9,793 matches
-
a mediului de afaceri În care acesta acționează. În etapa de cunoaștere preliminară a clientului, Bragg (2002, pp. 10-21ă și Fukukawa et al. (2011, pp. 85-108ă apreciază că evaluarea elementelor care descriu mediul firmei permit determinarea nivelului riscului de audit acceptat și a modului În care auditorul Își va planifica Întreaga misiune. Dintre cele mai importante elementele care descriu mediul firmei, Abbott et al. (2007, pp. 803-835ă consideră că auditorul trebuie să acorde o atenție deosebită modului În care firma-client aplică
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
contractuali, inclusiv În ceea ce privește stabilirea onorariilor de audit și a echipei de lucru. Tot În această fază, auditorul evaluează și determină pragul de semnificație utilizat În cadrul misiunii, estimează riscul inerent care acționează independent de auditor și stabilește nivelul riscului de audit acceptat (Arens et al., 2012, p. 162ă. Etapa de acceptare a clientului continuă cu Înțelegerea sistemului de control intern ca mod de funcționare, identificarea punctelor forte, precum și a principalelor deficiențe. Aceste activități conduc auditorul la evaluarea riscului de control intern, adică
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
drept adversar, în funcție de capacitățile sale de a stabili relații adecvate cu elevii, de a comunica eficient, de a dovedi entuziasm, înțelegere și prietenie. La nivelul clasei de elevi, considerată ca un grup social cu o dinamică relațională accentuată, sunt general acceptate și analizate două mari tipuri de forțe: influența personală a profesorului, atât ca lider, cât și ca factor exterior, precum și influența de grup, guvernată aparent de factori nonformali. Influența personală a profesorului asupra clasei de elevi este cunoscută și descrisă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
al clasei la nivel didactic. Componentele clasice, inițială și continuă, ale formării cadrelor didactice, ridică o problemă complicată privitoare la efectele activităților de formare și ale măsurării lor. În practică, relativa sofisticare a mijloacelor de perfecționare utilizate și importanța cheltuielilor acceptate contrastează în mod paradoxal cu slaba cunoaștere a rezultatelor care sunt așteptate. Este indispensabil ca, atunci când se abordează problema incidențelor asupra formării, să se facă distincția dintre cele trei niveluri ale efectelor preconizate de formare (acestea sunt ușor de confundat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a elevilor. Aplicarea acestor norme se face în mod uniform și unitar pentru toți elevii și, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie să depună eforturi pentru a realiza trecerea lor progresivă de la caracterul impus, coercitiv, la cel acceptat, interiorizat. Unii specialiști în anatomie și biologie (Sperry, 1978) arătau că omul este, chiar și din punct de vedere somato-biologic, construit să respecte anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice. b. Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Abordarea anterioară a acestui subiect este importantă, deoarece contribuie la conștientizarea echilibrului dintre cele două categorii de norme, cele explicite și cele implicite. Ultima categorie normativă, normele implicite, pare să polarizeze atenția specialiștilor. Ele au fost de foarte multe ori acceptate ca expresii ale unui ethos implicit, exprimat într-un sistem de ritualuri, de ceremonii, de povestioare, care exprimă starea de spirit a membrilor grupului respectiv. Ele fac totodată serviciul de carte de vizită, de reprezentare a clasei la nivel de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
relevanță asupra normativității clasei, este reprezentată și de un subiect „fierbinte”: conformarea la anumite norme socio-educaționale. Acțiunea de influență educațională desfășurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor explicite de către elevi se soldează, de cele mai multe ori, cu fenomene de conformare acceptată (la singular) ca schimbare a comportamentului unei persoane, în sensul aderării la anumite seturi normative și standarde larg acceptate la nivel de grup (Chelcea, S., „Psihologie socială”, note de curs, Universitatea din București, 1993). Conformarea este și o preluare a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tip secvențial (întrebări, răspunsuri, evaluare), cât și o organizare de tip ierarhic (deschidere, desfășurare, încheiere), în a căror dinamică elevul se integrează prin strategii interacționale diferențiate. Structura de adaptare dezvoltată de elevi în asemenea situații este competența socială a elevului, acceptată ca o capacitate a acestuia de a surprinde logica socială din clasă, în mod diferit față de logica didactică (strategia elevului de a decripta expectanțele profesorului). Originile competenței sociale se regăsesc în familie, când se bun bazele inteligenței sociale, însă consolidarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să alegem o acțiune din mai multe posibile. Perspectivele acționale asupra deciziei ne prezintă câteva puncte de vedere privitoare la principalele etape ale actului decizional. Iată în ce constau elementele particulare ale fiecărei etape: A. Pregătirea deciziei 1. Identificarea problemelor acceptate ca un enunț ce consemnează o diferență, o neconcordanță între rezultatele obținute și cele preconizate într-o anumită situație educațională dată; nu este necesar ca managerul școlar (cadrul didactic) să aștepte apariția problemei și identificarea ei de către o altă persoană
