4,780 matches
-
independentă În luarea deciziilor care afectează comunitățile lor. Statele-națiune simt că obiectivele OSC, atât cele din domeniul drepturilor, cât și cele orientate spre subculturi, le amenință uneori suveranitatea și hegemonia și, prin urmare, Încearcă să absoarbă, fie să ignore eforturile activiștilor de a obține un loc sigur În cadrul procesului politic. Pe de altă parte, Uniunea Europeană s-a dovedit a fi mai deschisă În chestiunea integrării societății civile În sfera sa politică, cu toate că există chiar la Bruxelles o anumită rezistență la ideea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înseamnă „a fi membrul unui oraș”. Drepturile și obligațiile unei persoane sunt, prin urmare, legate de un anumit loc. Drepturile universale ale omului nu sunt legate de un loc anume. Ele există independent de teritoriu. Acesta este motivul pentru care activiștii din domeniul drepturilor folosesc sintagma „drepturi umane” În loc de „drepturi cetățenești” pentru a face o distincție clară Între vechea idee a legării drepturilor de teritoriu și noua idee a deteritorializării drepturilor și a le face universale. Carta Tribunalului Militar Internațional care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a recurs la statutele existente. De asemenea nu a devenit obligatoriu ca aceste produse să fie manipulate sau etichetate În mod special. În Europa, reacția a fost foarte diferită. O reacție semnificativă Împotriva OMG a erupt În Întregul continent. Fermieri, activiști de mediu și organizații ale consumatorilor au manifestat, iar partidele politice și guvernele și-au exprimat Îngrijorarea și chiar opoziția. Un moratoriu de facto referitor la cultivarea de plante MG și vânzarea produselor alimentare care proveneau din ele a intrat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
respect și protecția prin lege a drepturilor lor fundamentale. Chiar mai straniu, o bună parte dintre cercetările În domeniul comportamentului animal sunt finanțate de companii cum ar fi MacDonald’s, Burger King, KFC și alți furnizori de fast-food. Presionate de activiștii pentru drepturile animalelor și de sprijinul public În creștere pentru un tratament mai bun al animalelor, aceste companii au finanțat printre altele cercetări ale stărilor emoționale, mintale și comportamentale ale animalelor. Rezultatele acestor cercetări sunt surprinzătoare. Se pare că multe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dacă nu vor putea să testeze pe animale medicamente și proceduri chirurgicale noi, aceasta ar putea Însemna că nu vor putea fi găsite la timp tratamente pentru bolile serioase ale omului și multe vieți vor fi pierdute În mod inutil. Activiștii pentru drepturile animalelor răspund că mult mai multe animale decât este necesar sunt sacrificate În aceste experimente și că adeseori prea puțin este câștigat În Încercarea de a extrapola de la studiile clinice pe animale, urmate apoi de folosirea rezultatelor pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe animale cu modele alternative 74. În timp ce standardizarea nu a fost Încă acceptată, Însăși această propunere plasează Uniunea Europeană cu mult Înaintea Statelor Unite ale Americii În acest domeniu. Uniunea Europeană a aprobat deja interzicerea testării pe animale a produselor cosmetice, un lucru pe care activiștii americani pentru drepturile animalelor l-au Încercat fără succes de ani de zile. Prohibiția impusă de Uniunea Europeană se referă nu numai la testarea pe animale În statele membre, ci de asemenea la vânzarea În Uniunea Europeană a produselor cosmetice care au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
erei sovietice și a fost construit pentru a nu permite intrarea În Bielorusia a disidenților polonezi. Astăzi, gardul Încă Împiedică atât oamenii să se bucure de acces complet la cele două parcuri cât și circulația liberă a bizonului. Conservaționiștii și activiștii pentru pace au promovat În mod activ ideea creerii unui parc al păcii transfrontalier ca o modalitate de micșorare a tensiunilor la granița dintre cele două țări și pentru a crea o bază de cooperare În administrarea ecosistemelor comune, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
răului impersonal a atras o reacție furioasă. Este un lucru să vorbim la modul abstract despre criza Încălzirii globale. Este cu totul altceva Însă să sugerăm că milioane de proprietari de autoturisme sunt culpabili moral. O campanie similară dusă de activiști sociali și sindicaliști pentru boicotarea produselor Nike și a altor companii de profil, ai căror subcontractori În Asia exploatează munca copiilor a atras o reacție mixtă. În timp ce unii studenți din Statele Unite ale Americii și din Europa au Încetat să mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
