90,454 matches
-
care populația activă ocupă 8696 persoane repartizate pe sectoare astfel: sector primar 71 persoane, sector secundar 6048 persoane și sector terțiar 2577 persoane, diferența dintre populația activă și cea activă ocupată este reprezentată de numărul șomerilor înregistrați. Pe ansamblu populația activă reprezintă 47,2% din totalul populației iar rata de șomaj reprezintă 4,66% din populația activă. În ce privește evoluția numărului de persoane ocupate pe ramuri de activitate în intervalul 1985-2003, privind tabelul următor regăsim o situație foarte interesantă. La prima vedere
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
6048 persoane și sector terțiar 2577 persoane, diferența dintre populația activă și cea activă ocupată este reprezentată de numărul șomerilor înregistrați. Pe ansamblu populația activă reprezintă 47,2% din totalul populației iar rata de șomaj reprezintă 4,66% din populația activă. În ce privește evoluția numărului de persoane ocupate pe ramuri de activitate în intervalul 1985-2003, privind tabelul următor regăsim o situație foarte interesantă. La prima vedere de observă o scădere la jumătate a numărului total al salariaților în perioada 1985-2003. O primă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
scade la 4446 de persoane dar crește ușor numărul celor antrenați în celelalte ramuri. Resursele de muncă ale orașului și cartierelor aparținătoare constau în populație feminină încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată, ponderea o dețin cele angajate în sectorul secundar (6048 persoaneă dintre care majoritatea în industria prelucrătoare (5766 persoane). După această perioadă are loc o scădere semnificativă a muncitorilor din industrie
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a confruntat cu foarte multe probleme, ca urmare a concurenței de pe piață, cele mai multe întreprinderi din zonă neținând pasul cu schimbările survenite în sistem, chiar dacă aveau vechime și tradiție. De asemenea, un alt lucru ce trebuie subliniat este faptul că populația activă este atrasă în mare parte în sectoarele industriale. Cum însă industria brezeană nu reușește să cuprindă în sferele sale decât un procent relativ scăzut din această populație, foarte mulți se îndreaptă către centrele industriale vecine. Cea mai mare creștere au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îndreaptă tot mai mult spre ramuri specifice statutului de oraș, care le oferă poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec. al XX-lea, când dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de tren în 24 de ore. 7. 2 INDUSTRIA Industria prelucrătoare În localitate își desfășoară activitatea un număr redus de unități industriale, suprafața totală ocupată de acestea fiind de 17, 4 ha. Această ramură ocupă o bună parte a populației active, însă din cauza reducerii producției economice pe plan național și unitățile industriale din Breaza au cunoscut această reducere cu implicații asupra reducerii ocupării forței de muncă. În anul 1969, ca urmare a politicii de repartizare a forței de muncă, în zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cursul prea grav al discuției. Deși nu lasă să se vadă, ea îi admiră cursivitatea vorbirii, memoria, spontaneitatea unor asocieri de idei, simțul umorului. Fără a fi preocupat în mod special de efectul vorbelor sale, Profesorul este bucuros de „participarea activă” a Teodorei. Numai astfel, (i-a declarat-o de multe ori) îl „inspiră”, ba chiar îl face să fie mai „deștept”, adică i se reactivează anumite „zone adormite ale minții”. „-Înseamnă că ești tânăr, așa că nu te mai «lăudaă cu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i privești această lumină de o cu totul altă natură, un foc, fulgerul divin te-ai aneantiza. Filozofia un joc de cuvinte mari; poezia descriptivă o oglindă contemplativă; poezia gânditoare o creatoare de deschideri infinite ale spiritului, ale inimii deschideri active, vibrante, în mers continuu. Poezia reflexivă posedă suflu și suflet. În timp ce filozofia bâjbâie prin ceață adevărul, marea poezie creează un adevăr nou, propriul său adevăr, adevăr al conștiinței transmundane umane. Dacă filozofia încearcă să descopere adevăruri și creează aproximații mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Vedele sacre. Filozofia kantiană a spațiului și timpului precum și gândirea veche indiană, impregnată de spiritul incomensurabilului, au venit în consonanță cu viziunea cosmică a poetului. La Eminescu perspectiva spațio-temporală nu reprezintă un fundal inert, un decor neparticipant, ci orizontul necesar, activ, singurul în care se puteau mișca liniile de forță ale gândirii sale. Sentimentul cosmic este un element organic, care arhitecturează poemele. Și este structural poemelor pentru că era structural lui Eminescu, așa cum este structural poeziei populare. În spiritul baladei Miorița, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
