18,429 matches
-
construcția unor temple și palate neasemuite deschizând o nouă eră în arta și arhitectura. Ajutat de soția sa Nefertiti, Akhenaton a dezvoltat noul cult al zeului unic care se va destrăma curând după moartea sa. Urandu-i, egiptenii le-au șters numele din templele construite și au restaurat vechiul cult al lui Amon. Primul idealist din istorie, faraonul Amenhotep IV, numit eretic pentru că a schimbat credință într-un singur zeu, Aton (discul solar) de la care-și ia numele, Akhenaton, este și
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
dat seama că era mumia unui urmaș al lui, Smenkhare. Sarcofagul este plin de pietre semiprețioase în cloisonné din aur, îi lipsește însă cartușul cu numele de pe piept(probabil de aici confuzia, căci după elimarea lui Akhenaton i s-au șters toate cartușele cu numele său!) și se termină cu o mască numai jumătate acum, cu barbă falsă și ea. Alături de el este cealaltă jumătate dar din plastic pe care s-a refăcut foita din aur a părții de jos a
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
Când se adună norii în convoi, Tunând din patru zări, încep să fiarbă. Vânt rece cântă-o doină în zăvoi Și cerul varsă lacrimi triste-n iarbă. Ferindu-ne de apa cestei ploi Sorbim iubiri în noaptea lungă, oarbă, Ne ștergem lacrimă prelinsă-n barbă Și ne privim până uităm de noi... Vânt rece cântă-o doină în zăvoi. Referință Bibliografică: Rondelul unei nopți de vară / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi
RONDELUL UNEI NOPŢI DE VARĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1466153464.html [Corola-blog/BlogPost/363519_a_364848]
-
în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Nu vreau să crezi că e vreo vină moartea, nici când însângerate stihuri scrii, că sub cupola timpului doar noaptea, dezleagă ochi-mi prinși în colivii! Nu vreau să ștergi singurătăți din vise, creionul ascuțit sub trunchi de coasă, cu jugul ros trăgând cearceafuri ninse, m-așează peste tâmpla-ți de dor arsă! Nu vreau s-aduni iubirea-n piept ca rană, scrisori de-adio mi-au trimis nuntașii, petale
NU VREAU SĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1458909974.html [Corola-blog/BlogPost/378549_a_379878]
-
jugul ros trăgând cearceafuri ninse, m-așează peste tâmpla-ți de dor arsă! Nu vreau s-aduni iubirea-n piept ca rană, scrisori de-adio mi-au trimis nuntașii, petale prinse-n colbul mut din iarnă, te vor purta departe, ștergând de mine pașii! Referință Bibliografică: NU VREAU SĂ... / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NU VREAU SĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1458909974.html [Corola-blog/BlogPost/378549_a_379878]
-
Vă rog să-mi dați actul și...vă salut! După ce plecă Mărășteanu, vicele răbufni, vărsându-și oful duduiei Anișoara, care asistase la discuție, cu capul în hârtiile ei. --Vezi mă, fată, cum procedează cetățeanu’? Intră, te face preș și își șterge ciubotele democratice pe obrazul tău. E dreptul lui...democratic...Te-a votat, îți plătește taxe ca să mănânci și tu o pâine? Ce mai vrei? Iar dacă-ncerci să-i spui ceva, te pune la punct. Vine cu presa. Ce mă
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433581289.html [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
într-o thanatică oglindă, în Râul negru al preexistenței: „În Râul negru, ceara/ desișurilor galbene de floare/ aprinde facle”, sau: „Grea lumină/ în negrul Râu, în sumbrele portaluri!” (p. 466). Timpul și spațiul, ca dimensiuni ontice, la Eugen Dorcescu își șterg aributele, pentru că, așa ca în ezoterismul hindus, ar rupe armonia sferelor, ar crea un complex de iluzii incompatibile cu sensul Samsarei. De fapt nici la hinduși aceste categorii nu semnifică prea mult: Timpul (Kala) se rezumă la acțiunea de a
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
că-n final/ mă omori...” (p. 509). Așa cum spunea Eugen Dorcescu (vezi supra), poezia lui nu este religioasă stricto sensu, ci mai degrabă se situează deasupra religiozității prin trăire și reflexivitate, într-un numinos proteic. Aici se împacă și se șterg și diferențele și diferendele dogmatice și consensualizează întru același El Shaddai revelat în lumină, chemând eul, tot mai departe, din lumină-n lumină; și Avatarul - Totemul, care cheamă eul din negură în negură (p. 514). Treapta a VI-a, Absența
