4,027 matches
-
impresia unui vârtej rece, care în plină noapte o prinsese ca pe o frunză și o purta acum de colo-colo, fără vreo țintă precisă. Își amintea doar că, acasă, după cele câteva zile de disperare la non-reacția organismului ei, sângele țâșnise dintr-o dată și pe măsură ce timpul trecea, oricât ar fi încercat ea să nu facă niciun efort rămânând întinsă în pat, șuvoiul care la început se mai întrerupea pentru scurt timp, devenea tot mai puternic și curgea, curgea, împotmolindu-se doar
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
ca în seara când a murit tata. La un moment dat nu mai știam unde mă aflu și în ce timp trăiesc. Din cauza emoțiilor mi s-au îndoit genunchii și am început să plâng. Izvoare de lacrimi de bucurie îmi țâșneau din ochi. Inima îmi bătea tare, să-mi spargă pieptul, parcă nemaiputând face față la atâta fericire. Îmi venea să-mi strig bucuria, ca să afle toată lumea despre minunile dumnezeiești pe care le trăiam. Era pentru prima oară în acel pelerinaj
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
-i pune moațe. Nu mergeam încă la școală, dar eramlui. La, la final de știri, îl prindeam la televizor... și, ca să nu vorbesc, mă lăsa să-i pun moațe. Țin minte că odată a bătut cineva puternic în geam: A țâșnit pe ușă și a alergat desculț până acolo. În învălmășeală, l-a văzut doar pe Biță, fratele pe care-l crescuse de mic. L-a cuprins în brațe și l-a scos de acolo. Abia afară a căzut zdrobit. Cineva
CUM SE VEDE TOAMNA ... PRINTRE BUCLE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348980_a_350309]
-
e univers ci o parte din ceva care nu știm ce este. Deci primele elemente luau cu asalt spațiul pe care îl formau pe măsură ce expansiunea avea loc. Vă întrebați ca și mine desigur ce era dincolo de aceste prime elemente care țâșneau în toate direcțiile? Norocul nostrum e că avem matematica. Păi era zero. Nici măcar nimic nu putem spune că era fiindcă nimic înseamnă sau te duce cumva cu gândul la ceva gol, deci un spațiu oarecare pe când zero te duce cu
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
lucrarea prezentă, ar putea fi surpate prin tâlcuiri și interpretări eronate; dimpotrivă, cuvintele Dumnezeului dobândesc o nouă strălucire în urma eventualei contestări a sensului lor autentic, cu obligația și angajamentul revenirii la înțelegerea lor ortodoxă. Aceste cuvinte sunt izvoare din care țâșnește adevărul și viața, nu provenind de la oameni ci de la Dumnezeu. Credincioșii noștri nu sunt chemați să le utilizeze, cunoscându-le din exterior, ci să le primească, cuminecându-se și împărtășindu-se” cu ele. De asemenea, ei nu sunt chemați să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
în: Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014 Toate Articolele Autorului creionul viselor mi-a schițat zâmbet și liniște fără riduri păream o vară melancolică ce-și aștepta cireșii să se pârguiască la o - nsemnată cotitură de gând păsări măiestre țâșneau din ochii mei nerăbdători să te știe vânam răsărituri între două tăceri te-mbrăcam în cuvinte-nflorite mi-erai și târziu și etern și aproape dar și prea curând Referință Bibliografică: M-ai desenat în iarbă, frumoasă ... / Aura Popa : Confluențe
M-AI DESENAT ÎN IARBĂ, FRUMOASĂ ... de AURA POPA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346992_a_348321]
-
pe care-l omorâse cu baioneta de la armă, l-a văzut în vatra acoperită de un fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un sunet, dar ochii holbați cereau îndurare. Andrei voia să-l ajute ca să se ridice în picioare. I se făcuse milă de el. Costică nu-i mai era dușmanul
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
apă în cascadă... Sper că nu deranjez vecinii... - Cred că nu, nu s-a plâns nimeni... - Atunci, noapte bună, domnule!... Așadar, mă lămurisem cumva, „drăcovenia” inginerului emitea sunete ciudate, ca de apă când susurând molcom, când în cădere, când parcă țâșnind învolburată și totul pe un fond melodic ritmic, liniștitor... Noi doze de curiozitate jenantă îmi otrăveau obsesia. Nu mă mai recunoșteam. Traversam o perioadă obscură, mă vedeam lipsit de randament, de eficiență, de claritate, de inspirație, nu mai reușeam să
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347021_a_348350]
-