despre frumusețe ca fiind nu o armonie statică, încremenită "secțiunea de aur" a vechilor greci ci o armonie în mișcare, așa cum are loc în dans. Este de la sine înțeles că "poezie gânditoare" nu însemnează filozofare versificată, ci acea poezie iluminată activă care impulsionează inima, sufletul, spiritul la trăirea transfigurată a vieții. Este viața ideală. Cititorul ales, cel cu vocația trăirii poetice, află acest impuls transfigurator la poeți-gânditori și gânditori-poeți precum filozofii presocratici, Pindar, Platon, Khayyam, Shakespeare, Hölderlin, Nietzsche, Eminescu, Tagore și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nu iartă pe cei care o desfigurează și o poartă în noroi. Eliberarea poetică Poemul: realitate absolută, prezent eternizat, eliberare metafizică ultimă. Dar el își trăiește adevărata viață, își manifestă energiile spirituale eliberatoare numai în interacțiune cu cititorul, în fenomenologia activă a receptării; a unei receptări iluminate. Iar marea poezie, cea deschizătoare de noi orizonturi onto-axiologice este, repetăm, poezia ideatică, poezia zborurilor metafizice. Nu însă o metafizică mimată, teatrală, chinuită, ci autentica viziune de mare adevăr și elevație. Acea poezie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
palate în ruină. Când Alexandre ajunge în Plaza de Armas, Hispalis se luptă, deja, cu Ishbilya. Almorazii și almoravizii sunt descom puși în cifrele, procentele și probabilitățile Lumii Noi. Columb face cunoștință cu cei șase protoni ai carbonului ra dio activ. Numai că el, Columb, e o iluzie. Protonii vin direct de la Berkeley. NO8DO versus In Nomine Domini. Don Álvaro De La Mota versus o cohortă de blițuri fotografice. Dezbaterea publică nu mai e, de mult, o dezbatere publică. E o coridă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
are câteva fundamente sau dimensiuni etnice esențiale, cum ar fi: - un nume colectiv, care este marca identificabilității etniei în sursele istorice; - un mit comun al originii; - împărtășirea unei istorii și a unei culturi; - un sentiment al apartenenței și o solidaritate activă; În cadrul comunităților de staroveri, elementele esențiale care au susținut activă unitatea oamenilor au fost religia și limba vorbită, care au asigurat de-a lungul timpului dăinuirea valorilor culturale și spirituale. 1.1. Originea și semnificația termenului “lipovean” Creștini de rit
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un nume colectiv, care este marca identificabilității etniei în sursele istorice; - un mit comun al originii; - împărtășirea unei istorii și a unei culturi; - un sentiment al apartenenței și o solidaritate activă; În cadrul comunităților de staroveri, elementele esențiale care au susținut activă unitatea oamenilor au fost religia și limba vorbită, care au asigurat de-a lungul timpului dăinuirea valorilor culturale și spirituale. 1.1. Originea și semnificația termenului “lipovean” Creștini de rit vechi trăiesc în numeroase țări ale lumii, pe continente mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în registrele bisericești, în registrele de stare civilă din cadrul primăriilor, precum și la cele deținute de filialele locale ale CRL. Toate acestea au fost corelate cu datele obținute da la Biroul Județean de Administrare a Datelor. Natalitatea este un element esențial activ al bilanțului natural și se poate exprima ca fiind raportul între numărul de născuți vii în decursul unui an și populația care a dat naștere acestora. Principalii factori care determină valorile natalității sunt condițiile de viață ale populației, politica demografică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ca efect o îmbătrânire relativă a populației și o 51 slabă asigurare cu resurse de muncă în viitor. Procesul de îmbătrânire demografică poate genera consecințe economice, sociale, demografice și psihologice. În aceste condiții va crește presiunea populației inactive asupra populației active din punct de vedere economic. ĂV. Trebici, 1996). Structura pe sexe a populației Structura pe sexe a populației este, de regulă, rezultatul unor cauze naturale, biologice, dar se pot adăuga și altele, cum ar fi războaiele sau migrațiile, care afectează
