16,963 matches
-
în proiectele pe care le coordonează. Fostul premier Adrian Năstase se va întoarce anul viitor la catedră, iar Andrei Tinu s-a declarat onorat de oportunitatea de a fi asistentul acestuia. "Este o onoare pentru mine că împart această scenă academică cu dânsul, pentru că este un reputat cercetător și om de știință în domeniul dreptului. Avem foarte multe proiecte frumoase la Titu Maiorescu, multe dintre ele pe care le coordonez. Îl vom chema alături de noi", a declarat Andrei Tinu, potrivit rtv
Andrei Tinu va fi asistentul universitar al lui Adrian Năstase by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78812_a_80137]
-
ca un sfânt, sub formă de icoană, până la suveniruri de călătorie care imită fulgerele și nu în cele din urmă până la bibelouri cu delfini și pinguini, toate aceste obiecte reprezentative și-au găsit locul inedit într-o expoziție din spațiul academic. Cine nu a auzit, măcar o dată, melodia din serialul „Friends”? Melodia a fost compusă de Alle Willis care, pe lângă pasiunea pentru kitsch, este o figură importantă în showbizul american. Pentru că deține una dintre cele mai mari și mai bine documentate
Votează cel mai kitsch obiect dintr-o expoziţie- GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69958_a_71283]
-
de exterminare cărora le-au căzut victime, cu precădere după 1948, alături de politicieni, și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrste care nu mai îngăduiau nici un fel de educație. În această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion }uculescu, Corneliu Baba, Alexandru
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
ascuns, dublei satire universitare îi corespund două istorii ale procesului de creație a celor doi autori care au convenit să-și îngăduie bucuria unei călătorii de o lună împreună, din care s-au născut poemele neobișnuite, romanul călătoriei de cercetare academică are drept pandant călătoria de refugiu întreprinsă de Christabel LaMotte în Bretania, proza de idei privind feminismul are drept contrapunct numeroasele istorii mitice hrănind imaginația romantică feminină. Toate la un loc reinventează un romance, un fals strălucit. Arta narativă, o
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
artiști în general) creează științe eponime; în cultura română numele lui Eminescu este, poate, singurul - iar culturile mari ale Europei au, fiecare în parte, asemenea științe eponime pentru câteva nume ilustre din interiorul lor. Consemnarea termenului "eminescologie" într-un dicționar academic s-a făcut cu scopul și speranța că această știință (numele este format, după cum vedem, cu "logos", definirea universală a științelor) va deveni cu adevărat știință. Ea a rămas, însă, tot o formă fără fond, o etichetă care nu se
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
permanentizeze, să se individualizeze - rămânând doar în programul de cercetare al acestora. După anul 1989 lucrurile au sărit în aer, despre Eminescu s-a mai vorbit întrucâtva, dar despre eminescologie - niciodată. O știință anunțată fulgurant într-un supliment de dicționar academic, la final de eră comunistă, preluată inerțial în limbajul științific de după 1989 -, dar o știință fantomatică. A venit, poate, timpul să ne întrebăm dacă este cazul să ardem în piețe publice acel dicționar pentru cuvântul de foc pe care-l
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Iată visul bizantin al lui Noica împlinit de Eugen Simion astăzi: multiplicarea și răspândirea, acestea sunt imperativele salvării culturale. Această lecție a istoriei ar trebui predată și d-nei profesoare Ioana Bot - și celor care găsesc inutil sau prea costisitor gestul academic de azi. Se mai întreabă cineva cât a costat corabia care a transportat manuscrisele Iliadei (vreo 1400 la număr!) de la Bizanț la Veneția, cât au primit marinarii etc. Are fapta istorică preț material?! IV. Disolve et coagula. Această scanare, de
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
din Parcul Herăstrău, spații în aer liber în care, cu decenii în urmă, au fost susținute importante producții de teatru muzical, de operă. De la un an la celălalt, definind o bună tradiție de peste un deceniu și jumătate, Festivalul de Muzică Academică de la Sighișoara se dovedește a fi un eveniment așteptat. Atât în plan național, cât și în cel european. Aproape nouăzeci de muzicieni - elevi, studenți și maeștri - sosiți din diferitele noastre centre universitare, alții sosiți din partea de vest a continentului european
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
din România, și-au dat și de această dată întâlnire la Sighișoara. S-a coagulat - și nu de azi, nu de ieri! - o veritabilă Academie de Muzică. Cursuri de măiestrie, repetiții, concerte, definesc împreună un prețios climat cameral al muzicii academice; este un climat instituit încă de la primele ediții de acest minunat om, un autentic profesionist al arcușului, violonistul Alexandru Gavrilovici, concert-maestru al Orchestrei Simfonice din Berna. Și de această dată, ca și în precedentele ediții, i-a stat alături violistul
