3,981 matches
-
intră în dormitor unde se trîntește pe pat) Mina: (care l-a urmărit, din ușa dormitorului) Nu vrei să stai acum la masă? Ilie: (răspunsuri precedate de pauze nefirești de lungi) Nu. Mina: Poate vrei și tu o gură. de țuică? Ilie: Nu. Mina: Nu ți-e bine? Ilie: Mi-e foarte rău... Mina: De asta ai plecat mai devreme? Ilie: Și de asta... (Mina așteaptă să continue) Iar am avut o ședință... (după o altă pauză) Știi, l-am iertat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ne mai deșteptăm un pic... Chiar am să mă interesez de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E bine. Ilie: (mulțumit de el) Dacă-i bine, atunci dă-mi o țuică. Îmi dai? (se scoală din pat, trec amîndoi în sufragerie) De fapt, să știi, renunțasem la cavou în clipa în care tu te-ai opus. De-atunci încă. Mina: (surprinzătoare) Nu înțeleg de ce-ai renunțat la cavou. Ilie: Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
patru, apoi opt... Mina: Știi doar că toate au fost aranjate. Ilie: Știu, știu... adică am știut, pentru că după un timp n-am mai știut chiar atît de sigur, am început să-i cred pe ei. Mai dă-mi o țuică. Bea și tu un păhărel. Pune sticla pe masă. Mina: (cu ironie și durere) Cum s-ar spune, i-ai iertat și pe ceilalți! (Ilie tace vinovat) Așa-i că i-ai iertat? Ilie: Și încă demult. Mina: (ironică) Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
asta cred că nici n-am făcut crizele de rigoare. Pentru că tocmai atunci te-am iubit, te-am disprețuit, te-am dorit, te-am urît... Pentru că, fapt, atunci existai... Nu mă îndoiam. Existai cu adevărat! Mina: (după un timp bea țuică din sticlă) Mă iubești? Ilie: Mina, vezi, nu știu dacă te iubesc sau mai bine zis nu știu dacă nu te iubesc. Mina: Atunci de ce nu ne despărțim? Ilie: Nu am putere... Și nici nu știu dacă e necesar. Mina
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adevărat groaznice pe lîngă care moartea devine un moment agreabil (Mina îl privește ca pe o curiozitate) Nu mă crezi? Bine. Hai să-ți mai spun una. Cum mă cheamă pe mine? Mina: Eu zic să nu mai bei atîta țuică. Ilie: Lasă, lasă, îs puțin beat, dar știu ce vreau să-ți spun. Deci, cum mă cheamă pe mine, numele meu de familie. Nu rîde, te rog! Mina:...Popescu. Ilie: Bun. Popescu. Vrei să știi una? Mi s-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Deci, te cheamă Nimeni. Recunoști? Ilie: Da, dar, pînă ara să uit și asta și apoi n-am să mai știu c-am uitat... Și gata! (rîd amîndoi din ce în ce mai tare) Ai făcut ceva de mîncare? Mi-e o foame după țuica asta. Întotdeauna după ce mor, țuica îmi face bine. Mina: (puțin grizată) Te-ai cam îmbătat! Mai bine culcă-te și după aceea mănînci. Ilie: Nu! Măcar atîta ordine mai știu și eu; întîi masa și apoi somnul. Cu toate că, ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ilie: Da, dar, pînă ara să uit și asta și apoi n-am să mai știu c-am uitat... Și gata! (rîd amîndoi din ce în ce mai tare) Ai făcut ceva de mîncare? Mi-e o foame după țuica asta. Întotdeauna după ce mor, țuica îmi face bine. Mina: (puțin grizată) Te-ai cam îmbătat! Mai bine culcă-te și după aceea mănînci. Ilie: Nu! Măcar atîta ordine mai știu și eu; întîi masa și apoi somnul. Cu toate că, ce-i drept, se poate și invers
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după cîte am înțeles, vor să ceară să le fiu șef. În locul lui Istrate. Că și ăla prea nu știe decît de muncă. E nostim, să mor dacă nu. Bei ceva, Ștefane? Și tu, Mina... Mina, dă-ne ceva, o țuică... Mina: Mai bine te-ai culca o jumătate de oră pînă la plecare. Ilie: Mina, să știi că nu mă culc... Nu vreau să mă culc. Am o stare foarte bună și nu vreau s-o scap din mînă. Dom
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
satului erau distincte, treptat ajunge la imixtiunea cromatică în tonuri și nuanțe patinate: zilele vin cu brumă, aurăriile se sparg, se topește bântuirea de grauri, totul subordonat sentimentului belșugului. "Coșarele sunt pline. Din grajduri iese fum/ Și un miros de țuică se întinde până-n drum/ Vin carele din sate vecine cu borhot/ Și sâmburii de prună se aruncă peste tot/ E-o fierbere în focul unui îndemn ocult/ și nimeni în comună n-a mai murit demult". Evocarea satului la Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e semn de moarte. Cînd s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai pagube. La lăsările de post mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se varsă. Cînd cînele se tîrăște pe spate și merge tîrînd curul pe pămînt. Cînd vin în casă furnici cu aripi. Cînd urlă cînele. Cînd chibritul se aprinde în mînă. Săptămîna brînzei și Postul Părăsimilor să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o sticlă de