni cinetici, În ochii șoimului- femelă, aidoma unei semnături pe un pact de agresiune. Acest mîrșav de galonat ține bine strînsă la piept cartea franțuzului Laurent
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
făceau cu mâna pasagerilor. Takamori și Tomoe, care stăteau la fereastră cu coatele rezemate de geam, priveau la norii albi pufoși ce pluteau deasupra piscurilor semețe ale munților. Piscul din mijloc, care se înălța deasupra tuturor celorlalți, se numea Hakutaka - „Șoimul Alb“. Chiar sub el se afla Mlaștina Mare. Nici fratele, nici sora nu-și puteau lua privirile de la munte, care avea o strălucire uluitoare. Îi apăsa același gând. Cele trei zile care au urmat descoperirii lui Endō au fost foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
fie animați de visuri și idealuri identice, iar pentru ca această unitate să devină posibilă era necesară o epurare ideologică. Bâlbâitul dorea o generație fără dileme, devotată suflet, dar mai ales trup, "idealului măreț". Decretul 770 impunea "nașterea unei noi generații": șoimi, pioneri, uteciști, clone ale unei mentalități obscure, care trebuiau să crească odată cu orânduirea, care urmau să se formeze în "minunatele condiții de educație socialistă", cărora li se impunea să gândească proletar, în spiritul "celui mai iubit fiu al poporului, conducător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Calixto y Melibea sau La Celestina (1499, 1502), compoziție dramatică ce a cunoscut un succes universal, mai ales datorită figurii Celestinei, codoașa vulgară și diabolică. Or, Calisto, tânărul care va pica în ghearele mijlocitoarei, pătrunde în grădina Melibeei urmând zborul șoimului său: parodia și grotescul își spun astfel, și nu singura dată, cuvântul în Ceață. Mai există un personaj colectiv mut în romanul lui Unamuno: micul parc de oraș provincial ai cărui copaci, desțărați, ordonați geometric și udați la ore fixe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
este mai departe de Dumnezeu” din cauza sexului ei. Atunci mă învățasem cu duplicitatea ca un câine cu puricii proprii. Mă bucuram că îmi botez copilul și atât. Că pot alege să fie creștin. Apoi alții îl vor vârî pe țeava: șoim, pionier, utecist, comunist. De mine și de Adi depindea unilateral creștinarea lui. Ei bine, îmi amintesc viu acea seară de Ajun, la aceeași biserică în care ne botezasem copilul, ca pe una întreagă în care bucuria porcului a fost cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pentru generații Întregi, amintirea unei Mari Spaime. Asta se Întâmpla cu zece ani Înainte de nașterea sa, oamenii din Nishapur se treziseră, Într-o dimineață, cu orașul lor Încercuit În Întregime de războinicii turci. În fruntea lor, doi frați, Toghrul Beg, „Șoimul“, și Ceagrî Beg, „Eretele“, fiii lui Mikail, fiul lui Selgiuk, pe atunci niște șefi lipsiți de faimă ai unor clanuri nomade, convetite de puțin timp la credința islamică cetății primesc un mesaj: „Se spune că bărbații voștri sunt liberi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a șătrarului Mirăuță și a șătrăresei Ilinca de la Dragoteni, mama lui Simion, Cristea, Damian și Nicodim, l‐ a crescut pe Ionuț ca pe fiul ei (Frații Jderi) - Rodica Rotaru. 3) Capitol (înv.) - Fiu al Calomfirei și al lui ștefăniță‐Vodă (șoimii și Nicoară Potcoavă) - Apă murdară. 4) Irina lui Avram, mama lui Niculăeș, fostă colegă de școală cu 99 povestitorul (Un om năcăjit) - Procedeu industrial de fabricare a glicerinei pe cale fermentativă. 5) Lezat - Localitate în Egipt. 6) Țara de origine a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
încălzești! și mă‐ sa biata! Cum gemea și blăstăma și se izbea Să sară‐n groapă: ‐ L‐am închis 116 Pe veci! Mi‐a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea. Ce urmă lasă șoimii‐n zbor? Ce urmă, peștii‐ n apa lor? Să fii cât munții de voinic Ori cât un pumn să fii de mic, Cărarea mea și‐ a tuturor E tot nimic! Că tot ce ești și tot ce poți , Părere‐ i
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cu vizetă îngustă cât să-ncapă o carte subțire ca aceea primită de curând de la Mama: Povestiri din altă lume, din care nu înțelesese mare lucru (în afară de Prolog), scrisă de un actorastru care scrâșnea între pagini despre vise în vis, șoimi tiranici, peneluri crude și atotștiutoare, furieri care se transportau pe sine ca mesageri divini și alte sofisme din astea. Deodată, cineva o fură pe Alimentară, un bărbat mare, roșu în obraji și privirea cruciș. Nu spuse ce căuta acolo, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
