475,786 matches
-
rîd procurorii că n-o ajută capul, are atîta discernămînt încît să nu se laude că se ia după telefoane, iar crema investigatorilor din România spune că nu mai rezistă presiunii telefonice a opiniei publice! Mai mult în urma ghionturilor din afara țării Parchetul Național Anticorupție catadicsește să se ocupe de scandaluri de corupție pentru care nu e nevoie de nici un mesaj telefonic din partea cetățenilor. De trei luni de cînd a izbucnit scandalul Puwak, de pildă, PNA-ul n-a găsit de cuviință
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
pricina protestul A.E.R. referitor la Tîrgul Gaudeamus. Nu se putea să nu se ajungă la acapararea manifestării cu pricina în beneficiul oamenilor puterii. Semnale aveam din anii trecuți. Ar trebui ca editurile semnatare ale protestului - cele mai mari din țară! - să se retragă. l Răsfoind Fracturi (la o nouă... ediție), ne dăm seama că mulți scriitori (din toate generațiile, nu doar din cea imberbă) sînt convinși în sinea lor că tot ce s-a petrecut în decembrie ’89 a avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
internațională cu supranumele de Șpagă, ce rost mai au asemenea cercetări? l Mai interesantă pare monitorizarea disputei dintre Rodica Stănoiu, ministrul Justiției, și Ioan Rus, ministrul Administrației și Internelor care se acuză reciproc de lipsa de reforme, din cauza raportului de țară despre România al Uniunii Europene. Acuzații făcute pe principiul „Scapă cine poate” atunci cînd partidul nu-i scapă pe toți. Rodica Stănoiu își trage forțele de la Palatul Cotroceni, susțin cunoscătorii, în vreme ce Ioan Rus se bizuie pe protecția prim-ministrului Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
scris „extirpate”. Poartă eticheta „Mașină de scris pentru disidenți”. Pe un perete, în mărime naturală și înrămată, o lopată vopsită în roșu aprins. Obiectul are legenda „Sabia lui Damocles în cea de-a doua jumătate a secolului XX, într-o țară a socialismului real”. Semnificația textului nu are nevoie de explicații. Și foarte repede, nici sediul care adăpostește acestă expoziție deschisă cândva clandestin, într-o moară părăsită, de artiști ca Michal Blaûek sau Milan Beránek. Instituția este în realitate o istorie
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Beránek. Instituția este în realitate o istorie vie, plină de umor și totuși extrem de riguroasă, o uimitoare cronică a celor aproape cincizeci de ani de comunism cehoslovac. Mai exact, a rezistenței spirituale la comunism, neasemănătoare cu nici o alta, a acestei țări. Grație lui Jiøi Naëinec (cunoscut traducător din literatura română în Cehia, pasionat de Mircea Eliade și I.D. Sîrbu, autor, împreună cu Libuëe Valentová, a unicului dicționar de literatură română ce există în limba cehă), pot să descopăr cîteva din tainele fabuloasei
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
342 de titluri de periodice și cele mai importante dintre ele sînt complete; 2. Cărți și periodice publicate în exil, rezultat al muncii a peste 35 de edituri, care au avut un program susținut de editare a autorilor interziși în țară și peste 400 de editori care au scos în mod sistematic texte în limba cehă. Avem colecțiile complete ale multora dintre ei și mai mult de 720 de titluri din periodicele exilului ceh, începînd din 1940 pînă azi; 3. Lucrări
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
cărți și periodice ale exilului străin, slovac, rusesc, ucrainean, polonez, de la 1920 pînă azi, cuprinde aproape 1000 de piese; 6. Avem o colecție de peste 2290 de volume și 430 de reviste în limbi străine referitoare la Cehoslovacia sau la alte țări comuniste, sau pe tema drepturilor omului, inclusiv traduceri din limba cehă; o arhivă de documente privind violarea drepturilor omului în blocul sovietic, petiții, comentarii, scrisori deschise, afișe, fotografii. Ultimele două secțiuni cuprind literatură secundară, dicționare, cărți, reviste, cataloage despre literatura
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm consultații prin telefon și e-mail, reproducem și copiem pentru cei ce ne solicită mii de pagini. Pentru o bibliotecă fără salariați permanenți, este o activitate destul de intensă. Numeroase instituții din țară și străinătate, cum ar fi Institutul pentru literatură cehă, Institutul de Istorie contemporană, Muzeul literaturii, Muzeul și Arhiva muzicii populare din Praga, dar și Central State Archive sau British Library din Londra ne solicită ajutorul. Studenții, atît cehi cît și
