4,105 matches
-
Monde Diplomatique capitole din cărți, fără ca prin aceasta revista să devină una obscură, ermetică, dedicată unui grup de inițiați. La fel, New York Times Review of Books sau Times Literary Supplement abundă în materiale care ar fi dificile pentru mulți dintre „academicienii” noștri. Și aceste reviste nu au tiraje de 600 de exemplare... Poate că la noi situația este alta deoarece nu există public competent pentru texte sociologice autentice. Este posibilă însă și o altă explicație. Publicul are resursele și interesul necesare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
centrale ale istoriografiei naționale române: minimalizarea tezei continuității daco-romane pe teritoriul actual al României, minimalizarea importanței domnitorilor feudali și chiar prezentarea lor caricaturală și relatarea incorectă a istoriei Transilvaniei prin sublinierea detaliilor referitoare la maghiari și la sași (critici din partea academicianului Berindei în cadrul dezbaterilor din comisia parlamentară). Au fost incriminate, de asemenea, folosirea termenului „revoltă” pentru evenimentele din decembrie 1989 și includerea în prezentarea istoriei contemporane a unor personalități media, precum prezentatoarea de știri Andreea Esca. În ansamblu, volumul a primit
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Roller, A. Toma, Barbu Lăzăreanu, Ion Gheorghe Maurer ș.a. După 1990, s-a hotărât repunerea în drepturi a personalităților cărora li s-a retras calitatea de membru în 1948, dar și în anii următori, datorită stabilirii în străinătate a zece academicieni. Au fost aleși și membri post-mortem. Astfel, la 28 octombrie 1948, în urma propunerii făcute de Mihail Sadoveanu, au fost primiți ca membri de onoare post-mortem Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Constantin Dobrogeanu-Gherea, G. Ibrăileanu, Ștefan Stâncă
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Wiesel ș.a. Mulți dintre ei sunt români, prieteni apropiați ai României ori buni cunoscători ai realităților românești. În iunie 2001, a fost ales printre membrii de onoare din străinătate Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. La rândul lor, numeroși academicieni români au fost aleși în organisme internaționale de prestigiu din Europa, America sau Asia. La extinderea legăturilor externe au contribuit și Școala Română de la Paris și cea de la Roma, înființate în 1920 și puse sub conducerea unor iluștri membri ai
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
La extinderea legăturilor externe au contribuit și Școala Română de la Paris și cea de la Roma, înființate în 1920 și puse sub conducerea unor iluștri membri ai instituției academice, Nicolae Iorga și, respectiv, Vasile Pârvan și Ioan Bianu, ca și participarea academicienilor români la manifestări științifice internaționale. În prezent,există acorduri cu peste 40 de instituții științifice din 29 de țări, precum și cu UNESCO, acestora adăugându-li-se Academia Europaea cu sediul la Londra, Academia Europeană de Științe, Litere și Arte cu
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
valutare ale BNR erau însă în curs de epuizare. În acest context, a fost lansată r. economică. Primul reper strategic a fost dat de Schița strategiei tranziției la economia de piață, elaborată de un colectiv de specialiști români sub coordonarea academicianului Tudorel Postolache. Schița propunea o tranziție în termene cât mai scurte, având ca obiective înlocuirea mecanismelor de tip administrativ și centraliste cu mecanismele pieței, evitând însă costurile sociale greu suportabile. De altfel, o condiție pentru realizarea optimală a tranziției era
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
natura globală a unei organizații sau a unui program, s-ar folosi un design holistic (vezi figura 2.3, tipul 1). CASETA 10 Un design Înglobat de caz individual Union Democracy (1956) este un studiu foarte apreciat făcut de trei academicieni eminenți - Seymour Martin Lipset, Martin Trow și James Coleman. Studiul tratează politica internă a International Typographical Union și implică mai multe unități de analiză (vezi tabelul de la p. 64). Unitatea de bază a fost organizația ca Întreg, dar au existat
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Mangiuca, Oravița, 1931; Ion Taloș, Activitatea folclorică și etnografică a lui Simion Mangiuca, AMET, 1962-1964; Bârlea, Ist. folc., 205-208; Doina Babeu, Activitatea lingvistică a lui Simion Mangiuca, Timișoara, 1978; Dicț. lit. 1900, 549; Dicț. scriit. rom., III, 44-45; N. Deleanu, Academicianul Simeon Mangiuca, Reșița, 2002. I.L.