Momentele muzicale ale sezonului estival... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7023_a_8348]
-
însuși, cândva, al unor publicații locale că Vestala, 1915-1916, Râmnicu Sărat, 1919, Foaia Râmnicului, 1920. Autorul evocării, Florentin Popescu, menționează, de asemenea, faptul că "Octavian Moșescu fusese, între 1921-1925, pe când își făcea studiile universitare la Viena, președinte al vestitei Societăți Academice ŤRomânia Junăť, înființată în 1871 de Mihai Eminescu și Ciprian Porumbescu". Pe acest "om de altădată", Florentin Popescu l-a întâlnit în 1972, când s-a dus la Râmnicu Sărat cu o echipă a Televiziunii ca să facă un reportaj. "Pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7031_a_8356]
-
rând la asimilarea suverană a datelor partiturii muzicale, a textului literar în limba germană, date stăpânite în baza capacităților unei memorii imbatabile pe care o probează dirijorul Florentin Mihăescu, un energic, un eficient coordonator al acțiunii muzical-dramatice. Este o manieră academică de a citi o partitură de muzică barocă, manieră în parte depășită astăzi când articulațiile discursului muzical se clădesc cu sporită mobilitate, având la bază revelarea surselor sonore vehiculate în epocă. Cealaltă performanță de specială importanță aparține tenorului Szerekován János
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
în șir în viața muzicală europeană, în cea de a doua jumătate a secolului trecut - imaginea ideală a fost reprezentată, spre exemplu, de soprana Emilia Petrescu, de tenorul german Peter Schreier. Condus de maestrul de cor Iosif Ion Prunner, Corul Academic al Filarmonicii probează - nu de azi, nu de ieri - virtuțile unui organism eficient față de muzică și indiferent față de text; or, dicțiunea clar formulată, indiferent de limbă, constituie o latură importantă a profesionalismului în domeniul artei cântului. Astăzi, oare câți dintre
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
și Belgia. Iată lotul de 23 de jucători al Algeriei: Portari: Mohamed Lamine Zemmamouche (USM Alger), Rais Mbolhi (ȚSKA Sofia), Cedric Si Mohamed (CS Constantine). Fundași: Carl Medjani (Valenciennes), Aissa Mandi (Reims), Madjid Bougherra (Lekhwiya), Faouzi Ghoulam (Napoli), Rafik Halliche (Academica), Essaid Belkalem (Watford), Liassine Cadamuro (Real Mallorca), Djamel Mesbah (Livorno), Mehdi Mostefa (Ajaccio). Mijlocași: Sofiane Feghouli (Valencia), Saphir Taider (Inter Milan), Medhi Lacen (Getafe), Abdelmoumen Djabou (Club Africain), Yacine Brahimi (Grenada), Nabil Bentaleb (Tottenham), Hassan Yebda (Udinese), Riyad Mahrez (Leicester
Paradox la CUPA MONDIALĂ: Naționala cu 16 jucători născuți în altă țară by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74124_a_75449]
-
acestora se așază Sorin Ilfoveanu, Ștefan Câlția, Horia Paștina, Gabriel Catrinescu, Ion Grigorescu, apoi generația 80, Gheorghe Rasovski, Ioana Bătrânu, Valeriu Mladin etc., după care vin artiștii tineri și cei foarte tineri, unii aflați încă în plin proces de formare academică, cum este, de pildă, Gheorghe Rață. Dacă aceasta este succesiunea cronologică, o altă secțiune este sugerată prin distribuția geografică. Din acest punct de vedere, avem două categorii mari, artiști care au trăit exclusiv în România și artiști care au trăit
„De la București la Paris“ și retur (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7415_a_8740]
-
de argou al limbii române, 2006, 123urban.ro etc.). Dicționarele generale sugerează traseul evoluției, înregistrând faptul că panorama însemna "imagine de mari dimensiuni, dispusă circular, pentru a da iluzia realității", dar și transformarea performanței vizuale în spectacol de bâlci. Dicționarul academic (DLR) cuprinde deja, în volumul P-păzui, apărut în 1972, mai multe dezvoltări semantice ale termenului panoramă, între care "ceartă, scandal (care atrage pe curioși)"; Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) indică specializarea variantei panaramă pentru acest sens. E interesant că panorama
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
la o lecție, asemenea greșeli pot fi trecute la capitolul "exerciții" și măcar tolerate, având șansă corectării, mai devreme sau mai tarziu. Pericolul cel mare e când "relaxarea" de care tot vorbim părăsește domeniul didactic și intră în cel științific, academic. O experiență avută cu o editură prestigioasa ne îndreptățește să facem afirmația de mai sus (vezi Reflexe folclorice în literatura scrisă. Antologie, introducere, comentarii, dosar critic, note și bibliografie de A. Gh. Olteanu, București, Editura Humanitas Educațional, 2000). Întâmplarea despre
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]
-
