4,879 matches
-
mai înainte făcea cunoscut că „Administrația ziarului fusese fraudată și excrocată de încasatorul ei Leova Caplun, dat pe mâna Parchetului”, veste care o întregea pe alta din 8 noiembrie 1931 referitoare la arestarea de către poliție a lui I. Procopovici, încasatorul abonaților la Luptătorul. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuți, Piața Unirii nr.3. 131 * „Pentru libertatea presei” era publicat în Glasul Bucovinei din 20 decembrie 1931 protestul Sindicatului ziariștilor bucovineni care se ridica „cu ultimă energie contra confiscării ziarului Luptătorul din Cernăuți”. * * Meseriașul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Regionala Bucovina, statutele sale, legile privind drepturile voluntarilor, articole referitoare la „Situația coloniștilor și a locurilor de colonizare”, „Cum și când poate fi cineva colonizat”, despre „Împroprietărirea voluntarilor”, „Ideea voluntariatului”, „Îndrumări, întrebări și răspunsuri” cu subiecte care îi interesau pe abonați, informații diverse în domeniu, arătarea „Contribuției Bucovinei la dezrobirea ei - prin jertfele de sânge, prezentând portretele unora dintre cei căzuți pe câmpul de onoare: sublocotenenții Dumitru Mihăilaș, Vasile Popescu, locotenenții Ambrozie Micutaru și Silvestru Micutaru, eroii Teodor Turtureanu și Lascăr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alfabetică, iar a treia, toate autoritățile, cu tabloul tuturor funcționarilor. Anuarul constituie o operă de mare utilitate publică. În el se găsea indicatorul străzilor din municipiu, nomenclatoarele nouă și vechi, comercianții, după specialități, industriașii cu activitatea desfășurată, tabloul rețelei telefonice (abonații), cu adresa locatarilor, în ordine alfabetică, inclusiv suburbiile, unitățile hoteliere. Autoritățile erau înscrise pe ministerele de care aparțineau, cu arătarea locului de muncă al funcționarilor, numele acestora, funcția îndeplinită. Lucrarea nu depășește 300 de pagini. * Anuarul Școlii normale din Văscăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu un clișeu); A. Ieșan, I. Petrovici, Contribuții la filosofia lui Eminescu; Leca Morariu, Eminescu (Note pentru o monografie). Cap. VII Elev; Gh. Bogdan - Duică și Leca Morariu, Multe și mărunte... Apare în 2-3 fascicole pe an. Se desface la abonați, nu se face schimb cu nici o publicație periodică. (din Bibliografie la Făt Frumos nr. 1/1931) * Buletinul oficial al Camerei de Comerț și de Industrie, Cernăuți redacția și administrația - Piața Vasile Alecsandri nr.6, realizat de Institutul de Arte Grafice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
După încă trei ani , la începutul anului 1829, apărea întâia parte a revistei Biblioteca Românească, cu o dedicație la adresa mitropolitului Dionisie Lupu, un cuvânt „Către cetitori”, o prefață la Istoria românilor scrisă de Damaschin Th. Bojâncă, planul de tipărituri, lista abonaților. Venind în ajutorul lui Zaharia Carcalechi, avocatul român din Pesta - Emanoil Gojdu, publica un apel către „străluciții boieri ai Țării Românești și ai Moldovei” pe care îi ruga „să spijinească literatura și să iubească limba națională.” Biblioteca Românească din anii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un mod cinstit în relațiile cu străinătatea, să se organizeze în societăți și cluburi filatelice naționale și internaționale, să facă în propriul lor interes o educație a tineretului român, dând astfel un puternic avânt filateliei din România.” Se arătau drepturile abonaților la revistă care constau în a primi: o carte de membru, un cod în limba sa, regulamentul, ultimul număr al revistei Filatelia, lista abonaților. Ca obligații, filateliștii abonați trebuiau să plătească anticipat cotizațiile și să răspundă la corespondența primită la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o educație a tineretului român, dând astfel un puternic avânt filateliei din România.” Se arătau drepturile abonaților la revistă care constau în a primi: o carte de membru, un cod în limba sa, regulamentul, ultimul număr al revistei Filatelia, lista abonaților. Ca obligații, filateliștii abonați trebuiau să plătească anticipat cotizațiile și să răspundă la corespondența primită la timp, conform promisiunilor și cerințelor. „Colecționați mărci poștale!” - era îndemnul revistei, cu argumentele: cea mai sigură metodă de a-‚i păstra economiile este colecționarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avutul lor la Casa de economii, la bancă la titluri de valoare și la împrumuturi, la ipotecă, la asigurări și a.m.d. Mărcile poștale însă au păstrat valoarea lor. Cine a plasat economiile sale în mărci șia păstrat avutul său.” Abonații la Filatelia aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar. Zaharia și care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de publicații. Ea nu venea din partea unei formații politice, nu inaugura și nici nu continua un curent literar, nu vorbea în numele unui cenaclu literar, ea dădea putința unor intelectuali români să se exprime în scris
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1924 se expediau 506 exemplare: 409 abonamente, plus 43 în condiții de schimb, 2 gratuite - Școalei Române din Paris și cercetașilor de la Hotin, iar 52 de exemplare - colaboratorilor, tot gratuit; la 1 iulie 1924 se expediau 597 exemplare: 477 la abonați, 56 exemplare în condiții de schimb și 64 gratuități Fotografia de pe coperta Junimea Literară nr.57/1925 era însoțită, în același număr de rectificarea „Coperta noastră” (Rectificarea unui portret al lui Creangă), semnată de Leca Morariu la pp 215-216: „Aducem
