1,707 matches
-
Ahile ar fi făcut pași micuți, care nu ar fi putut deveni mai mici; în final, ar fi trebuit să sară peste un atom pe care țestoasa nu l-ar fi sărit. Ahile ar fi ajuns în cele din urmă țestoasa cea înșelătoare. O altă filozofie rivaliza cu teoria atomică. În loc să introducă concepte bizare precum vidul infinit, ea a transformat universul într-o confortabilă coajă de nucă. Nu exista infinitate, nu exista vid - doar sfere minunate care înconjurau Pământul, aflat, bineînțeles
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Deși infinități „potențiale“ pot exista în mințile matematicienilor - precum conceptul de împărțire a dreptelor într-un număr infinit de segmente -, nimeni neputând să facă acest lucru cu adevărat, infinitul nu exista în realitate. Ahile ar fi depășit-o ușor pe țestoasă, deoarece punctele infinite erau mai degrabă simple plăsmuiri ale imaginației lui Zenon, decât pietre de temelie din construcția lumii reale. Aristotel a îndepărtat conceptul de infinitate, afirmând că nu este, de fapt, decât o născocire a minții omenești. Din acest
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ei. În cele două goluri rămase, el a desenat alte triunghiuri. De data asta, rămâneau patru goluri, pe care le-a umplut cu mai multe triunghiuri, și tot așa (Figura 12). La fel ca în cazul lui Ahile și a țestoasei - o serie infinită de pași, fiecare devenind din ce în ce mai mic. Ariile micilor triunghiuri se apropiau rapid de zero. După un șir lung și încâlcit de calcule, Arhimede a adunat ariile triunghiurilor infinit de mici și a descoperit aria secțiunii parabolice. Însă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dibaci administrate de Părinții Creștini, problema infinității a fost printre primele care a reînviat. TOBIAS DANZIG, NUMBER: THE LANGUAGE OF SCIENCE Blestemul lui Zenon a planat asupra matematicii timp de două milenii. Ahile părea condamnat să urmărească pentru totdeauna broasca țestoasă, fără a o prinde vreodată din urmă. Infinitatea pândea din ghicitoarea cea simplă a lui Zenon. Grecii au fost încurcați de numărul infinit de pași făcuți de Ahile. Nu se gândiseră niciodată să adune o infinitate de termeni, deși pașii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
considerare datele unei probleme. El a fost cel care a dat viață ideii de limită și care a soluționat problemele pe care le întâmpina analiza matematică din pricina zerourilor. Haideți să revenim încă o dată la povestea lui Ahile și a broaștei țestoase, care presupune însumarea unui număr infinit de pași, ce se apropie tot mai mult de zero. Lucrul cu o sumă infinită - provenită fie din problema lui Ahile, fie din aflarea ariei de sub o curbă sau din găsirea unei forme alternative
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
i a făcut pe matematicieni să ajungă la rezultate contradictorii. D’Alembert a înțeles că problema lui Ahile dispare dacă stabilești o limită pentru cursă. În exemplul nostru de la pagina 48, cu fiecare pas pe care îl fac, Ahile și țestoasa se apropie tot mai mult de marcajul de la doi metri. Nici un pas nu îi duce mai departe și nici nu îi menține la aceeași distanță; fiecare moment îi aduce mai aproape de marcaj. Deci, limita cursei - destinația finală - este la marcajul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
marcajul de la doi metri. Nici un pas nu îi duce mai departe și nici nu îi menține la aceeași distanță; fiecare moment îi aduce mai aproape de marcaj. Deci, limita cursei - destinația finală - este la marcajul de la doi metri. Acolo Ahile depășește țestoasa. Dar cum dovedim că cei doi metri reprezintă cu adevărat limita cursei? Vă cer să mă provocați. Dați mi o distanță oricât de mică și am să vă spun când Ahile și țestoasa mai au de parcurs până la marcaj o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
marcajul de la doi metri. Acolo Ahile depășește țestoasa. Dar cum dovedim că cei doi metri reprezintă cu adevărat limita cursei? Vă cer să mă provocați. Dați mi o distanță oricât de mică și am să vă spun când Ahile și țestoasa mai au de parcurs până la marcaj o distanță și mai mică decât cea dată de voi. De exemplu, să spunem că stabiliți o distanță de o miime de metru. Ei bine, în urma câtorva calcule, v-aș spune că, după cel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
o miime de metru. Ei bine, în urma câtorva calcule, v-aș spune că, după cel de-al 11-lea pas, Ahile se află la o distanță de 977 de milionimi de metru față de marcajul de doi metri, în timp de țestoasa se află la jumătatea acelei distanțe; am răspuns provocării voastre asigurându-mi o marjă de siguranță de 23 de milionimi de metru față de distanța pe care mi-ați impus-o. Dar dacă mi-ați da o distanță de o miliardime
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
-o. Dar dacă mi-ați da o distanță de o miliardime de metru? După 31 de pași, Ahile se află la 931 de trilionimi de metru distanță de țintă - cu 69 de trilionimi mai aproape decât aveți nevoie -, în timp ce broasca țestoasă se află, din nou, la jumătatea distanței. Indiferent cu ce distanță m-ați provoca, vă pot spune în ce moment Ahile se află mai aproape de marcaj decât vreți voi. Asta demonstrează că, într-adevăr, pe măsură ce avansează, Ahile ajunge la o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
asociere. Ca exemplu, afirmă că toate rozătoarele Americii de Sud aparțin aceluiași grup, în timp ce rozătoarele altor zone aparțin altor grupe. 5. Deși insulele oceanice au puține specii, cele care există au caracter endemic și se înrudesc unele cu altele, cum ar fi țestoasele din insulele Galapagos, ceea ce sugerează că țestoasele și alte specii endemice s-au dezvoltat după strămoșii lor care au ajuns pe insule și prin urmare sunt mult mai strâns înrudite unele cu altele. 6. Speciile din insulele oceanice prezintă asemănări