Th. Ciobanu și saluturile din partea oficialităților și a principalilor sponsori au urmat cele două prelecțiuni susținute de Elvira Sorohan (G. Călinescu - Retorica polemicii) și Geo Șerban (Despre normalitate în cazul călinescian). Dacă prelecțiunea doamnei Sorohan s-a remarcat prin precizia academică, Geo Șerban a punctat la capitolul farmec, discursul său cucerind realmente sala prin recursul la amintiri personale, introduse în demonstrația de mare ținută. Punctul culminant al serii de vineri 25 septembrie a fost al acordării Premiului de Excelență al "Zilelor
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
fapt care, cel puțin pentru un ieșean (chiar avînd documentația necesară călătoriei pusă la punct), constituia o mică (mare) bătaie de cap. Cu săptămîni bune înaintea plecării spre Marele Albion, trebuia să-ți iei frumușel hîrtiile (în cazul meu, invitațiile academice), să te urci în tren, să mergi la București și să te prezenți, disciplinat, la Ambasada Regatului Unit. Acțiunea se desfășura cam pe durata a două zile. Veneai seara în Capitală, te aciuai pe la rude/prieteni/hoteluri, iar a doua
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
pentru huliganism, iar sloganul favorit de încurajare, scandat de „suporterii" bucureșteni (dinamoviști), a ajuns: „Luați cuțite, luați topoare,/ Să curgă sînge în Ștefan cel Mare!"? Studenții americaniști de la NYUL (New York University of London) au un aer cumva special în comunitatea academică a Londrei. Obiectul lor de studiu este America - o fenomenalitate care, pentru mulți englezi, nu merită un efort cognitiv deosebit (și, mai ales, „profesionalizat"!), întrucît „mecanismele" sale de funcționare (la nivel cultural, mentalitar, politic și chiar istoric) sînt de o
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
Bratu Iulian Liderul Societății Academice Române, Alina Mungiu-Pippidi, a solicitat Iliescu: "A fost cam obraznică" Contactat de , Ion Iliescu a spus că directoarea TVR de atunci a fost cam obraznică, în cadrul acelei dezbateri. Fostul lider PSD nu a dorit să amintească exact la "ce răutăți
Ce spun Ion Iliescu și CT Popescu despre interviul luat de Alina Mungiu-Pippidi președintelui by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/68832_a_70157]
-
nouă ghena de gunoi...? Ca să aruncăm cu voleu lucruri pe care le putem duce singuri jos?" (lemonstudio.ro). În DEX 1996, ghenă nu există; după cum nu se găsește acest cuvânt banal, specific vieții cotidiene "la bloc", nici în Micul dicționar academic (MDA, II, 2002), nici în Noul dicționar universal (NDU, 2006). Îl înregistrează, în fine, Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007), care îl definește ca "loc special amenajat unde se aruncă gunoiul (menajer)", fără a-i putea stabili originea (cuvântul apare cu
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
azi aceeași: pîine și circ. Alimentele trebuie să fie ieftine, mass media captivantă iar literatura este bine să fie așa cum publicul comod o dorește: o sursă de divertisment, aptă să sustragăatenția de la cenușiul vieții de zi cu zi. De filozofie academică, marele public nu pare a mai avea, cel puțin acum, prea multă nevoie. Dacă nu sunt buni oratori sau moderatori, dispuși la frecvente apariții publice, filozofii nu-și prea pot răspîndi cărțile și ideile. Dacă nu sunt buni compilatori, dacă
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
Craiova participase și scriitorul francez Henri Barbuse: vorba feciorului din filmul despre Tănase, “monseur se scrie, monseur se citește”. S-a întîmplat ca tocmai atunci profesorul meu, D.M. Pippidi, istoric al Antichității și clasicist desăvîrșit, un adevărat maestru în comunicarea academică, a prezentat un elegant raport consacrat studierii limbilor străine în facultate. Nici nu terminase bine de vorbit raportorul, că bravul președinte de sindicat se oțărîse furios la acesta, reproșîndu-i nu atît conținutul, cît forma raportului, despre care a răcnit că
Cum se folosea limbajul "academic" în Epoca de Aur () [Corola-journal/Journalistic/67790_a_69115]
-
raportului, despre care a răcnit că „nu era bine scris”. Multă vreme după acest uluitor incident am înțeles că, derogînd de la regulile limbii de lemn pe care o detesta cu toate implicațiile ei, profesorul șocase prezidiul tocmai prin folosirea limbajului academic în locul codurilor oficiale de ședință. Sufocanta obligativitate a limbii de lemn a dus astfel la un divorț radical între discursul public și cel privat, nu numai sub aspectul mesajului, dar și sub acela al codului: o persoană care, de pildă
Cum se folosea limbajul "academic" în Epoca de Aur () [Corola-journal/Journalistic/67790_a_69115]
-
tăișuri. El are avantaje și dezavantaje însă viața m-a învățat să folosesc întotdeauna partea buna a lucrurilor.”, susține prof. dr. Vasile Astărăstoae. În pagina sa de facebook, prof. Astărăstoae a postat atât fotografii oficiale cât și personale, din spațiul academic sau de la întâlniri mai puțin formale. Îl putem descoperi în spațiul virtual pe doctorul Astărăstoae, un om al dezbaterilor și al polemicii constructive, în postări video sau în extrase de de la emisiunile radio-tv la care participă
Vasile Astărăstoae are pagină de Facebook () [Corola-journal/Journalistic/67980_a_69305]