epocă a leninismului învingător”; „literatura în care credem și pe care o vom promova este literatura acestui prezent, literatura partinică, literatura realismului socialist”; „Revista nu este a noastră. Noi doar o scriem. Revista este a cititorului: muncitor, profesor, ostaș, student, activist de partid, tânăr de pe șantiere sau țarini.” În mod cu totul surprinzător, primele numere respectă o linie estetică aproape decentă, neangajată strident. Mihu Dragomir, cel care a coordonat și girat rubricile consacrate debuturilor, „Dintre sute de catarge” și „Steaua fără
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
revistei. Anii 1968 și 1974 delimitează o perioadă de normalitate, în care periodicul se menține pe o linie de echilibru valoric. Odată cu venirea la conducere a lui Nicolae Dragoș, descins din presa de partid, apoi a lui Nicolae Dan Fruntelată, activist al Uniunii Tineretului Comunist, L. se transformă treptat într-o publicație subordonată partinic, conformându-se comandamentelor politice și delimitându-se de categoria scriitorilor care au practicat o lungă, chiar dacă fragilă disidență față de presiunile administrației și ale ideologiei comuniste. Acum își
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Focșani și la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu, iar între 1952 și 1957 este student al Facultății de Filologie „Al. I. Cuza” din Iași. Redactor la Studioul de Radio Iași (1956-1962), cursant la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” (1962-1964), activist de partid (1964-1966), devine lector la Conservatorul din același oraș (1964-1966), unde predă estetică. Este redactor-șef adjunct la „Cronica” (1966-1970), redactor-șef la „Convorbiri literare”(1972-1976), director-adjunct (1979-1982) și director (1982-1999) al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
al "lumii noi": "Trebuie un simplism desăvîrșit al inteligenței pentru a vedea în ipostaza eului liric din "Cu fața în asfințit", "Ursul românesc", "E slobod să mai cînt?", "Cîmp românesc", "Poeților tineri", "Drumul meu", "Despărțire de o garoafă roșie", pe activistul de partid sau, cum pretindea Beniuc și după 23 august 1944, pe ilegalistul care se vrea așezat în fruntea mulțimii răzvrătite. Nu știu cum de s-a acceptat asemenea forțare a sensurilor autentice ale poeziei". Ba știm foarte bine. Era la mijloc
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
patetică; Rasputin nu este inovator în nici un fel, nici din punct de vedere narativ și nici ca psihologie a personajelor, romanul său pare foarte "românesc", foarte asemănător ca atitudine și conținut romanelor "obsedantului deceniu" de la noi. Personajele sînt aproape tipuri: activistul îngust și necruțător, "otoritatea" care are de îndeplinit "directivele", tovarășul Voronțov, secondat (ca întotdeauna) de nebunul satului, Petruha, cel care și-a găsit în sistemul sovietic, pentru prima oară în istorie, o "mesiune", comunistul tînăr, Pavel, rupt între lumea nouă
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
Dl. Constantinescu este astăzi victima șmecheriei (poate că ar trebui să folosesc un cuvânt mai tare!) sale de ieri. Naiv politicește și inabil din punct de vedere psihologic, chiriașul de la Cotroceni și-a imaginat că va manipula opinia publică și activiștii versați din jurul lui Iliescu așa cum a făcut cu primadonele din Solidaritatea Universitară, Alianța Civică, Grupul pentru Dialog Social (pentru a nu pomeni de simpaticul club "Eu, tu și Emil", de altfel singura ctitorie a d-lui Constantinescu!) Ce s-a
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
mai ales în ultimul an, au acceptat să se sacrifice - acesta e cuvântul -, riscând să se compromită, alăturându-i-se fățiș d-lui Constantinescu. Din nefericire, nu văd în comportamentul și acțiunile președintelui nimic din inteligența practică și experiența de activist civic ale Sandrei Pralong, nici urmă din știința dozării discursului a lui Răsvan Petrescu, nici un dram din farmecul intelectual al lui Sorin Alexandrescu și absolut nici un semn că printre conlocutorii săi cotidieni se numără intelectuali de calibru precum Zoe Petre
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul”. Profitând de experiența frecventării mediilor muncitorești (în special, cel al lucrătorilor forestieri) ori imaginând situații referitoare la ilegaliști și activiști de partid, prozatorul se străduiește, totuși, să demonstreze că poate depăși literaturizările propagandistice. Prin urmare, el accentuează latura psihologică a intrigii, strecoară trimiteri simbolice (precum metafora bobului de grâu), vorbind despre înstrăinarea și inadaptabilitatea unor activiști, caută să fructifice în
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