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
propunerea guvernului." Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții ale Legii nr. 2/1987 și dispunem publicarea să în Monitorul Oficial
LEGEA nr. 13 din 7 august 1990 pentru abrogarea şi modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 2/1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106801_a_108130]
-
Aceste „idiomuri” desuete aveau să fie Înlocuite de un etalon universal de aur, tot așa cum sistemul bancar absolutist Înlăturase monedele feudale locale. Sistemul metric era În același timp un mijloc de centralizare administrativă, de reformă comercială și de progres cultural. Academicienii din perioada republicii revoluționare, ca și predecesorii lor regaliști, vedeau În metru unul dintre acele instrumente intelectuale care aveau să transforme Franța Într-o țară „cu venituri mari, cu putere militară și ușor de administrat”. Se considera că uniformizarea unităților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cum că de la „barca” forului academic lipsesc „pânze și catarge”, numind pe Tudor Arghezi, G. Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Mihai Codreanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu, personalități de prim rang care nu erau academicieni sau fuseseră de curând înlăturați din Academie. Propunea, de asemenea, să se discute „fenomenul Maiorescu”, foarte important pentru dezvoltarea organică a culturii noastre. Planurile Institutului oglindesc grija profesorului pentru apărarea valorilor literaturii române. Astfel, se studiau scriitorii „dificili” sau „problematici
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
pe care-l edităm acum e doar produsul primelor investigații, un altul, de sinteză, urmându-i în curând. Cu toate acestea, el constituie un bun început. Desfășurarea simpozionului amintit mai sus a coincis cu împlinirea a șapte decenii de la nașterea academicianului Alexandru Zub, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“. Din acest motiv, cei care au participat la manifestarea științifică invocată, ca și cei care ulterior și-au oferit colaborarea, au hotărât să-i dedice lucrarea de față, modest omagiu închinat unui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate fi util celor din jur. Dincolo de opera sa, impresionantă prin dimensiuni și valoare, există la Alexandru Zub un spirit de muncă tenace și rigoare internă, de respect pentru valorile perene, care-i permit să se impună în fața contemporanilor. Profesorul, academicianul și directorul de Institut a reușit să creeze o adevărată școală care, dincolo de sensurile ei științifice, înseamnă o atitudine demnă față de viață, față de societatea în care trăim. Acum, când mă aflu în preajma sa, am înțeles ceea ce părea de neînțeles când
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reprezintă o importantă operă, o adevărată instituție și un puternic caracter. Noi toți, colegi și prieteni, îi dorim, la această aniversare, să rămână veșnic așa. Dumitru Ivănescu UN SPIRIT CIVIC VIU, NELINIȘTIT ȘI RESPONSABIL* La împlinirea a șaptezeci de ani, academicianul Alexandru Zub își continuă impresionanta muncă de explorare și de interpretare a trecutului românesc modern și contemporan într-un ritm și cu rezultate care stârnesc uimirea. Cele mai recente cărți ale istoricului reunesc paginile de publicistică istoriografică esențiale pentru înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de referință fiind ale lui Constantin Stamati-Ciurea2, Aleco Russo 3, Ștefan Gonata 4, Bogdan • Vezi, pentru detalii, Ion Eremia, Țara Moldovei și Rusia. Relații politice în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Chișinău, 1993; B. Covarschi, I. Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia și Transnistria, Chișinău, 1996, p. 12. • Născut în 1828 la Chișinău. Se formează în mediul intelectual parizian, făcând studii liceale și universitare în drept, filosofie și științe naturale. Apoi, reprezintă interesele Rusiei în ambasadele de la Paris, Londra și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
literară: Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1998, p. 167. • Născut în 1838 la Trifănești (Bălți). Cu studii gimnaziale la Chișinău și universitare la Paris (filozofie și viticultură). În 1869 a fost ales membru de onoare al Academiei Române (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 72-73). Petriceicu Hașdeu 5, Gavril Muzicescu 6, Constantin Stere 7, Alexandru Averescu 8 și Arthur Văitoianu 9. Evident, și în perioada interbelică, emigrarea politică, academică și culturală a rămas o constantă a cotidianului din Basarabia. Astfel, această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și litere) la Harkov. A fost timp de 25 ani director al Arhivelor Statului din București. În 1877 a fost ales membru al Academiei Române. Vezi Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri, București, 