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
s-a făcut atât de lehamite/ de ziua/ ploioasă, de/ înfățișarea orașului,/ de piața duhnitoare,/ de semenii murdari, săraci,/ zbârliți, disperați,/ i s-a făcut atât de/ lehamite de sine însuși, de/ propria-i viață,/ încât, întors acasă,/ și-a șters, cu/ un gest decis, decisiv,/ și-a șters, de pe/ pânza goală a zilei,/ statura, umbra/ și urmele -/ atât înapoi, cât și/ înainte” (p. 541). Cu alura lui de sfinx, bătrânul este concomitent Sinele divizat între trupesc, spiritual și aspirația nirvanică
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
ploioasă, de/ înfățișarea orașului,/ de piața duhnitoare,/ de semenii murdari, săraci,/ zbârliți, disperați,/ i s-a făcut atât de/ lehamite de sine însuși, de/ propria-i viață,/ încât, întors acasă,/ și-a șters, cu/ un gest decis, decisiv,/ și-a șters, de pe/ pânza goală a zilei,/ statura, umbra/ și urmele -/ atât înapoi, cât și/ înainte” (p. 541). Cu alura lui de sfinx, bătrânul este concomitent Sinele divizat între trupesc, spiritual și aspirația nirvanică, dar și înțelegere și acceptare a sensului și
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
de flarea soarelui și nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate femeie de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
filmulețe de scurt metraj și care ne amintesc de o existență a noastră de care nimeni nu vrea să-și mai amintească. Doar tu, omul care le-ai trăit, când stai de vorbă cu tine, le scoți la lumină, le ștergi de praful uitării și ți le așezi pe raftul așteptării, să le vină din nou rândul să iasă la lumină și să fie cunoscute și de alții care poate le vor considera doar “niște povești trecute” și fără importanță. Mangalia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
dreaptă, seacă, refren de chitară melodia colindă prin spații ce vor să aducă umbra afară legea orfană și simplă ce spune: melodia e partea din tine! Zăpada e albă, noaptea e neagră, ziua lumină, doar cenușa e zidul ce mă șterge din fluviul ce trece. Din rece. Referință Bibliografică: Legea fluviului / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LEGEA FLUVIULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1497334894.html [Corola-blog/BlogPost/381596_a_382925]
-
o voce care a strigat de a răsunat curtea: -În rând! Eu am transpirat, iar ceilalți s-au oprit în loc din alergat, ca și cum ceva îi trăznise ca din senin. Fiecare, după ce și-a tras sufletul, speriat își aranja hainele, își ștergea fața cu mânecile și cu un aer nevinovat, se îndrepta spre peronul școlii. I-am strâns mâna mamei și i-am șoptit: -Eu nu stau aici singură! Eram convinsă că nu m-a auzit, așa că am urmat-o privind cu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
de cerneală. M-am așezat în prima bancă pe rândul din mijloc, cu un băiat durduliu, cu obrajii roșii ca două mere ionatane și care, poate de emoție, sau poate că alergase în curte, era ud de transpirație și își ștergea fața cu o batistă pe care întâi o folosise pentru nas. L-am privit cu coada ochiului și m-am strâmbat. Am simțit că mirosea la fel de urât ca și Cartuș, când avea blană muiată de ploaie. -Vreau să văd dacă
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
lichidul ghinionist; numai aritmetica, în afară de petele de pe coperți, părea curată. -Sa nu plângi în prima zi de școală, o să-ți poarte ghinion! mi-a spus învățătoarea cu zâmbetul ei deosebit. Am înghițit în sec și de frica ghinioanelor, mi-am șters lacrimile cu mâna, uitând că degetele îmi erau pline de cerneală. De data aceasta lacrimile mele deveniseră și ele albastre, spre satisfacția clasei, care găsise un alt pretext să se miște și să facă gălăgie. Am ieșit din clasă cu
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
În curte era așa de mare vacarmul, că nu am reușit să-l zăresc decât atunci când alerga grăbit să se așeze în rând. Dacă în curte se alerga și se țipa, o dată recreația terminată, fiecare își aranja părul, hainele, își ștergea pantofii cu batista sau cu mâna și cu frica în sân, alergă să se așeze în rând. Pe scările școlii apărea “Zmeul”, cum îl numeau cei mari pe profesorul de matematică, tovarășul Cristescu. Pe vremea aceea avea în jur de
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