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu se lasă mai prejos: "Stalin, țara te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste lume". Se alătură acestui cor și Dan Deșliu, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Eugen Frunză ș.a.m.d. Nici Gheorghiu-Dej n-a fost neglijat de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări. "Urmaș le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare articole pe înțelesul tuturor, este un neîntrecut vorbitor pentru săteni, cultivă gustul cetitului în sat, unde prin străduințele dumisale are abonați la diferite foi. Este un gospodar neîntrecut, are o grădină de pomi numărând ... bucăți. Toate sunt plantate de domnia sa și se ocupă și cu cultura albinelor"92. Așa cum susținea Mihail Sadoveanu, colegul mai mare de la Fălticeni, al lui Rădășanu "era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
veninos și răutăcios. Și mi-a spus că n-am făcut nimica deosebit ca să pot lua gradu II. Și eu i-am spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi sute de lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nimica deosebit ca să pot lua gradu II. Și eu i-am spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi sute de lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca eu strâng. Și el mi-a spus: "Iorga-i un nebun ". A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi sute de lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca eu strâng. Și el mi-a spus: "Iorga-i un nebun ". A fi nebun, da la țărani le place cum scrie el. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic, n-a spus nici o prostie. 2. Pentru că n-a făcut pe Convorbiri să piardă nici un abonat. 3. Pentru că prostiile scrise de ceilalți nu i-au produs nici o indigestie, dovadă apetitul de care continuă a se bucura. Ura!... Să trăiască caracuda! strigară cu toții în cor. Caracuda era totdeauna salutată în mod colectiv ca o grupare anonimă, reprezentată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
intelectualilor. Este greu de apreciat numărul membrilor acestui grup, care va fi foarte influent pe viitor. Existau circa două milioane de români în Ungaria propriu-zisă și în Transilvania în perioada aceasta. În 1838, erau doar în jur de cinci sute de abonați la Gazeta de Transilvania; prin 1860, situația era aproape neschimbată.5 Acești oameni aveau însă să constituie conducerea politică și culturală pe tot parcursul restului secolului. La început, ei au deținut această poziție alături de clerul ortodox. Cooperarea dintre liderii intelectuali
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
buluc În birji, de unde zâmbeau prostește la trecători cu fețele lor subte de nesomn și excese, ci la un medic indicat de serviciul sanitar. și erau frec ventate acum de abonați În toată regula, cam cum erau prin acel timp abonații, cu luna sau cu „cartela“, ai birturilor și ai frizeriilor - oricum, clienți serioși care s-ar fi rușinat să intre În bordelul cu lume amestecată la porți și În „salonul“ cu fel și fel de exemplare, mai grase și mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
găsit un vad mai bun lângă Băile Eforia. În 1916 a lichidat toate afacerile și a deschis o cantină În Ciș migiu, pe insula unde azi se află barul Monte Carlo. La această cantină lucrau femei de la Crucea Roșie, iar abonații erau oa meni nevoiași. Imediat ce au ocupat Bucureștii, nemții i-au luat cantina. Dumitru și-a adunat familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să mă conducă. Ce să-ți spun? Îl știi pe Procopiescu - e la fel și, potri vire ciudată, sunt concetățeni. Pune aceeași stăruință să venim aci cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unde a apucat.“ Marele plecat, povestitorul, avea umor! Să reținem faptul că În activitatea de administrație a Ideii Europene Costică Beldie l-a folosit mult pe fratele său, Pompiliu D. Georgescu. Acesta executa conștiincios lucrări de rutină: corespondență, legături cu abonații, socoteli bănești, Încălzirea localului etc. Pompiliu a fost salariat la Preșe dinția Consiliului de Miniștri, unde l-a cunoscut personal pe generalul Averescu. Amintirile acestuia au fost bătute la mașină de Pompiliu, care a păstrat toată viața un exemplar tipărit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i lovească peste cap cu vâna de bou și căpătase mână liberă la bătut de la Gicu Petre. Își făcea toanele cu toți, pe rând, iar peste rând, cu cei care acumulau puncte negre. Tata a fost de la început un abonat la lovirea cu vâna de bou: existau desigur turnători printre deportați (ceilalți locuitori din colonie îi recunoșteau după consistența și culoarea căcatului...), iar unul Onofrei, un basarabean sărac lipit pământului, îl pârâse pe tata că în fiecare seară citește din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a mai intervenit pe lângă agențiile austriece să oprească trimiterea în țară a gazetelor din Transilvania și Bucovina. În urma acestor măsuri „Bucovina” putea ajunge în Moldova numai în plicuri cu scrisori sau pachete trecute în țară prin diferiți emisari. Astfel numărul abonaților a scăzut. S-au adăugat apoi presiunile din partea guvernului, neplăcerile cu tipografia. Pe lângă acestea oboseala și starea sănătății lui Alecu care lucra singur la ziar l-au determinat să depună pana până în zile mai senine. Astfel ziarul apare din ce în ce mai neregulat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
locuiau sau nu în cămin, studenții făceau, pe grupe, cîteva zile pe an, de serviciu la cantină. Erau zile istovitoare, cu muncă de dimineața de la 5 pînă seara la 9. Studenții de serviciu luau masa acolo, înainte de a începe deservirea abonaților.
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]