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Americii de Sud aparțin aceluiași grup, în timp ce rozătoarele altor zone aparțin altor grupe. 5. Deși insulele oceanice au puține specii, cele care există au caracter endemic și se înrudesc unele cu altele, cum ar fi țestoasele din insulele Galapagos, ceea ce sugerează că țestoasele și alte specii endemice s-au dezvoltat după strămoșii lor care au ajuns pe insule și prin urmare sunt mult mai strâns înrudite unele cu altele. 6. Speciile din insulele oceanice prezintă asemănări izbitoare cu cele din zonele de coastă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt exemple elocvente. Acolo unde progeniturile nu au nevoie de protecție, fiind ele însele capabile să subziste, familia nu este necesară și în consecință nu se formează. Este cazul moluștelor, melcilor, unele insecte, unii pești (somoni, păstrăvi), unele reptile, broaștele țestoase și crocodilii care, după ce-și depun ouăle și le asigură în adăposturi speciale împotriva prădătorilor, nu se mai îngrijesc de soarta lor. Instinctul de proprietate, cu cele trei aspecte ale sale: ad ăpost, perimetru de subzistență și depozit pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a resurselor propriei personalități. * „SÎnt oameni care se Împietresc pentru a părea de marmură.” (N. Iorga) Sufletul nostru trebuie să fie bogat În sensibilitate, și nu În prețiozitate: „Detest pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc ca să cumpere, dar și alții care cumpără ca să tîrguiască.” (N. Iorga) Unii o fac din teama de a nu se lăsa Înșelați, alții, dimpotrivă, din dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
simplu făcând altceva. Acționează cu Înflăcărare, dar fără să-și asume riscuri inutile. Evenimente: Este un tranzit excelent pentru a Începe ceva nou, punându-ți În joc toată energia. Sens: Vezi conjuncția. Capcană: Acțiune de dragul acțiunii. Nu uita că broasca țestoasă a câștigat Întrecerea, nu iepurele. Opoziție sau careu Dispoziție: Nevoia de a se confrunta cu o provocare, de a-și pune curajul (moral sau fizic) la Încercare, de a demonstra că e „capabil de” devine excesivă, antrenând riscuri reale. Individul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sunt scoase din mediul lor de creștere, lipsite de viață, uneori apatice, plictisite aduc un mare deserviciu din acest punct de vedere. Imaginea ce mă face să spun acestea este un acvariu destul de mic în care se găseau douătrei broaște țestoase ce toată ziua se loveau cu capul de pereții acvariului. Asemeni sunt crescuți și unele păsări de apartament (papagali). Pentru a cînta sunt ținuți despărțiți de perechea sa. Cîntecul fiind de fapt cel mai trist cîntec, o căutare a partenerei
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Crovul Brădescului ”, din care se Întinde spre sud valea Radovanului. În partea de nord și de apus de Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dânsul cam în dodii. Îi ținu de rău tatăl lor, căci de, orice s-ar zice, fiu îi era și ăl mic, și îl durea la inimă când îl luau în râs, dară toate fură în deșert." (Petre Ispirescu, Broasca țestoasă cea fermecată) (d) "Iar în urma-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: Cine-i? Ce-i? Ce-a fost pe-aici?" (George Topârceanu, Acceleratul) (e) "Pasămite, înainte de-a se porni nunta
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda) și brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile, ce apar mai rar, găsim broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis). O apariție rară este șopârla fără picioare (Anguis fragilis). Păsările întâlnite în zona pădurii numără peste 80 de specii. Semnalăm prezența unor specii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), turturica (Streptopelia turtur), corbul (Corvus corax), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul (Erinaceus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus), Hydrometra stagnorum, Notonecta viridis; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), fazanul (Phasianus colchicus), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: ariciul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), cucul (Cuculus canorus), mierla (Turdus merula), păsări răpitoare de zi și de noapte; mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și țiparul (Misgurnus fossilis). Dintre amfibieni sunt ocrotiți: broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), buhai de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Dintre reptile apar: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix) și șarpele de apă (Natrix tessellata). Este o prelungire a Rezervației Biosferei Delta Dunării, reprezentând culoar de tranziție pentru păsările migratoare. Aici poposesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunașul (Vimba vimba). În lac își fac apariția amfibieni ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis). În ceea ce privește avifauna locală, aceasta este reprezentată de rațe: rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
soare (Lepomis gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), morunaș (Vimba vimba). Specii de amfibieni: brotăcelul (Hyla arborea), buhaiul de baltă, cu burtă roșie (Bombina bombina). Reptile: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de apă (Natrix tessellata). Zona are importanță avifaunistică prin asigurarea habitatului optim pentru păsările migratoare sau legate de mediul acvatic: egreta mică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]