Sară mustul pe aceea Mai frumoasă dintre ele! Să se scurgă-n sâni și plete, Și genunchii să îi ude, Iar pe coapse, pe-ndelete, Să vedem șiroaie lude. Cântă, cântă, lăutare! Sară-arcușul de pe strune! În acorduri de chitare Mustul să țâșnească-n spume! Pe obraz roș de fecioară, Să stropească-a gurii buze, Să ne ardă, să ne doară Mii de-nțepături confuze... Uite cum saltă rochița! De-ar fi s-o suie... pân’ la brâu, Că m-a apucat hachița
CÂNTĂ, CÂNTĂ, LĂUTARE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346486_a_347815]
-
de revoltă în fața destinului, care nu se vedea mai repede împlinit l-a așezat pe Stani în fața calculatorului și i-a acordat timp să scrie. Din sacul burdușit de trăiri, observații, emoții, vorbe și fapte ale trecutului au început să țâșnească una câte una, imagini suculente de viață. Acum un an sau doi, când mi-a trimis spre lectură un text, i-am spus cu entuziasm că e vorba de literatură autentică. Mă gândeam ca e victorie și dacă scrie numai
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
de unde din ceva motiv misterios a fost dus înapoi la barăci; că a fost dus din nou cu coloana victimelor la doi pași de marginea șanțului etc.; că luni de zile pământul s-a cutremurat și coloane de sânge evreiesc țâșneau din sol la Babi Yar, în Ucraina; că la Buchemvald erau uciși în fiecare zi 10.000 de evrei, și el era totdeauna printre ultima sută la poarta morții, dar întotdeauna era cruțat din nu se știe ce motive. Că
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
soare Ucisă și expusă la fiare, Că prada vibrinda în ochiul flămând De care nu mai pot să m-ascund. Licoarea de dor îmi curge în vine Și mă-mbăt și adorm pe inimi străine. Gândul prelinge șuviță de sânge Țâșnită din rană ce nu se strânge Și la răscrucea de drumuri ce sunt Mi-aș arunca și sufletu-n vânt... Să nu-l mai am, să nu mă mai doară, Să nu mai îmi fie cumplita povară Și poate-ntr
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
acestuia. „Și pentru că binele poate fi înțeles cu adevărat de rațiune numai prin credință - că binele stă departe de noi și ochiul nu l-a văzut și urechea nu l-a auzit - pe când dulceața păcatului este la îndemână, iar desfătarea țâșnește prin fiecare simț, de aceea fericit este cel care nu se îndreaptă spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Gheorghe, uite ce m-am gândit eu, tu ești băiat bun (m-am mirat, atunci aflam și eu prima dată, da’ cum era să-l contrazic?) - și n-ai să iei foc dacă-ți dau ție terenu-ăla din care tot țâșnește apa, c-a fost lac mai acu’ câțiva ani, da’ părintele nu-l mai vrea, că dacă tot nu mai are pește... și uite, i-l dau p-al tău, că-i îngrijit, sol fertil, mă-nțelegi... un preot avem
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
INSULARĂ Pribeag și deșirat printre ruine Gândul trudește-adesea-n miez de noapte Se răsucesc ghirlande reci de șoapte Și nesfârșiri de dor... de dor de bine. Întunecați, bolnavi de neputință Plâng nori de plumb peste nisip și pietre Din trupul lor țâșnesc vii arbalete De parc-ar scrie-a Cerului sentință Cu limbi de foc. Ce stranie mi-e iarna! În loc de fluturi albi pe coapsa-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
veche de învățământ... și apartenența ei la Academia Română. Puteți să îmi dați mai multe detalii? Elenă BUICĂ: Ooo! Atingerea amintirilor din acea etapă de viață inundă întreaga mea ființă și mă proiectează într-o lume că de basm din care țâșnește întrebarea: „Chiar a fost cu adevarat, sau mi se pare? Nu sunt cumva scornelile mele?” M-am simțit o mare norocoasă fiindcă am avut prilejul să urmez cursurile, timp de patru ani la Școală Normală „Ioan Oteteleșanu” din comuna Măgurele
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
în apă bucățele de pâine iar crapii spintecă apa, întrecându-se care mai de care să prindă câte una, delectând prin jocul lor privirile spectatorilor. La capătul amonte al bazinului se află Fontana dei Delfini (Fântâna Delfinilor) prin gurile cărora țâșnesc șuvoaie de apă. Pe terasa următoare se desfășoară o platformă înierbată până la Vasca e Fontana di Eolo (Bazinul și Fântâna lui Aeolos), zeul vântului. Statuile împodobesc lacul cu pești sau se ridică pe parapetul celor două alei care-l ocolesc
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