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
localități. Resursele de muncă reprezintă numărul de persoane capabile de muncă, adică acea parte a populației care dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale necesare defășurării unor activități utile. Noțiunea de “resursă de muncă” este legată de cea de “populație activă”, care este componenta cea mai importantă a resurselor de muncă. Conform Biroului Internațional al Muncii, populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale necesare defășurării unor activități utile. Noțiunea de “resursă de muncă” este legată de cea de “populație activă”, care este componenta cea mai importantă a resurselor de muncă. Conform Biroului Internațional al Muncii, populația activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată și șomerii. Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care au desfășurat o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii. Deci, în cadrul populației active sunt incluși salariații, patronii și alți lucrători independenți, lucrătorii familiali nerenumerați, militarii de carieră și șomerii (adică persoane de 15 ani și peste care nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri, dar sunt în căutarea unui loc de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
peste care nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri, dar sunt în căutarea unui loc de muncă). Populația din afara forței de muncă este numită populație economic inactivă și cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care nu sunt economic active. În această categorie intră: preșcolarii, studenții, pensionarii, femeile casnice, persoanele întreținute de alte persoane sau de stat, persoane ce obțin venituri din alte surse decât din muncă (chirii, dobânzi, rente etc.). Profesia este o formă de diviziune individuală a muncii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se situează populația ocupată din Lespezi (34,14%), în primul rând datorită ponderii mari a populației vârstnice (circa 40%), Iași (40,73%), datorită șomajului și procentului peste medie al populației vârstnice și din Todirești (40,48%). Ponderea mare a populației active și a celei ocupate în cadrul comunităților rusolipovenești se datorează atât numărului mare de persoane din grupa adultă, cât și gradului ridicat de ocupare din sectorul agricol, aici intrând și un segment important de populație vârstnică. Implicarea în agricultură a unui
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la Todirești; 59,52% bărbați și 40,48% femei la Lespezi. În general, indicatorul “populație salariată” reflectă nivelul de dezvoltare socială și culturală a unei comunități. În județul Iași, în anul 2008, populația salariată deținea 56,1% din totalul populației active, situându-se sub nivelul național, mai ales în mediul rural. Din analiza datelor înscrise în tabelul de mai sus reiese că, dintre comunitățile ruso-lipovenești se detașează clar cea din orașul Iași cu 76,39% populație salariată, fiind urmată de satul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
orașului. Capitolul IV. Dinamica populației orașului Târgu Frumos 1. Mișcarea naturală a populației; 2. Densitatea populației; 3. Mobilitatea teritorială a populației. Capitolul V. Structura populației 1. Structurile pe grupe de vârstă si sexe; 2. Structura etnică și confesională; 3. Populația activă și structura profesională; 4. Nivelul de instruire a populației. Capitolul VI. Geografia habitatului uman 1. Rețeaua de așezări din zona orașului; 2. Funcțiile așezărilor; 3. Tipologia așezărilor. Capitolul VII. Particularități etnografice 1. Ansamblul arhitectural; 2. Tradiții; 3. Ocupații specifice; 4
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Elaborarea unui proiect 4. Populația orașului Tg. Frumos. Dinamica populației 1. Mișcarea naturală a populației. 2. Densitatea populației. 3. Mobilitatea teritorială a populației. Structura populației 1. Structura pe grupe de vârstă și sexe. 2. Structura etnică și confesională. 3. Populația activă și structura profesională. 4. Nivelul de instruire a populației. 5 S19-S23 Observarea sistematică a elevilor 5. Geografia habitatului uman. 2 1. Rețeaua de așezări din zona orașului. 2. Funcțiile așezărilor. 3. Tipologia așezărilor. 4 S24-S27 Evaluare 1 S28 Test 6
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]