10,571 matches
-
afla un balaur față de care ăl de pe scenă părea o biată râmă. Lor li se opriseră noduri În gât la vederea unduirilor femeii. Când se Întorcea cu spatele, Își lipeau ochii de liniile curbate ale bucilor neacoperite pe deplin de țesătura cu sclipici. Când se Întorcea cu fața, pironeau cu privirea peticul de sub buric și dintre picioare, Încercând să-și Închipuie cum arăta și cum se mișca - dacă se mișca - ceea ce era nedrept de ascuns. Printre aburii tescovinei, scamatorului Îi răsărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de nărăvitul mentor. Acesta Își lipea privirile de sânii fetei care se zbăteau și tremurau, vibrau Îndelung și amețitor din pricina ritmului alert. Când eleva ridica mâna să azvârle știuletele pe spate, flanela subțire se lipea de pieptul bogat, sfârcurile Împungeau țesătura roșie, moale și mângâioasă. Lui Zidaru ochii i se beleau și lăcrimau, firișoare de salivă i se scurgeau pe la colțurile gurii. În astfel de clipe de rătăcire, porumbii azvârliți de el ajungeau departe, la mama dracului, și Într-un rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Se duse și asta dracului pomană...”. Această Întâmplare - al cărei miez viu era copilul topit În Apa Morților și În care tractoristul căzuse mai mult sau mai puțin din nimereală - era Înfășurată ca Într-o gogoașă de mătase de o țesătură deasă de oameni și lucruri. Ce putu vedea omul, plimbându-și privirea pe pereții rotunzi ai gogoșii, fu propriul său testicul, umflat, dureros și bolnav. Ieșea din acea țesătură deasă și se bălăbănea, roșu și plin de suferință. Dar lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nimereală - era Înfășurată ca Într-o gogoașă de mătase de o țesătură deasă de oameni și lucruri. Ce putu vedea omul, plimbându-și privirea pe pereții rotunzi ai gogoșii, fu propriul său testicul, umflat, dureros și bolnav. Ieșea din acea țesătură deasă și se bălăbănea, roșu și plin de suferință. Dar lucrurile s-au Îndreptat oarece vreme mai târziu, când un chirurg fără chip a atins cu bisturiul bărbăția suferindă a omului, i-a Împins mațele la locul lor În burtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și el odată cu ea. Și cu rebelul. Nu că și-ar mai face griji din această pricină sau de neîndeplinirea ordinelor din moment ce și el ar fi dispărut. Dar planurile lui... și visele lui... toate începură să se destrame ca o țesătură uzată de timp. Parcă ghicindu-i gândurile căpitanul i se adresă înțelegător: - Și eu dacă aș fi ajuns în situația ta, primul lucru pe care l-aș fi plănuit ar fi fost cum să părăsesc cotlonul ăsta de spațiu uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
Pînă acuma ți-ai bătut joc de mine, și mi-ai spus minciuni. Spune-mi cu ce trebuie să fii legat." El i-a zis: "N-ai decît să împletești cele șapte șuvițe de păr din capul meu în urzeala țesăturii." 14. Și ea le-a pironit cu un cui de lemn în pămînt. Apoi i-a zis: "Filistenii sunt asupra ta, Samson!" Și el s-a trezit din somn, și a smuls cuiul de lemn din pămînt cu urzeală cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Aș mai avea o întrebare, părinte. Spune-o cât mai repede și mai cu vlagă, să te pot auzi. Ce se găsea în baloții ceia cât lumea de mari cu care se munceau hamalii? Baloții erau plini cu mătăsuri și țesături scumpe. Să știi tu că pe aici trece și Drumul mătăsii, ce vine prin Vadul łuțorei și intră în târgul Iașilor prin rohatca (vama) łuțorei... În cele din urmă, iată-ne pe Ulița Chervăsăriei. Răsuflăm ușurați. Parca aș fi muncit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i umbra unei dugheni sau crâșme și alta-i moșia, prisaca sau moara... Nu fi supărat, fiule, pentru că o să intrăm și noi măcar într-una din cele dugheni, să vedem cum arată și pe dinăuntru. Am trecut prin fața dughenei cu țesături de tot felul, dar n-am intrat. Călugărul s-a făcut că nu vede nimic. Ochii lui cătau doar la crâșma de alături...Intrăm fără prea multă codeală...O încăpere afumată peste poate, duhnind a rachiu...Tejghetarul ne iese în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să punem mâna pe ulcelele cu bragă, turcul dispare și, ca adus de vânt, se întoarce