9,827 matches
-
de trecut, compozitorii conceptualiști nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte, le recunoaște valabilitatea și co-rec---titudinea. Pe de altă parte, refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le accepta universalitatea prin care
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
voce inconfundabilă a prozei românești actuale. Nici nu este de mirare câtă vreme romanele sale, aflate la limita eseului (și uneori dincolo de ea), sunt o combinație destul de sofisticată (cert postmodernă) de ficțiune și realitate, de oniric și presă cotidiană, de abstract până în pragul ermetismului și transparență maximă, de teorie științifică și versuri reproduse cu generozitate din lecturile mai mult sau mai puțin întâmplătoare ale autorului. Viziunea lui Constantin Virgil Negoiță asupra vieții și, implicit, asupra romanului, este una fuzzy, antiaristotelică, în
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
Hall este mai seducător din perspectiva celui care scrie decât din cea a celui care citește. Dacă i se poate reproșa ceva lui Constantin Virgil Negoiță, cu siguranță ar trebui să se vorbească de excesul de raționalitate și de inteligență abstractă care duce, inevitabil, la vestejirea epicului, inima oricărei construcții romanești. În Concert la Carnegie Hall, Constantin Virgil Negoiță sacrifică povestea, cu bună știință, precum meșterul Manole pe Ana sa, cu speranța că în felul acesta asigură trăinicia construcției. Nu spun
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
un individ monstruos, o cumplită excrescență a Răului, sau e doar un instrument abrutizat, un ins obedient fără nici o reținere față de doctrină și propagandă? Tzvetan Todorov nu acceptă ideea călăului monstruos, în favoarea depersonalizării individului în cauză, întrucît Răul, ca entitate abstractă, ar fi "personajul principal al literaturii concentraționare". Torționarii n-ar fi fost, în optica sa, niște fiare, ci doar o categorie de funcționari mediocri, lipsiți de personalitate, robotizați. Să recunoaștem că o astfel de latură a torționarilor este ilustrată și
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
taie unul câte unul capetele Întunericului, ea mă scoate În fiecare dimineață victorios din hățișurile nopții. Din hățișurile coroanei de spini. Copilăria, neînvinsa copilărie! PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
uită veșnicind / după un deal de aur ce străluce / și trece blând un înger surâzând / fără să știe sigur încotro se duce...” (Vitalul tablou) În Visările serii, surprindem o viziune sinuos-halucinantă, aflată la granița dintre lucid și oniric, concretul și abstractul înfrățindu-se într-o suferință generală, astfel încât imaginarul: „râul vuiește”, „luna țipă”, „dinspre orizont ... strigăt de sirene”, „plânsul văilor”, „lumea se vaită de mult nenoroc...” formează o gradație ascensională, de tip climax. Dacă în primele versificări din acest recent ciclu
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
Nu vreau să trec ca o pasăre / ce planează incert / peste memorie...” Zborul înseamnă aspirație. Oscilație suspendată din prea-plinul marilor frământări interioare, „la un pas de neliniște”. Oscilație între tăcere și cuvânt, între luciditate și stare iluzorie, între concret și abstract. Alternanța „să trec” (din primul plan liric) - „să treci” (din al doilea plan liric) devine translatare întru îngemănare: eu și tu. Un noi al cuplului triumfător (în planul poetic), un noi al iubitorilor de literatură, făclie arzândă, răscolitoare și ocrotitoare
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
sunt un elogiu al feminității și un imn al Mamei arhetipale ca protectoare a vieții. Capitolul IV este un astfel de elogiu al grijii materne pentru cel de-al doilea Marcu, grijă vitală, câștigătoare în fața competiției cu grija filosofică sartriană, abstractă, pentru omenire (p. 122). Se prefigurează o dimensiune metafizică a romanului, dorită de autor, favorizată de această glisare temporală în intervalul unei jumătăți de secol, de la Primul Război până în anii '70, înainte și înapoi, fără instrucțiuni speciale pentru cititor. Marele
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