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
l-a dăruit, ne-a donat și o colecție de samizdate confiscate chiar de el pe vremuri. Dar producția de samizdat era așa de mare încît făcea imposibilă sancționarea promptă a fiecărui „producător”. În plus, căile prin care intra în țară literatura interzisă erau numeroase. Se aduceau cărți în cutii de detergenți, în camioane cu marfă obișnuită; de la Budapesta, veneau în portierele autoturismelor, special amenajate. Intrau 10 volume în fiecare portieră. Mai era așa-numitul samizdat sălbatic, fiecare ins care citea
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara imaginară de acolo amintea vag de Cehoslovacia sovietizată. Am să vă arăt una din raritățile bibliotecii, care în mod sigur vă va interesa: Mircea Eliade, Pe Strada Mîntuleasa, copiată de Havel pentru prieteni. E o ediție din 1967. mai avem
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
general, nu autorii erau interziși, ci cărți. Altele erau multiplicate fiindcă, apărute în străinătate, ajunseseră la Praga în- tr-un număr mic de exemplare. Era vorba de regulă de manuscrise din Cehia, scoase clandestin peste graniță, tipărite afară și reintroduse în țară tot clandestin. Stejarul și vițelul de Soljenițîn este una din cele mai copiate cărți, dar avem aici și prima ediție, publicată în Franța, a Arhipelagului Gulag și Doctor Jivago și chiar Orizonturi roșii, a lui Pacepa. Un autor mult copiat
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
ale lui Jan Lopotka... Î. Cam cîte exemplare avea o asemenea ediție? R. Pînă în 2000. Dar și numai 10-20, atunci cînd reproducerea se făcea la mașina de scris. Î. Foarte multe cărți nu ar fi fost interzise într-o țară normală și faptul că le dețineți reprezintă însăși normalitatea, nu? R. Bineînțeles. Suprarealiștii, Heidegger, ‡apek sau Masaryk nu aveau de fapt de ce să fie interziși. Totuși cărțile lor constituiau rarități. Ca și unicul ziar de limbă cehă din Israel. Dar
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de titluri, majoritatea proaste, este, din păcate, reală), dar ușurința tehnică (un permanent argument pozitiv) cu care un text literar poate fi postat pe net are la fel de multe pierderi. Sutelor de volume de poezie proastă publicate, pe lună, în toată țara le răspund miile de adolescenți care-și publică poezelele naive pe tot felul de site-uri de literatură. Contactul literaturii on-line cu cititorii este mai rapid și nu neapărat mai restrâns, însă girul critic autentic e deocamdată precar. La fel
Antologia prozatorilor internauți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13411_a_14736]
-
în bine. Plusul de libertate afișat de cei nemarcați de sistemul comunist nu se traduce neapărat și într-o libertate spirituală. Dimpotrivă. Sesizez, alături de gesticulația dezinhibată, un conformism destul de dizgrațios, o derută comportamentală care nu anunță nimic bun pentru viitorul țării. Cred că primul semnal cu adevărat primejdios a fost tras la alegerile din 2000, când un număr incredibil de studenți au votat pentru Vadim Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
nu se dă la o parte oricât l-aș implora. Ewa Lipska Testament După moartea lui Dumnezeu deschidem testamentul ca să aflăm a cui e lumea și captura aceasta mare de oameni. 1973 Confesiunea emigrantului Lui Waclaw Iwaniuk Mi-au furat țara. Mi-au scos-o din ghiozdanul de școlar. Și din fruntariile ei. Au răpit-o când a ieșit în stradă. Braconierii au avut o noapte fericită. Au umflat o pradă bogată. Mai întâi au pus-o la piciorul mesei. Au
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
de când televiziunile prezentau cu lux de amănunte „tarifele” percepute la examenele de definitivat și grad de subordonații domnului rector din Craiova. Examenele au trecut, despre corupți nu se mai știe nimic, lumea își vede liniștită de grade (didactice sau nedidactice), țara prosperă și salariile rectoriale găuresc stratosfera... Și-atunci, de ce să ne mirăm că veterani ai bacșișului și-ai manevrelor cu bani publici văd în gradele universitare un fel de încoronare și de recunoaștere publică a „indubitabilelor” talente dovedite în spațiul
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