fiu tentată să o mănânc și o punea alături de a lui. La recreație dispărea și nu-l mai vedea nimeni până nu suna clopoțelul, când, grăbit, se punea la coada rândului. Cum stăteam cu rândul în clasă în timpul recreațiilor să ștergem table, să udăm florile, să deschidem ferestrele și să strângem hârtiile, am avut norocul să descopăr misterul disparițiilor repetate ale lui Matei. Deschizând fereastra m-am uitat mândră să văd dacă cineva mă vedea cum scuturam cu vrednicie buretele plin
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vi_mihaela_arbid_stoica_1335189729.html [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
tragismul lor, prin cele îndurate de deportații și abandonații în câmp, sub cerul liber, la discreția intemperiilor, de către bolșevicii veniți pe cai și tancuri din est în frunte cu Ana Pauker.Sunt imagini și ilustrări zguduitoare, care nu pot fi șterse din minte multă vreme ca și întrebarea: Cum a fost posibil? O carte la care a contribuit și prima sa fiică, maică la mânăstirea înălțată pe aceste locuri pline de oasele celor condamnați la moarte. Aparent fără legătură, în realitate
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
către el au început să pufnească, să vocifereze ori să-și dea unul altuia din coate, întrebându-se ce voia să facă acel om care nu părea a fi întreg la minte. Doar bătrâna mamă a acelui tânăr aștepta încordată ștergându-și lacrimile, ca și cum mai spera într-o minune. Cei care îl însoțeau pe pelerinul acela, așteptau nemișcați și ei fără să zică un cuvânt, dorind și ei să vadă ceea ce se va întâmpla și fiind și ei la fel de nedumeriți. Și
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1421006732.html [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi”. ........................................................................................ Acum sunt căsătorit, soția mea se numește Aurora, este o soție minunată și un ajutor deosebit pentru mine. Ea mi-a spus: „Dacă Dumnezeu a șters trecutul tău, cine sunt eu ca să privesc în urmă?”. Avem și o fetiță, care se numește Abigail. Acest nume înseamnă: „Dumnezeu este izvorul oricăror bucurii și fericiri!”. Dumnezeu este cu adevărat izvorul oricăror bucurii și fericiri pentru viața mea de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_adrian_burghelea_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
e comun, Achită-mă de suferință, Altceva ce pot să spun? De nu, în caz contrar, De ce să te mai încurci în mine, Ironia în stilu-ți hilar, Păstrează-le pentru tine. Voi plânge poate o vreme, Lacrimile greu le voi șterge, Alt suflet poate o să mă cheme, Durerile sunt fără lege. 30 iulie 1965 Referință Bibliografică: ÎNCOTRO? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1767, Anul V, 02 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
ÎNCOTRO? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1446425418.html [Corola-blog/BlogPost/342826_a_344155]
-
spital cu traumatism cranio-cerebral. Diagnosticat cu hematom subdural, se ia decizia de a se interveni chirurgical. După intervenție, viața acestuia se schimbă total. Iustin Dobrescu își pierde vederea și îi este afectată memoria pe scurtă durată. Mai exact, i se șterg din minte cu desăvârșire amintirile proxime accidentului. Pe de altă parte, în compensare, acesta dobândește capacități suplimentare, oarecum neobișnuite, de a percepe cu mare precizie situații, întâmplări, precum și cauzele producerii acestora, atunci când au loc în jurul său, fără a le vedea
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1475592004.html [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
Militară, Muzeului Militar? Trebuie precizat că, „pe tot cuprinsul României, numele acestor eroi a fost dat străzilor, școlilor, instituțiilor, în memoria lor s-au ridicat monumente individuale sau colective, întru veșnica lor pomenire se săvârșesc parastase publice și activități comemorative. Ștergem totul, cu buretele uitării forțate, și să ne vedem, în continuare, de viețile noastre, ca și când acești oameni nu au existat, ca și când nu ar fi eroii neamului nostru?” - se întreabă colega de breaslă, Cezarina Condurache. Suntem neam creștin cu acel profund
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! by http://uzp.org.ro/o-lege-anticonstitutionala-antinationala-in-maniera-cominternista-stalinista/ [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]