compozițiilor, seninătatea atemporală a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extrema codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătura spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor îl apropie de imaginea hieroglifă, de lumea în epură din viziunea bizantină și postbizantină. Alexandru Țipoia: Problemelor imediate, legate de comanda oficială și de promisiunea unei poziții sociale și a unei cariere profitabile, artistul le-a preferat austeritatea
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
sincronizeze opțiunea estetică și actul artistic cu mișcarea de idei din Europa și din lume. Cînd în estul Europei și, în particular, la noi, se făceau îndeobște compoziții musculoase și se cînta patetic eroismul proletaro-colectivist, el vedea metafizic și compunea abstract, construia arhitecturi vizuale suficiente sieși, rememora codurile reprezentării bizantine sau intra în psihologia demersurilor constructiviste. Într-un cuvînt, scria în variate limbaje vizuale o amplă enciclopedie a modernității europene. George Tzipoia: Pînă la un punct, pictorul preia mesajul purist și
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
coerenței de atmosferă. Nu ar fi deloc un abuz sau o dovadă de pedanterie didactică să distingem doi Sorin Titel, foarte diferiți ca viziune, miză și tehnică narativă. Dacă în primele cărți (schițe, povestiri sau microromane) Sorin Titel e proiectiv, abstract, oniric pe alocuri, experimental - adică, în general vorbind, evazionist, neimplicat în actualitate și nici în propria biografie decât tangențial, în romanele maturității, de la țara îndepărtată încoace, scriitorul e nostalgic, retrospectiv, concret în evocările prin intermediul povestirilor, realist, în bună măsură regionalist
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
am rezolvat teme de cercetare foarte complicate, suprasolicitându-mă și aveam nevoie neapărat de o schimbare. Singurul refugiu mi-l găseam în munca, pentru că apoi să continui și mai febril căutările. Dar ce legătură să existe între munca mea de informatician (abstractă și arida) și ființă aceea stranie care cumulează toate dorințele și pretențiile mele, cele mai ascunse, în materie de frumos și feminitate? Mergeam că un robot, programat să nu-mi scape nici o stradă cât de mică a orașului. Căutând să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în timp a poeziei au echivalentele lor în artele plastice. Artele vizuale, dar și poezia au cunoscut clasicismul și romantismul, simbolismul și dadaismul, expresionismul și constructivismul, realismul (inclusiv cel «socialist») și postmodernismul... Este poezia ermetica un echivalent literar al picturii abstracte? Sau poezia pură o rudă a picturii figurative, realiste? Ca să nu mai pomenim de subspecii ale genului liric cu denumiri picturale, precum pastelul, idila, pastorala. Am notat aceste considerații legate de expoziția deschisă la Casa Artiștilor din Hedera la care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
compozițiilor, seninătatea atemporală a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extrema codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătura spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor îl apropie de imaginea-hieroglifă, de lumea în epură din viziunea bizantină și postbizantină. Alexandru Țipoia: Problemelor imediate, legate de comanda oficială și de promisiunea unei poziții sociale și a unei cariere profitabile, artistul le-a preferat austeritatea, rigoarea
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
sincronizeze opțiunea estetică și actul artistic cu mișcarea de idei din Europa și din lume. Cînd în estul Europei și, în particular, la noi, se făceau îndeobște compoziții musculoase și se cînta patetic eroismul proletaro-colectivist, el vedea metafizic și compunea abstract, construia arhitecturi vizuale suficiente sieși, rememora codurile reprezentării bizantine sau intra în psihologia demersurilor constructiviste. Într-un cuvînt, scria în variate limbaje vizuale o amplă enciclopedie a modernității europene. George Tzipoia: Pînă la un punct, pictorul preia mesajul purist și
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
invocă în cazul molimei religioase. Deși nu are atmosferă filosofică, fiind mai degrabă o colecție de răfuieli mediatice, tomul atrage prin verva caustică a paginilor. Avatarul biologic al lui Savonarola nu convertește pe nimeni, dar incită pe alocuri la meditație abstractă.