și junior, au fost obligați să întoarcă buzunarele pe dos și să restituie la caserie mărunțișul. Aceasta e România suprarealistă de care vorbeam: hoți la drumul mare țin pagina întâi a ziarelor fără să li se întâmple nimic, pe când „talpa țării” e batjocorită fără milă. Inconștiența guvernamentală a ajuns la limite inacceptabile chiar și în țările musulmane și, în lipsă de ceva mai bun, pesedeii au pus la cale un fel de sinucidere colectivă. M-am întrebat de ce ține morțiș Năstase
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
mărunțișul. Aceasta e România suprarealistă de care vorbeam: hoți la drumul mare țin pagina întâi a ziarelor fără să li se întâmple nimic, pe când „talpa țării” e batjocorită fără milă. Inconștiența guvernamentală a ajuns la limite inacceptabile chiar și în țările musulmane și, în lipsă de ceva mai bun, pesedeii au pus la cale un fel de sinucidere colectivă. M-am întrebat de ce ține morțiș Năstase să atârne de gâtul partidului pe care-l conduce tăblițe care de care mai infamante
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
alta pe soclul eroilor neamului să ne întrebăm cine e de vină și cui să cerem socoteală. Sigur că de vină suntem toți, după cum îi place lui Iliescu să spună, pentru a-și diminua propria contribuție la soarta funestă a țării. Dar câțiva oameni, cu nume și prenume scrise în clar, chiar vor trebui să dea seamă pentru tragedia impusă acestui nefericit popor. Dacă ne vom consola, mândrindu-ne prostește, doar cu o „alternanță pașnică” la guvernare, poate că ne merităm
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
prenume scrise în clar, chiar vor trebui să dea seamă pentru tragedia impusă acestui nefericit popor. Dacă ne vom consola, mândrindu-ne prostește, doar cu o „alternanță pașnică” la guvernare, poate că ne merităm soarta. E uluitor că într-o țară al cărei întreg sistem de învățământ s-a bazat decenii în șir pe reproducerea mecanică a informațiilor, adică pe memorie, nimeni nu-și mai aduce aminte nimic. Și uite-așa, cârdurile de pro-pesedei care-au uitat în ce bucluc ne-
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
Gheorghe Ceaușescu Cele trei coline În ultimul timp, după depunerea de către Comisia prezidată de Valéry Giscard d’ Estaing a proiectului de constituție a Europei, au loc dezbateri asupra legii funamentale conform căreia va fi organizată și guvernată uniunea țărilor aflate pe vechiul continent. Pe lângă problemele instituționale, care depind de voința renunțării mai mult sau mai puțin la suveranitatea națională, pe lângă spinoasa problemă a unităților militare care să asigure o politică de apărare coerentă, fără să intre în contradicție cu
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
unificator prin definiție. Menționarea creștinismului în actul constituțional nu este un gest îndreptat împotriva persoanelor de alte religii sau împotriva liber cugetătorilor, ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi un fapt normal, din moment ce religia lui Mohamet este numitorul comun al țărilor aflate în această zonă geografică. Creștinismul este, așadar, pentru Europa, alături de
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi un fapt normal, din moment ce religia lui Mohamet este numitorul comun al țărilor aflate în această zonă geografică. Creștinismul este, așadar, pentru Europa, alături de Grecia și Roma, un factor configurator și unificator. Sigur, la formarea civilizației europene au contribuit și alți factori: religia lui Odin și-a avut și ea partea ei de
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
unei antologii de proză caragialiană de către cei de la Conservatorul, cuprinzând titluri cum ar fi O făclie de Paști, La hanul lui Mânjoală, Două lozuri, Telegrame, Amicul X..., Între două povețe, Cănuță, om sucit ș.a. Chiar și când Caragiale omul părăsește țara, Caragiale personajul nu dispare din presa vremii. Cel mai fidel ziar care îl menține aproape în conștiința publicului este Dimineața, „cu știri adevărate sau numai după ureche, cu anecdote, medalioane, interviuri (mai mult sau mai puțin trucate), cu amintiri (mai
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
că avem în față 12 luni cruciale. Poate că, de la ultimatumul Uniunii Sovietice din 1940, România nu a mai avut o situație de o asemenea importanță pentru viitorul ei ș...ț Suntem ultimii în procesul negocierii ș...ț Suntem singura țară din cele 12 care este masiv respinsă de publicul din U.E. ș...ț Suntem singura țară din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal Internațional, care exceptează soldații americani de la judecată pe teritorii străine. În raport cu europenii, această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]