cu covrigi calzi așezați pe un fund de lemn. Nu zăbovește nici o clipă că se repede să întâmpine alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să descopăr și alte suflete care să-l ajute pe turc. Nici pomeneală. Doar un flăcău șterge tejgheaua și spală ulcelele folosite. Când ne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe care l‑am comandat de pe internet... e castronul ăla de lemn pe care l‑am cumpărat acum o mie de ani pentru că era în Elle Decoration (după care am văzut unul absolut identic la Woolworths)... o trusă de vopsit țesăturile în degradé... niște sare pentru masaj corporal... Ce naiba sunt și astea? Ce e cutia asta, pe care nici măcar n‑am deschis‑o? Deschid pachetul și mă holbez la un sul de 50 de metri de folie pentru curcan la cuptor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
întoarce și-l vede cum își pune piciorul în scara de la șa. Deodată, o aude cum chicotește. Ce-i așa amuzant? Pantalonii dumneavoastră. Ce-i cu ei? Într-o zi sau două, o să vi se vadă posteriorul - s-a tocit țesătura. Fir-ar să fie. Îi cârpesc eu, dacă doriți. Zâmbetul lui reapare. 10 Croitoreasa satului e bucuroasă că Lan Ping îi ține companie la cusut. Lan Ping lucrează la pantalonii lui Mao, pe care i i-a adus Micul Dragon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
rațiunii, elibera. Aici fusese stăpânul deplin. Cu adevărat liber. Răsfățat de femei. Susținut de prietenia unor oameni deosebiți, ca prințul Manuc, de pildă. Cu siguranță îi va simți lipsa. În fine, aici trăise departe de ceea ce detesta cel mai mult: țesătura invizibilă de intrigi, subteranele bârfelor, pârile mârșave, mierea și zâmbetele înșelătoare de la curtea Rusiei. Mai erau apoi și micile obiceiuri dobândite aici. Se obișnuise să-și ia micul dejun singur și gol, doar cu o manta aspră aruncată pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înțepenește măruntaiele; plutește ceva toxic în aer, respirația se îngreunează de presimțirea iernii gâfâind pe culoare, prin oficii și dormitoare, prin răsuflările și sforăiturile a o sută de copii. Frigul și mirosul de transpirație dospită și urină se strecoară prin țesătura fragilă a cărnii, făcându-l pe Rafael să se zgribulească și să-și frece umerii. Își aprinde o țigară, privind în gol prin figura lui reflectată în geamul ferestrei, dincolo de dreptunghiul de asfalt din curtea școlii, cu porți din țeavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mă Îndoiesc că s-ar fi arătat la față dacă n-ar fi insistat Linda. Dar, dacă așa stăteau lucrurile, atunci trebuie că aceasta regreta amarnic. În focul discuțiilor de după rezultatul votului, Lesley Își părăsise locul. Fundul ei Îmbrăcat În țesătură sintetică galbenă era sprijinit Într-un unghi sugestiv de pervazul ferestrei ocupat de Derek, iar ea Îi zâmbea, Întinzând mâna după țigară. El se aplecase Înainte pentru a i-o oferi și, prefăcându-se că-și caută echilibrul, mâna Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
observat eu. Gândește-te la ce-i vezi mâncând pe stradă. Janey oftă și se ridică. Era o fată foarte drăguță, ceva În genul unei nimfe de secol XVIII: rotunjoară, dulce și albă ca o pernă de catifea a cărei țesătură se uzase. Avea ochi mari, iar mâinile, adunând acum farfuriile Într-un vraf, erau practic rotunde, cu degețele scurte, ca niște steluțe de mare. — Pot să te ajut și eu să strângi? am Întrebat-o. — Nu, o să pun totul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
putrezește acolo”. E adevărat că orașul este situat la o altitudine de o mie cinci sute de metri. Dar Isfahanul găzduiește și șaizeci de caravanseraiuri, două sute de bancheri și zarafi, nesfârșite bazare acoperite. Atelierele sale țes mătasea și bumbacul. Covoarele, țesăturile, lacătele sale sunt vândute În ținuturile cele mai Îndepărtate. Trandafirii săi Înfloresc În mii de soiuri. Bogăția sa este proverbială. Acest oraș, cel mai populat din lumea persană, Îi atrage pe toți cei care caută puterea, averea sau cunoașterea. Spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unei ecuații atât de orgolioase. „Nici un sultan nu-i mai fericit decât mine, nici un cerșetor nu e mai trist”, scrie