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
optimiști atunci când sunt rugați să aprecieze acuratețea și eficiența comunicării cu părinții. Barierele în calea unei comunicări eficiente cu părinții sunt mult mai mari decât și le închipuie majoritatea cadrelor didactice și, în special, cadrele didactice tinere. Regulile cunoscute și acceptate, privind relația cu colectivul de părinți, sunt cele clasice, însă multe dintre ele rămân acum depășite de investigațiile educaționale moderne. În calitatea sa nouă, de manager, pe care o promovăm și prin demersurile noastre de studiu, cadrul didactic trebuie să
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inhibați; • cu comportament - fobic; - obsesional; b. Nivelul relațional cuprinde copiii: • indiferenți; • intorși spre sine (introvertiți); • izolați; • opozanți; • dependenți; • revendicativi (afectivitate); c. Nivelul social cuprinzând copiii: • cu manifestări delincvente; • fugari. Tulburările comportamentale, (din punctul de vedere al managementului clasei de elevi acceptate ca fiind abateri comportamentale), nu pot fi înțelese decât prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-socială a copilului. Totodată ele nu pot fi izolate de mediul socio-familial de viață al copilului și de evaluarea psihopatologică. Cu relevanță majoră sunt variabilele socio-familiale, ce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
berlinez, pe lângă birouri școlare competente pentru recomandările privitoare la școlarizarea integrală a unui copil (în functie de tipologia variată a afecțiunilor psihice), și alte două modalități diferențiate de școlarizare omologate: 1. integrare școlară / integrare în clasă: în această formă sunt acceptați cel puțin doi elevi cu nevoi speciale de instrucție. Frecvența școlară este de aproximativ 21 de copii. Printre aceștia se găsesc și cei în studiu supunându-se aceluiași regim de sarcini instructive, acelorași modele comportamentale, acelorași obiective luptând în această
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlară a elevului cu reușita sa socială. 2.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasă Acțiunea de influență educațională desfășurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor explicite de către elevi se soldează de cele mai multe ori cu fenomene de conformare acceptată (la singular) ca schimbare a comportamentului unei persoane în sensul aderării la anumite seturi normative și standarde larg acceptate la nivel de grup (Chelcea, S., „Psihologie socială”, note de curs, Universitatea din București, 1993). • Conformarea este și o preluare a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la o privire superficială, un avantaj pentru cine ar încerca o sistematizare a tendințelor noii poezii, aceea care mizează pe valorile mimesis-ului și ale tranzitivității. În realitate, dificultățile ce rezultă de aici nu sunt deloc neglijabile. Conform unei opinii larg acceptate, într-o primă etapă din evoluția literaturii, proza ar fi fost învăluită în discursivitatea funciară a poeziei și, în consecință, „constituirea sa în literatură nu ar fi reprezentat decât aplicarea, în acest scop, a unui demers ivit pentru a servi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
necesară pentru a realiza acest lucru, costurile tranzacționale sunt ridicate, inhibând posibilitățile de cooperare Între actori. În termenii teoriei durkheimiene am spune că, atunci când părțile corpului social (drepturile) nu sunt suficient diferențiate și individualizate Într-o manieră clară și consensual acceptată există deficite de solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de tehnologie, În ecuația determinării costului tranzacțional. Dacă primul considera