1940, p. 391; Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 79-83. • Născut în 1847 la Ismail. A urmat studii la Conservatorul din Iași și Sankt-Petersburg, iar în 1893 a obținut licența în drept la Universitatea din Iași. A condus corul bisericesc „Sf. Isac“ din Sankt-Petersburg (1871), corul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de propagandă și represiune. • În anii 1925-1927 a fost membru al Comitetului Regional din Moldova al PC(b) din Ucraina. • Născut în 1861 la Tiraspol. A absolvit Universitatea din Odesa. A activat până în 1953 la Universitatea din Moscova (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 124-126). • Născut în 1868 la Tiraspol. A studiat la Universitatea din Odesa, la Academia de Medicină militară din Sankt-Petersburg și la Universitatea din Paris. A activat la Institutul L. Pasteur din Paris și la Universitățile din Odesa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Născut în 1868 la Tiraspol. A studiat la Universitatea din Odesa, la Academia de Medicină militară din Sankt-Petersburg și la Universitatea din Paris. A activat la Institutul L. Pasteur din Paris și la Universitățile din Odesa și Moscova (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 118-120). • Născut în 1873 la Orhei. A absolvit Institutul Agricol și de Silvicultură din NovoAlexandrovsk, gubernia Lublin. A contribuit la organizarea Universității din Tașkent, iar în perioada 1920-1930 a fost decan al Facultății Agricole de la aceeași universitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la organizarea Universității din Tașkent, iar în perioada 1920-1930 a fost decan al Facultății Agricole de la aceeași universitate. După 1945 a activat în RSSM, unde a fost, printre altele, și director al Institutului de Agrologie, Agrochimie și Ameliorare (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 54-56). • Născut în 1873 la Chișinău. A studiat la Academia de Arte din Sankt-Petersburg (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 115-117). • Născut în 1898 la Chișinău. A absolvit Universitatea „Ia. Sverdlov“ din Moscova și a urmat studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a activat în RSSM, unde a fost, printre altele, și director al Institutului de Agrologie, Agrochimie și Ameliorare (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 54-56). • Născut în 1873 la Chișinău. A studiat la Academia de Arte din Sankt-Petersburg (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 115-117). • Născut în 1898 la Chișinău. A absolvit Universitatea „Ia. Sverdlov“ din Moscova și a urmat studiile postuniversitare la Institutul pentru profesori comuniști. A fost executat în 1937 (Sovetskaja Moldavija. Kratkaja enciklopedija, p. 34). • După 1953 în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai puțin prezentă în raport cu reportajul, este ilustrată prin poeme de St.O. Iosif și de I.Gr. Periețeanu, care este și autorul unor traduceri din Leconte de Lisle și Victor Hugo. Proză publică Maria Th. Ionescu și Lia Hârsu. La rubrica „Academicienii noștri” se găsesc note biografice despre A. Philippide, Ion Bogdan, Ion Bianu, D.A. Sturza și Iacob Negruzzi. În cuprinsul revistei se acordă spațiu și unor medalioane dedicate altor personalități din cultura română (cum este cel intitulat Un stâlp al neamului
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
de Castaneda, au existat și există fani În care putem vedea niște creduli În sensul cel mai rău al cuvântului. Ei practică o religie sau o mistică mai degrabă kitsch, fiind așadar induși În eroare de un personaj care, după academicieni, ar fi un șarlatan, care nu a trăit cu adevărat toate experiențele, ci le-a inventat prelucrând literatura etnografică. Însă cu aceasta cădem În cealaltă variantă, a scepticilor, a incredulilor, cea a lui Culianu, spre exemplu, sau a altora care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
determina sugestii personale”. Primele două volume din Critice (1909-1910) dobândeau astfel un „caracter impresionist” tot mai accentuat, cu timpul repudiat, părăsit și deplâns ca superficial. Stând și judecând, foiletonistul de la „Convorbiri critice” era mai aproape de Lemaître decât de Faguet, ambii academicieni și perfect contemporani; îl preocupa prioritar, cum preciza în compendiul din 1937 - Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937, aspirația „de a face din critică o categorie pur literară, un joc spiritual în jurul operelor de artă, o construcție personală, care să poată
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naționala, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința sa din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința sa din ziua de 30 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a
LEGEA nr. 10 din 31 iulie 1990 privind proclamarea zilei naţionale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106791_a_108120]