1,670 matches
-
Geometria variabilă a aripilor" (7) reprezintă folosirea loviturilor de delimitare a marginilor de cădere a flapsurilor sau a servocompensatoarelor sau de conducerea extremității sau panta de coborâre, poziție care poate fi controlată în timpul zborului. "Firul" (1) este o legătură de șuvițe răsucite. N. B.: "Șuvița" este o legătură de "monofilamente" (de obicei peste 200) aranjate aproximativ paralel. ACRONIME ȘI ABREVIERI FOLOSITE ÎN PREZENTA ANEXĂ Un acronim sau abreviere, când este folosită ca termen de definire, sunt găsite în "Definiții și termeni folosiți
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
aripilor" (7) reprezintă folosirea loviturilor de delimitare a marginilor de cădere a flapsurilor sau a servocompensatoarelor sau de conducerea extremității sau panta de coborâre, poziție care poate fi controlată în timpul zborului. "Firul" (1) este o legătură de șuvițe răsucite. N. B.: "Șuvița" este o legătură de "monofilamente" (de obicei peste 200) aranjate aproximativ paralel. ACRONIME ȘI ABREVIERI FOLOSITE ÎN PREZENTA ANEXĂ Un acronim sau abreviere, când este folosită ca termen de definire, sunt găsite în "Definiții și termeni folosiți în prezenta anexă
jrc4712as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89878_a_90665]
-
urmează: (a) ‚fibră lungă de in' înseamnă fibrele de in obținute prin separarea completă a fibrelor și părților lemnoase ale tulpinii, cu o lungime medie de minimum 50 cm după melițat și aranjate în fâșii paralele în snopi, straturi sau șuvițe; (b) ‚fibră scurtă de in' înseamnă fibrele de in altele decât cele menționate la lit. (a) care se obțin în urma separării cel puțin parțiale a fibrelor și părților lemnoase ale tulpinii; (c) ‚fibră de cânepă' înseamnă fibrele de cânepă obținute
jrc5191as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90359_a_91146]
-
să obțină atenția unui potential privitor, având la dispoziție doar sexul. Mai mult, fetele se folosesc una pe cealaltă parșiv și par să se afle încontinuu în competiție, deși aparent se ajută între ele (își mai potrivesc una alteia o șuvița de păr, își zâmbesc, se aprobă sau dezaproba, se țin de mâini). Dansul în sincron pare o cursă disperată spre afirmare, și cum să te afirmi când ai două contracandidate cu aproape aceleași date fizice, și la dispoziție doar o
Cum să fii femeie - text despre spectacolul ”DIVAS” () [Corola-website/Science/295657_a_296986]
-
al meu era patul acela în care dormeai tu. Apoi mi-ai arătat o poză veche cu îngerul ăla mic în scutece și mi-ai zis: "E Maria. Dar acum vezi ce mare a crescut?" Apoi mi-ai arătat șapte șuvițe din părul tău mătăsosul, și mi-ai zis: "Ale tale sunt șuvițele astea, ia-le!" Mi-ai arătat o haină de piele maro și mi-ai zis: "Ia-o ca să-ți țină ție de cald cum mi-a ținut și
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
arătat o poză veche cu îngerul ăla mic în scutece și mi-ai zis: "E Maria. Dar acum vezi ce mare a crescut?" Apoi mi-ai arătat șapte șuvițe din părul tău mătăsosul, și mi-ai zis: "Ale tale sunt șuvițele astea, ia-le!" Mi-ai arătat o haină de piele maro și mi-ai zis: "Ia-o ca să-ți țină ție de cald cum mi-a ținut și mie de cald, dragule!" Mi-ai arătat un deodorant Gillette și mi-
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
de tine, abia într-un târziu și fără prea mare tragere de inimă mi-ai arătat un dans. Și pentru că stresat înțelegeam din ce în ce mai tare că salata, Nina, Mayera, perna albastră cu stele patul tău, cele șapte șuvițe de păr, poza veche cu Maria mică, haina maro de piele, etc. toate acestea îmi făceau foarte rău dansul tău în fine, am vrut să-l am definitiv dulcea mireasmă de miri... II "Tu băiatule te-ai îmbătat cu apă
Poezie by Daniel Culea () [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
e prea multă zidărie părăsită prea multe acoperișuri surpate prea mulți scaieți în locul siestei pentru nevolnicul tău trup pe care de la o vreme iată că trebuie să-ncepi a-l căuta în cărți. Frizerie Foarfeci care taie respirația lăsînd intactă șuvița de păr foarfeci care conversează între ele umbra piciorului mesei tivită cu odicolon. Stradală Un vînt înțesat de gîze cum un poem o pălărie cum o sprînceană mai sigură pe sine taxiuri care-n același moment pleacă și stau pe
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
cuvintelor ei înșiși nu mai pot plînge. Pictură O după-amiază blîndă aidoma oaselor o tensiune nervoasă trebuitoare ciorchinilor aurii de struguri un consum necontrolat de culori cum al apei la chiuvetă un simbol umil cum o mișcare a mîinii o șuviță de fum de țigară pulsînd cu îndărătnicia unei artere un regret de demult cum un ornament poleit de lehamite o pensulă ce-ar vrea să picteze creierul cerului un contur pe care nu-l umpli cu nimic fluierînd a pagubă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]
-
și mochete 17.51.11.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, cu puncte înnodate 5701 m2 S 17.51.12.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, țesute (excl. cele cu smocuri sau șuvițe) 5702 m2 S 17.51.13.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, cu smocuri 5703 m2 S 17.51.14.30 Covoare și alte acoperitoare de podea, din pâslă (excl. cele cu smocuri sau șuvițe) 5704
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sau șuvițe) 5702 m2 S 17.51.13.00 Covoare și alte acoperitoare de podea din materiale textile, cu smocuri 5703 m2 S 17.51.14.30 Covoare și alte acoperitoare de podea, din pâslă (excl. cele cu smocuri sau șuvițe) 5704 m2 S 17.51.14.90 Alte covoare și acoperitoare de podea (excl. cele cu puncte înnodate, țesute, cu smocuri, din pâslă) 5705 m2 S NACE 17.52: Fabricarea de frânghii, sfori și plase 17.52.11.33 Sfori