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În exemplul menționat, dreptul de a dispune de un produs sănătos, fără aditivi); costurile de tranzacționare sunt costurile proceselor prin care stabilim corespondența dintre un drept și forma sa fizică, un bun sau un serviciu. Este nevoie de măsurători universal acceptate care să ateste că bunul respectiv corespunde Într-adevăr drepturilor tranzacționate. În termeni sociologici, problema costurilor tranzacționale se reduce, În mare măsură, la Încredere. În lipsa Încrederii, angajamentele părților nu pot fi credibile, iar schimburile devin foarte costisitoare și cooperarea improbabilă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În mod curent „actor” este autorizarea socială a unei capacități acționale, urmare a procesului de instituționalizare a acțiunii, și nu o realitate dată, existentă ca atare. Patternurile acționale manifestate de diverși actori devin izomorfe datorită procesului de standardizare a mijloacelor acceptate social ca fiind adecvate și responsabile pentru realizarea anumitor scopuri. Ca urmare, capacitatea de acțiune manifestată de actorii societăților moderne este puternic standardizată, În special datorită presiunilor de conformare (și control) exercitate de societatea cunoașterii și mediul educațional. Exemple de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ușor resurse financiare și sociale (bunăvoința comunităților, facilități, capital uman și social) pentru dezvoltare atât din partea instituțiilor bancare, dar și a investitorilor sociali În sens larg. Aceasta nu se datorează performanțelor economice, cât percepției sociale, conformării organizației la modelele sociale acceptate. Se face astfel tranziția epistemică către teorii instituționaliste ce abordează relațiile intraorganizaționale dintr-o perspectivă socială mai cuprinzătoare Înglobând nu doar considerente de ordin economic, ci și considerente sociale, politice, normative și, mai ales, culturale. 5. Corporația modernă - „proprietate difuză
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ legi, teorii, aplicații și instrumente. Acestea furnizează modele din care apar tradiții coerente de cercetare științifică. Paradigmele au două caracteristici fundamentale. În primul rând, realizările fondatoare sunt destul de revoluționare pentru a atrage un grup
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe care nu le-au făcut voluntar. Din această definiție este vizibil că atunci când acțiunile unui individ nu afectează negativ bunăstarea altora, liberalismul este un caz particular al principiului Pareto.” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403] Așadar, „singurul principiu general acceptat al liberalismului, departe de a intra în conflict cu principiul Pareto, este de fapt un caz special al acestuia” [Hillinger și Lapham, 1971, p. 1403]. Această soluție condiționează drepturile individuale în următorul mod: un individ poate fi decisiv pe o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și că nu există argumente pentru nici un fel de discriminare. În plan practic, o persoană cu cerințe speciale poate dezvolta relații spontane, dar și regulate, cu un număr mare de indivizi, În funcție de preferințele și interesele sale, fiind la rândul ei acceptată și valorizată ca membru al anturajului respectiv. Integrarea socială se bazează pe faptul că persoana În dificultate se poate folosi În mod neîngrădit de toate facilitățile create și stipulate oficial, iar fenomenul de incluziune ține deja de cutuma socială și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să asculte și să-și amintească instrucțiunile primite, se mișcă prin clasă și Îi deranjează pe ceilalți. În cadrul activităților din școală, acești elevi trebuie să primească instrucțiuni clare și simple, să fie Încurajați, lăudați și recompensați pentru a Întări comportamentele acceptate, să fie sancționați prompt pentru comportamente necorespunzătoare, iar situațiile potențial dificile și felul cum ar putea fi rezolvate trebuie anticipate. Orice copil poate Întâmpina dificultăți de Învățare sau de adaptare școlară datorate unor multiple cauze, dependente sau nu de voința
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ele) folosind observația, experimentul, ancheta și alte metode prin care subiectul cercetător poate intra în contact și lua în stăpânire partea din realitatea socială - dacă e vorba de asemenea științe - care-l interesează. Astăzi, în comunitatea științifică este pe deplin acceptată ideea unității dintre teoretic și empiric, existența celor două dimensiuni în orice demers din disciplinele socioumane. Orice construcție teoretică are o minimă bază factuală (date empirice), după cum orice investigație empirică presupune un minim de teorie. (Chiar ideea de a efectua
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
schimbare sunt însă implicațiile poziției propuse de sursă asupra subiectului-receptor. Și aceasta înseamnă, în primul rând, cum și cât afectează problema discutată interesele și valorile de bază ale individului. Este evident că pozițiile care contravin acestor interese sunt mai greu acceptate. Ele determină o mai mare concentrare a indivizilor-țintă asupra argumentării logice, dar, în același timp, produc contraargumente mai multe și mai puternice. 4. Subiecții expuși informațiilor persuasive procesează informația și elaborează răspunsuri cognitive în funcție de interesele lor, de atitudinile prealabile, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali indică faptul că pentru fiecare cultură sunt tot mai puține norme general acceptate prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”). Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hennessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]