DE TEI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului Azi, alb te înfășor în necuvinte Să-mi mai astâmpăr foamea de zăpadă; Deși-mi doresc să mi te știu fierbinte O lacrimă țâșnind dintr-o baladă... Și mă ascund într-un mănunchi de doare, Când peste dimineți răsari din vise Un mugur de lumină și culoare, Albastru în ferestrele deschise... O ploaie te-aș doini printre regrete De câte ori un nor mi-ar mai
NINGE ASTĂZI, IAR CU FLORI DE TEI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345333_a_346662]
-
o pâine! Ce bună-i pâinea noastră cea de toate zilele , Doamneeeee! -Credeam că nu mai vii astăzi , Liza! Mărioara îi luă în primire pe cei doi chiar din poartă. Casa în schimb le surâdea șmecherește. -A avut întârziere autobuzul! Țâșni răspunsul Lizei. -Ce mai faci , Dio? -Săru`mâna , Mărioara! Vino să te pup! Ce-ți pasă : Te perpelești la umbră și nu te doare deloc de niște oropsiți ...canicularzi! -Și ce mai oropsiți ! Mestecă fata cuvintele , când Dio o îmbrățișă
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
putere nebănuită vreodată de ea, plesni cu biciul peste capetele atacatorilor , unde nimerea ! Era înspăimântată și asta îi dădea o forță de temut, lovea fulgerător. Fără cruțare ! Fără oprire ! Întinse mâna și-l trase pe tatăl său pe cal, apoi țâșni cu el spre casă și intră cu el aici, în camera asta , unde se află oglinda... Florica Patan, OGLINDA VENEȚIANĂ Pitești, august, 2015 Referință Bibliografică: OGLINDA VENEȚIANĂ / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
mamă sau tată. În schimbul aurului, le voi lua sănătatea și sufletul. În final vor muri pe avere ca niște cârpe neputincioase. Ha, ha, ha!... Și satana răsturnă lada cu galbeni pe mușchiul verde de la rădăcina unui stejar. Apoi din ochi țâșniră două raze luminoase. Ștefan îl privea curios. Satana lua câte doi galbeni și unul îl punea cu grijă înapoi în ladă, iar pe celălalt îl arunca la întâmplare în desișul pădurii. - Unul ție, unul mie!... Unul mie, unul ție!... Când
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
lumea asta. Tu ai sânge albastru! Lasă agricultura pe seama țăranilor și intră în politică! În curând vei ajunge prințul acestui popor ales de Luminăția Sa! Și împielițatul scoase de sub manta o furcă cu care abia atinse fundul animalului și acesta țâșni ca o săgeată și se pierdu împreună cu călărețul printre fulgere și tunete în negura pădurii. PREMIUL III- ” Comoara din Pădurea Albastră”-autor Ion Nălbitoru la CONCURSUL SF ,, Misterul din pădurea albastră" Referință Bibliografică: Comoara din Pădurea Albastră / Ion Nălbitoru : Confluențe
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
iarba călcând ,până pe muchia dintre un azi obosit , și-un ieri ce zboară pe aripa vântului , prin Ogrădeasa și Zgleamăn . Pașii oilor rămân în memorie , prin iarbă , prin tufe , cu-al lor behăit până la ape , când izvoarele cântă spre soare țâșnind să stâmpere setea , și mie și oilor . Un vis trăit mai demult Ogrădeasa e parcă , un joc de amintiri c-un tău plin de apă , pe margini păiuș cu-o libelulă albastră ce zboară rapid , ca cerul ce zboară , nici
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
munte, o căsuță albă ocrotită de brazi falnici își deschisese ușa primitoare... și două chipuri brăzdate de timp și așteptare, acum fericite - mama și tata - îl îndemnau prin zâmbete, perechi ale unor gesturi largi, să intre. De undeva din spatele lor, țâșnise într-o explozie de lătrături chiar Câine, bătrânul său ciobănesc... Pătruns de clipă, simți cum durerea din spate i se topește. Culcat pe iarba verde, parfumată din fața casei, primi pe obraz limba aspră și dezmierdătoare a prietenului patruped. Sub privirile
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
Continuă: -...c-un nivel intelectual peste mediu... neapărat un convins nefamilist... Și iar scrută sală. Câțiva inși se-agitau. Pesemne se-ncadrau la categoria burlacilor?! -...fără ocupație... fără un venit stabil... La specificația respectivă, câțiva tineri, clar sub etatea menționată, țâșniră, gata să-nainteze. Ce zevzeci! Unde le-or fi plecat mințile? Ăștia precis că sunt șomeri. -...dar dornic de-un câștig pe termen lung... Precizarea îi exaltă! Mai mult de-o treime dintre auditori se ridicară-n picioare bălmăjind ceva
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]