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
modalitatea decisivă prin care ființa umană ia act, cu acuitate maximă, de mediul înconjurător. N-am fost și nu sunt un specialist al domeniului. M-a fascinat însă întotdeauna felul în care vizibilul se combină cu entități fie concrete, fie abstracte pentru a contribui la nașterea sensului. În anii ’70 și ’80 m-am ocupat cu oarecare insistență de legătura dintre cuvânt și imagine în poezia anglo-saxonă, pe urma studiilor, atunci în vogă, ale lui Umberto Eco, Grupului?, René Lindekens și
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
numire sau demiteri de până în 150 de oameni, fostul președinte Constantinescu - mai puțin, vreo 112, 116. Și dl Băsescu a ajuns la 5.000. Sunt 5.000 de decrete de numiri și demiteri în rândul Parchetelor. Parchetul nu este ceva abstract, Parchetul este ceva compus din oameni. Dacă în noaptea de mai 2005 dna Monica Macovei a decapitat tot Parchetul din România și a schimbat într-o noapte toată conducerea DIICOT-ului, toată conducerea DNA-ului și toată conducerea Parchetului General
Dovada lui Șova că Băsescu ar controla Justiția by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30818_a_32143]
-
ușoară adiere de sensibilitate să îmbrace discursul coregrafic, cu precădere în unul dintre pas de deux-urile cele mai reușite ale acestei piese - de altfel prompt aplaudat de public - o partitură coregrafică ușor stranie și încărcată de o subtilă emoție. Notei abstracte a primei lucrări i s-a substituit o vibrație caldă, care a învăluit discret toată desfășurarea coregrafică, alcătuită, și de astă dată, dintr-o suită de duete, solo-uri și scene de ansamblu, în care însă ni se spunea ceva
San Francisco Lines Ballet by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4121_a_5446]
-
o asemenea măsură, încât permitea o dezbatere publică despre un poet socotit până deunăzi decadent, lăsând la o parte faptul că fusese simpatizant legionar și scrisese o apologie în versuri a lui Hitler, sau despre doi dintre protagoniștii unei arte abstracte și dificile, la antipodul realismului socialist. A fost de față la cele trei scurte conferințe și a avut al doilea șoc: nici unul dintre vorbitori n-a făcut vreun compromis ideologic. Mai mult, după ce am dat citire poemului , în jurul căruia îmi
Oul dogmatic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4158_a_5483]
-
în toată intriga, e terorismul à tous azimuts pe care-l practică domnișoara Cucu și echipa ei de intervenție, să-i spunem așa. Că e vorba de elevele din ciclul inferior, ori de colegi, ori pur și simplu de morala abstractă a orașului, lipsa ei de îngăduință e simptomatică pentru o lume viitoare care-i va semăna tot mai mult. La începutul anilor ‘40, să fi știut Sebastian foarte bine ce spune?
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]
-
sau Ana Blandiana, salutînd discursul lor energic, spontan, direct, de o intensitate adolescentină în trăire și exprimare. Revendicată de la modele avangardiste autohtone și occidentale, încă de la început, Gheorghe Grigurcu alternează suprarealismul cu absurdul, notația cotidiană cu imaginarul, concretul obiectual cu abstractul de sorginte speculativă, transparența cu hermetismul, dovedind, într-un spațiu poetic cu subtilitate și inventivitate configurat, o capacitate neobișnuită de sinteză a tuturor „ismelor”. Pe unele le-a preluat și asimilat (tehnicile suprarealismului, de exemplu), pe altele (onirismul, textualismul, postmodernismul
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
de o scrisoare a D-lui Roger Sarret, delegat al Guvernului Provizoriu Francez în România, Editura Cartea Românească, București, 1945; "Masca lui Eminescu", urmată de "Eminescu. Încercare critică" și încheiată de "Critica literară despre eseul meu", fotocopiată, Sydney, 1979; Moartea abstractă si alte trei nuvele, cu desene de Perahim, fotocopiată, Sydney, 1980; O săptămâna a poeziei, fotocopiată, Sydney, 1981; Anii literari '30. Cronici, eseuri, medalioane critice, cu un portret al autorului și un desen de Marcel Iancu, fotocopiată, Sydney, 1981; Scrieri
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]