Omar În acea perioadă. Anii trec, Îl regăsim, În 1114, În cetatea Merv, străvechea capitală a Khorasanului, dintotdeauna celebră pentru țesăturile de mătase și pentru cele zece biblioteci ale sale, dar lipsită, de câtăva vreme, de orice rol politic. Ca să dea un nou lustru curții sale șterse, suveranul de acolo caută să atragă celebritățile momentului. Știe cum să-l seducă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am dat peste nimic de felul acesta. Ce am văzut acolo? Străzi prea largi ca să-i lege pe bogătașii din cartierele de nord de săracii din cartierele de sud; un bazar care, bineînțeles, gemea de cămile, de catâri și de țesături pestrițe, dar care nu se putea compara cu piețele din Cairo, din Istanbul, din Isfahan sau din Tabriz. Și, oriunde poposea privirea, nenumărate clădiri cenușii. Teheranul era prea tânăr, cu o istorie prea scurtă! Multă vreme el n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni dintre buzele zidului cu țipătul urmelor din nisip vâjâitul tunetului săpat în aer și papagalii chirăind în balcoane între 2 molfăituri peste țesătura de alei deșirată sub cerbii picioarelor ca o cârpă putredă de care îți freci tălpile pline de amintiri lipite între crampoane. Nouă însă, cărora vântul ne sângera nările țipetele ne zgârâiau ochii, cenușiul ne liniștea creierul revigorându-ne singurătatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
făcut ca până și avioanele să se zguduie, atât de puternică a fost. — Se scria în ziare că temperatura degajată de explozie a fost de mai multe milioane de grade. Oamenii au fost calcinați. Cei care au fost îmbrăcați în țesături înflorate de genul chimonourilor, li s-au imprimat desenele pe piele ca niște tatuaje. — Au urmat apoi efectele de durată ale bombei, radiațiile radioactive care au dus la moartea atâtor oameni. — Blestemul s-a întors asupra americanilor când cei din
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
acestui semnal al organismului, nu am micșorat efortul fizic și expunerea la căldură. Mă limitam să-mi introduc succesiv urechile sub jetul de apă rece de sub robinet. Fiind așa de cald afară, umblu îmbrăcată, în afara locuinței, cu haine confecționate din țesături din fibre naturale de in, cânepă, bumbac și cu pălărie de in pe cap. Caut să-mi acopăr cât mai complet corpul: cu mâneci lungi și fuste sau pantaloni lungi. Noi trebuie să privim și să învățăm de la cei ce
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de croitorie și îmi confecționez singură îmbrăcămintea. Aceasta și din considerente economice, pentru a avea acces la îmbrăcăminte, deoarece acum văd că obiectele de îmbrăcăminte au niște prețuri foarte mari, deși sunt de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
niște prețuri foarte mari, deși sunt de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict necesare, pe verticală. Obiectele mele de îmbrăcăminte sunt lejere sau ușor lărguțe. Ca lungime, sunt destul de lungi, dar nu până jos, ca să nu
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
strict necesare, pe verticală. Obiectele mele de îmbrăcăminte sunt lejere sau ușor lărguțe. Ca lungime, sunt destul de lungi, dar nu până jos, ca să nu mă împiedic la mers și să nu se agațe insectele. Pentru vară mi-am confecționat, din țesătură de in, bluze lejere cu mânecă lungă și fustepantaloni evazate, compleuri în culori pastelate: bleu, roz, verde etc. Pentru călătorie și concediu, mi-am confecționat pantaloni din in, cânepă, doc, catifea raiată. Pantalonii sunt potriviți: nici pre largi nici prea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
profundă a etnologiei nu este astfel atît un scop al cunoașterii neamului, cît un mijloc de înțelegere a Omului - a „țăranului din noi”, spunea Bernea. și cartea abundă în bijuterii de sensuri ascunse ale unei urzeli a lumii întrevăzute dincolo de țesăturile de cuvinte. De pildă, următoarea exegeză a unei „glume de tîmplar” din Maramureș : Odinioară - spune tîmplarul -, soția unui tîmplar trebuia să fixeze cu propriul ei corp bîrna cea groasă pe care o tăia bărbatul ei în unghi drept. Femeia stătea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]