votcă și se urcă-n tren. Pînă a ajuns la destinație, evident, a lichidat sticla. Mama, emoționată și fericită, îi pune pe masă ce-avea prin casă. Dinică cere și o votcă. Biata bătrînă îi dă o țuică. În virtutea inerției, cere plata. Mama lui rămîne siderată: Gigi, mamă, ești acasă, aici nu trebuie să plătești! A, mai și comentezi? Condica! * 2000. La Teatru German din Timișoara s-a petrecut un fapt incredibil (deși, ce mai este incredibil, azi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îi dădeau și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îl dădeau și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Acum își descărca bagajul cu informații în cîrca lui Radu, dacă tot avea ocazia. Era fain că-l trata ca de la egal la egal, de parcă Radu ar fi devenit mare în vîrtejul discuțiilor. I-a oferit chiar un pahar cu țuică. Radu și-a dat seama la timp că nu-i cazul să-și arate talentul de băutor. E copil, pentru Dumnezeu, a constatat mama lui Alin. Îi voi pregăti încă un ceiuț. Noaptea a fost mai nasol. L-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-l apere în caz de ceva. Asta merge cu bere, a continuat Radu, fără să-l bage în seamă. Ai bere, grasule? N-am. Dar alte băuturi? N-am nimic. De fapt, Alin știa unde-și ține tata sticla de țuică, din care-și mai turna cîte un păhărel după cină, ca să doarmă mai bine, sau să servească musafirii. Dar n-avea de gînd să-i spună lui Radu, pentru că nu se purta frumos cu el. Iar dacă i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Stanica Rațiu Gina Patrichi Olimpia Tulea Elenă Dacian Aurica Tulea Violeta Andrei Georgeta Eliza Petrăchescu servitoarea Marină Ovidiu Schumacher Titi Tulea Șerban Sturdza studentul Weissmann Herman Chrodower Costache Giurgiuveanu Arpad Kemeny Simion Tulea Aristide Teica Doctorul Vasiliad Florin Scărlătescu Popa Țuică Jean Lorin Florescu industriașul senator Toader Rațiu În alte roluri: Marin Moraru dublaj voce Costache Giurgiuveanu Șerban Cantacuzino dublaj voce Felix Sima Cornel Coman dublaj voce Leonida Pascalopol Rodica Mandache dublaj voce Aurica Tulea Mihai Pălădescu dublaj voce Simion Tulea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din munții Goșmanu. Are o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau paharele-ntre ele'n/ alcoolic cor și heruvimi/ rup țuicii de la gât mărgele/ spre lauda dragii prostimi.// Astfel se naște apocalipsa/ din setea unei alte alme/ ducând prin fum și chiu elipsa/ spre vinurile reci și calme". Numeroase texte de maturitate artistică ale lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de mierle/ Conversația noastră, pâlpâind la focul/ unei țuici autohtone,/ era o formă de a ne bandaja reciproc rănile./ Vulpea argintie se gudura/ la picioarele noastre/ Prudenți în a aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate între fructe. Consum proaspăt iulie - 10 octombrie. CĂPȘUNI Valoarea nutritivă: glucide 8 % (media), aciditate citrică 0,5 g%, substanțe tanoide 0,5
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de prin sudul continentului. Laptele și produsele lactate sunt chimizate la maxim cu fel de fel de substanțe eventual cancerigene. Unde găsești pe aici lapte direct de la vacă, de la oaie sau de la capră, așa cum consumă amărăștenii mei ? Dar vinul și țuica fără chimicale de conservare, unde sunt mai bune decât la Amărăști? Iar carnea fără hormoni, de la animale care pasc «iarba verde de acasă», cine o poate cumpăra pe aici? Evident, există orice, dar costă „ochii din cap”. În Amărăști nu
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
perioada dintre Paște și Înălțare este considerată cea mai propice culesului mătrăgunei. Femeile și vrăjitoarele („babele meștere” pornesc În zori spre pădure, Înainte de a fi văzute de cineva. „Meșteroaiele” au grijă să ia cu ele mâncare, ouă binecuvântate, plăcinte, sarmale, țuică. Sosind În pădure, merg direct la planta, căutată de mai Înainte, o dezgroapă cu atenție și după ce o scot, Încep să mănânce ce au adus. Ele „se Îmbrățișează și se mângâie, menind, vorbind despre persoana căreia Îi este destinată și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
produsele tradiționale românești pe piața UE; 13. vom închide toate abatoarele și fabricile de lapte; 14. vom plăti alcoolul pentru consum propriu la același preț cu cel din magazin; 15. după aderarea la UE, românii nu vor mai putea bea țuica preparată de ei; 16. aderarea la UE va crește prețurile, prin mărirea TVA; 17. pericolul de scindare a României din cauza implementării politicii de dezvoltare regională; 18. România va plăti la bugetul UE mai mult decât va primi; 19. după aderare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]