referitoare la ilegaliști și activiști de partid, prozatorul se străduiește, totuși, să demonstreze că poate depăși literaturizările propagandistice. Prin urmare, el accentuează latura psihologică a intrigii, strecoară trimiteri simbolice (precum metafora bobului de grâu), vorbind despre înstrăinarea și inadaptabilitatea unor activiști, caută să fructifice în orizontul existenței materialul de obicei conotat exclusiv ideologic. Dar de la intenție la realizare distanța e considerabilă, totul rămânând la nivelul unor pledoarii în favoarea unui spirit romantic naiv-revoluționar al primelor cadre de partid postbelice. În romanul de
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
reflectarea rolului Partidului Muncitoresc în schimbarea existenței locuitorilor dintr-un cartier sărac, perspectivă prezentă și în povestirile din culegerea Accident banal. Conflictul din Anotimpul posibil se desfășoară în toamna anului 1944, când aveau loc întrunirile Frontului Plugarilor, iar sarcina protagonistului, activistul Emil, este de a recupera o lume al cărei spirit se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
este de a recupera o lume al cărei spirit se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia condițiilor de moment, în dorința acerbă de a schimba totul
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
cu recenzii, și editorial cu volumul Teatru românesc și interpreți contemporani, apărut în 1966. După un prim roman, Niște țărani (1974), ecranizat cu titlul Vânătoare de vulpi (regizor Mircea Daneliuc), S. publică altul, Clipa (1976), cu acțiunea situată în mediul activiștilor de partid, de asemenea ecranizat, în regia lui Gheorghe Vitanidis, care a realizat un film și după Dragostea și revoluția (I-III, 1981-1989). Dramatizările după primele două romane, ca și după Crimă pentru pământ (1994) au fost puse în scenă
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Erosul și politicul se impun concomitent drept componente ale acestei proze, scrisă în tradiția unui realism îndelung verificat. Romanul Casca de oțel (1995), în esență o narațiune despre anii epocii totalitare, abordează realitatea tot din perspectiva unui copil, fiu de activist, care observă și pune întrebări incomode adulților. Darul de Crăciun (1995) ar fi romanul unei renașteri sufletești, experiență încercată de un intelectual în ultimii ani ai dictaturii comuniste, care învață treptat să trăiască în alt timp și își învinge sterilitatea
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
mai întorc, iar când tatăl, decis să refacă unitatea pierdută a familiei, îi cheamă cu o nefirească duioșie, refuzul lor ia forme neașteptate. Moromete încearcă, atunci, să-și recâștige fiul ce îi mai rămăsese (Niculae), și el nedreptățit. Față de actualul activist de partid, bătrânul țăran avea conștiința încărcată: îl împiedicase să învețe. Constrâns de „fonciere”, de cotele împovărătoare, Moromete îi solicită, acum, bani, speriat că într-o zi și aceștia îi vor fi refuzați. Este evident că autoritatea lui nu mai
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
inspector la Oficiul „Muncă și lumină” și devine prim-redactor al revistei „Gând prahovean”, editată din octombrie 1943 până în februarie 1944. În ianuarie 1945 este arestat „pentru activitate legionară desfășurată în presă”. Eliberat, lucrează ca profesor la Ploiești (1946-1952) și activist cultural (1952-1953). Întemnițat din nou pe motive politice (1954-1957), se va angaja după ieșirea din închisoare tot ca activist cultural, la Rupea (1958-1959). Revine la Ploiești, dar e iarăși arestat (1960-1963). Debutează editorial cu volumul de versuri Boema, apărut în
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
februarie 1944. În ianuarie 1945 este arestat „pentru activitate legionară desfășurată în presă”. Eliberat, lucrează ca profesor la Ploiești (1946-1952) și activist cultural (1952-1953). Întemnițat din nou pe motive politice (1954-1957), se va angaja după ieșirea din închisoare tot ca activist cultural, la Rupea (1958-1959). Revine la Ploiești, dar e iarăși arestat (1960-1963). Debutează editorial cu volumul de versuri Boema, apărut în 1938. E prezent cu versuri, proză, recenzii, însemnări critice și în „Prahova noastră”, „Sbucium”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
al unui tânăr cuplu aflat în dificultate temporară, Zona de umbră (1978) înglobează mai multe „povești” din „înalta societate”, amestec de „foști” și de actuali „oameni de lume”, având mai mult sau mai puțin legătură cu clanul autoritarului Traian Lupa, activist de plan secund, care „aranjează” viețile celor din familie după rețete oportuniste. Ca și în romanele precedente, autoarea nu adâncește conflictele și psihologiile, rezumându-se la istorisiri complet nerelevante despre fiecare personaj în parte, relatând „fapte eroice” sau întâmplări plicticoase
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]