diferite ale aceleiași măști. Se poate trece dincolo de Simfonia a V-a? Da, răspundea acel cineva străin, dar ajungi la tine. Ce bumerang zburdalnic, nesățios de a reteza întrebări și a ști să se întoarcă docil în palmă, ca un șoim. Când zici că-l cunoști, ți-e teamă de faptul că ești stăpân sau știi și ți-e teamă că știi și nu vrei să tulburi această apă sumbră, tăcută, atotștiutoare, aparent calmă, dar abisală. Faptul că Mioara își cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a fost așezat pe locul al doilea în Franța, situându-se și printre cele mai valoroase din lume. La stabilirea topului, nu numai castelul a avut un cuvânt de spus, ci și spectaculoasa Grotă Merveilles, precum și rezervația de vulturi și șoimi, pădurea Singes, un interesant acvariu, muzeul și împrejurimile în ansamblul lor. La circa 100 de metri înălțime de la baza stâncii a fost zidit castelul. Amploarea și spectaculozitatea lui sunt date deopotrivă de dimensiuni și de poziția semeață, impozantă. Sprijinită pe
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
oferă mai multe exemple de acțiune umană în scopul protejării valorilor pe care istoria ni le lasă moștenire. Le Rocher des Aigles (Stânca vulturilor) este, în acest sens, un exemplu ilustrativ. De fapt, aici trăiesc și alte păsări de pradă. Șoimii și bufnițele, de exemplu. Toate aceste păsări trăiesc într-un fel de semicaptivitate, dar în condiții naturale, și se înmulțesc precum cele în deplină libertate. Mai mult decât atât: lucrează în acea rezervație dresori special pregătiți, care oferă vizitatorilor felurite
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
de exemplu. Toate aceste păsări trăiesc într-un fel de semicaptivitate, dar în condiții naturale, și se înmulțesc precum cele în deplină libertate. Mai mult decât atât: lucrează în acea rezervație dresori special pregătiți, care oferă vizitatorilor felurite spectacole cu șoimi și vulturi. Cum se știe, aceste păsări se lasă mai ușor domesticite. Și asta din foarte depărtate timpuri. în Evul Mediu, practica vânătorii era, pentru nobili mai cu seamă, un fel de foarte la modă umplere a timpului liber. Care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
nobili mai cu seamă, un fel de foarte la modă umplere a timpului liber. Care se găsea din belșug la casele mari. Cu acele prilejuri, ei organizau ospețe rafinate și risipitoare, cu tot felul de bunătăți. Ei bine, câinii și șoimii erau factori importanți, care asigurau de regulă reușita unei partide de vânătoare. Iată un vultur care s-a înălțat atât de sus încât abia se mai vede. Să tot fie 1000 de metri. De jos, dresorul îl urmărește cu mare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
vii, îl priveau cu prietenie parcă. în culmea fericirii, băiețașul a întors capul către părinți. S-a bucurat în gura mare: Voilà, maman! Voilà, papa! Toți cei de față au izbucnit din nou în aplauze. Cum a fost îmblânzit primul șoim Nenumărate și felurite sunt istorioarele și legendele privitoare la evoluția vieții pe pământ. Și fascinante în același timp. Aceasta, deși multe nu au nici o legătură cu realitatea. Dar o înfrumusețează, îi dau savoare. Ele sunt rodul inteligenței și al imaginației
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
și puternic ca o daltă de sculptor. Simțind durerea loviturilor, animalul a lăsat din gură brațul omului și a dat capul pe spate, să se scuture de pasăre. Nu a reușit mare lucru, însă, pentru că, cu două lovituri de daltă, șoimul i-a ciupit ochii, lăsându-l fără vedere. Disperat, ursul a vrut să fugă. Dar s-a lovit atât de tare cu capul de un copac, încât s-a răsturnat pe spate. Profitând de situație și fără să mai stea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
cum s-a priceput rana de la mâna stângă, vânătorul s-a apucat să despice trupul namilei. A scos mai întâi măruntaiele. Auzind fâlfâit de aripi, a ridicat privirile către copacul de care se lovise fiara. Acolo, pe o creangă, stătea șoimul care îi salvase viața. A tăiat o bucată din inima ursului, alta din ficatul acestuia și alte două bucăți din plămâni și din rinichi. Le-a arătat șoimului. Fără să se sfiască, pasărea a coborât de pe creangă și s-a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
către copacul de care se lovise fiara. Acolo, pe o creangă, stătea șoimul care îi salvase viața. A tăiat o bucată din inima ursului, alta din ficatul acestuia și alte două bucăți din plămâni și din rinichi. Le-a arătat șoimului. Fără să se sfiască, pasărea a coborât de pe creangă și s-a apropiat de om. I s-a uitat, totuși, cu oarecare neîncredere, în ochi. înțelegând, vânătorul a pus bucățile jos, pe un pâlc de iarbă, și s-a dat
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]