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și baiere împletite în multe șuvițe, este purtată de femei și bărbați. Copiii poartă costum popular asemănător cu al adulților. Lista de valori din patrimoniul natural de interes național din zona Borșa cuprinde rezervații ale biosferei și parcuri naționale, precum și zone cu complexitate mare și resurse
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente de Jos (reședința), Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei. Conform legendei, numele provine de la „o ciobăniță brează”, adică ce avea o șuviță albă în părul negru. Toponimicul este de origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”. A fost declarată stațiune balneoclimaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu cea din Davos. Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
Vârfuri este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Cârlănești, Cojoiu, Merișoru, Stătești, Șuvița, Ulmetu și Vârfuri (reședința). Comuna Vârfuri este situată în regiunea deluroasă a Munteniei, cuprinsă la întretăierea coordonatelor geografice de: 45°15' latitudine nordică și 25°30' longitudine estică, având o altitudine ce variază de la 410 m, Valea Stârcului și 731
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
despărțită prin Valea Stârcului, dealurile Prigorile, Tigerului și Corboaica, iar la nord cu comuna Bezdead pe culmea dealurilor Cojoiu, Fusarul și Miercanul. Potrivit configurației variate a terenului, se întinde pe dealurile presărate în întreaga comună și de-a lungul apei Șuvița. Satul Vârfuri ocupă partea de mijloc a comunei. Are o suprafață de 5,5 km². Satul Cârlănești ocupă partea de nord a comunei. Satul are o suprafață de 4 km². Satul Cojoiu ocupă partea de nord-est a comunei. Satul are
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
în documentele voievodului Simion Movilă. Numele actual al satului s-a atribuit datorită numărului mare de merișori sălbatici ce se găsesc în pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud-est a comunei. Are o suprafată de 3,5 km². Satul Șuvița are denumire luată de la apa Șuvița, cu alte cuvinte de la șuvița de apă ce-l străbate. Acest sat este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
actual al satului s-a atribuit datorită numărului mare de merișori sălbatici ce se găsesc în pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud-est a comunei. Are o suprafată de 3,5 km². Satul Șuvița are denumire luată de la apa Șuvița, cu alte cuvinte de la șuvița de apă ce-l străbate. Acest sat este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
atribuit datorită numărului mare de merișori sălbatici ce se găsesc în pădurea din apropiere. Satul ocupă partea de sud-est a comunei. Are o suprafată de 3,5 km². Satul Șuvița are denumire luată de la apa Șuvița, cu alte cuvinte de la șuvița de apă ce-l străbate. Acest sat este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3 km². Satul Ulmetu este pomenit
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
km². Satul Șuvița are denumire luată de la apa Șuvița, cu alte cuvinte de la șuvița de apă ce-l străbate. Acest sat este acum reședința administrativ-teritorială. Are o suprafață de 2,5 km². Satul Stătești se găsește cuprins între satele Cârlănești, Șuvița și Ulmetul. Satul are o suprafață de 3 km². Satul Ulmetu este pomenit și în documentul de pe timpul lui Simion Movilă. Nu se cunoaște originea numelui. Înainte de împărțirea administrativ-teritorială a țării din 1968, satul se numea Strîmbu, după numele apei
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
în ""Geografia județului Dâmbovița"" din 1887, care descrie comuna în felul următor: La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Vârfurile făcea parte din plaiul Ialomița-Dâmbovița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Vârfurile, Valea Rea, Cojoiu, Cârlănești, Strâmbu și Șuvița, cu 1300 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. Anuarul Socec din 1925 adaugă comunei și satul Stătești, comuna având 2531 de locuitori și fiind arondată plășii Pucioasa a aceluiași județ. În 1931, comuna avea în compunere
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
21 august 1851. Presupunem că numele satului se poate explica prin antroponimul Sivit, nesemnalat în Dicționarul Onomastic Român. Un Gligor Sivit este aminti la 15 iunie 1599, pentru o cumpărătura din satul Mastacani . Legendă prinsă în sintagma „Tu lucești Tătarca șuvița frumoasă a lui Foltea” a fost creată de vreun învățător care nu a putut explică numele satelor ce se înșira de la Tulucesti la Foltesti. Constituirea satului Sivita sub forma unei obști razasesti, care s-a aflat la originea vechilor sate
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
În 1968, comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, cu componența actuală. În comuna Cornu se află (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus. Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
în orășelul Vallegrande, unde au fost expuse pentru mass-media, în spitalul local. Sute de persoane, soldați, civili și curioși au venit să vadă corpurile. Călugărițele din spital și din oraș au remarcat asemănarea frapantă cu Isus și i-au tăiat șuvițe din păr pentru a le păstra ca talismane. După amputarea mâinilor de către un medic militar, pentru a autentifica corpul și a păstra o probă a morții sale, oficialii bolivieni l-au îngropat într-un loc secret. După execuție, militarii bolivieni
Che Guevara () [Corola-website/Science/298620_a_299949]