220,173 matches
-
contrariile se reazimă unul de altul, în care pot sugera o armonie a dizarmoniei. Un cîmp în care contează densitatea eterică a fulgurațiilor: "poate că ar fi o greșeală să le spui oamenilor/ ceea ce nu vor să afle/ mai ales acum cînd fără ochelari/ vezi numai departele/ cam la jumătatea drumului între cer/ și pămînt/ probabil și magicienii/ simt uneori nevoia să se păcălească singuri/ să inventeze încăodată/ ghearele unei pisici invizibile/ ce zgîrie aerul pînă la sînge/ înainte de a-și
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
dialogului cu artiștii. S-a pierdut mult timp în exclamații și replici mărunte, iar publicul spectator și telespectator nu a aflat nimic important din ce au făcut sau fac cei plecați și mai ales care este viziunea lor despre dans, acum, în ceasul maturității depline. Cu o simplă întrebare, acest ultim punct a fost bine marcat de Ziua Internațională a Dansului. Apoi, perpetuarea unei mentalități din vremuri de tristă amintire, aceea de a nu consulta un juriu de specialitate, a dus
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
Eugenia Vodă Duminică seară, la orele 21.45 trecute fix, m-am dus la Mall să văd filmul lui Nae Caranfil, Filantropica (de fapt să-l revăd, de astă dată cu public, după o avanpremieră în cerc restrîns de acum un an; între timp, filmul a fost lansat, a circulat, s-a bucurat de succes de public și de critică). La acea oră, în București, străzile erau aproape pustii. Pînă și cîinii vagabonzi, unica noastră "clasă de mijloc" (cf. Nae
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
masa scriitorilor, sau secvența cu mașinile cabrio, pe șosea, vîjîind spre Cool Club, cu o stridență de "dolce vita" de grădiniță). Din punctul de vedere al organicității, al purității liniei, al armoniei de ansamblu, cel mai bun film de pînă acum al lui Nae Caranfil rămîne cel de debut, E pericoloso sporgersi. În aceeași filmografie, Filantropica e superior lui Asfalt Tango. Păcat că distribuitorii români nu profită de succesul de public al Filantropicii ca să-i atașeze, ca de o locomotivă, un
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
România în general. Știu că ați publicat deja, în 1994, o carte care se numește Le feu vivant (Focul viu) la Presses Universitaires de France, iar Memoria Carpaților a fost publicată de aceeași editură în anul 2000. Așadar, cum vedeți acum drumul Dv. spre România și tradițiile sale? Dacă mă uit înapoi, adică cu mai mult de treizeci de ani în urmă, pentru a vedea în ce condiții am ajuns să mă întâlnesc cu România și să mă interesez de ea
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
cu ocazia unor întâlniri avute în România, - erau însă doar niște colocvii, niște schimburi intelectuale, și deloc un contact cu terenul. La acel congres internațional, la care eram foarte numeroși, vorbind în particular cu Mihai Pop, i-am spus că acum, când aveam o grea sarcină administrativă, de director, și multe teze de condus, dacă nu voiam să mă scufund în administrația universitară, trebuia neapărat să lucrez pe teren. Atunci, Mihai Pop mi-a deschis brațele și mi-a spus: "Veniți
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
ca mielușei, incapabili să facă rău, darămite să comită crime, comuniștii reapar în văzul lumii, cuprinși de nostalgie față de trecut și de duioșie pentru liderii lor de ieri. La O.T.V., Dan Diaconescu l-a invitat într-o miercuri seara, acum cîtva timp, pe Paul Niculescu-Mizil. Nimic de zis: Mizil nu s-a numărat printre cei mai virulenți șefi ai regimului apus trecînd drept un om cumsecade și, în anumite perioade, mai descuiat ca alții. A publicat recent o carte de
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
putere aceste schimbări, care duc și la modificări în raportul dintre ceea ce se așează în muzeu și ceea ce se află în viață, ceea ce e viu și ceea ce e mort, ceea ce e arheologie și prospecțiune vie în spațiul tradițiilor. Cum vedeți acum aceste raporturi între muzeul tradițiilor populare și viața acestor tradiții? Cred că un muzeu - și aici aș prelua cu păcere o afirmație care le-a părut multora paradoxală, atunci când au auzit-o, și ea aparține lui Lévi-Strauss - , cred că un
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
la gură de vechii securiști, aflați pe punctul de-a fi expuși public. Oricum, mișcarea e plină de interes: n-a trecut nici un an de când Andrei Pleșu era "denunțat"ca agent al Securității. Cum figura n-a mers, iată-l acum aservit puterilor străine. Cât despre Mircea Dinescu și H.-R. Patapievici, într-adevăr, se închină altor puteri decât celor din care și-au făcut chip cioplit securiștii și purtătorii lor de cuvînt. E suficient să le arunci o privire pentru
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
O grijă exagerată?... Așa, răsfoind un vraf de hârtii desperecheate, dau de fel de fel, (într-adevăr!) propoziții, fraze, auzite, citite, întâmplător, și pe care le-am consemnat în vederea unor pagini de roman, de mai târziu, probabil, mă gândesc eu acum; deși există în mine, veche, și o manie de a fotografia pe loc și gratuit orice (însemnând lucrul pe hârtie) - nu se știe niciodată, presupun, la ce-mi va folosi... De pildă, această replică a lui G. Călinescu, cine știe cum însușită
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
prevăzut acest lucru, atunci cînd am semnalat, în paginile de față, o notă din APOSTROF care enumera titlurile cărților și studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații foarte amănunțite și precise despre carte, unele compromițătopare, altele doar alarmante. Cu un singur lucru nu ne împăcăm din studiul întreprins de dna Petreu: cu introducerea intitulată Nota de plată. Autoarea studiului este cea mai bine situată dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
de inițiativa ministrului Pașcu privind dreptul la replică". * Cum tot veni vorba despre ADEVĂRUL, să spunem că ziarul a ajuns la o formulă pregnantă în noua sa variantă. Prima pagină s-a așezat, echilibrând raportul dintre anunțurile de copertă, care acum funcționează și ca știri de pagina întîi, cu articolele și știrile care deschid ziarul. Mai semnalăm cu acest prilej foarte echilibratul editorial semnat de Bogdan Chireac despre relațiile româno-maghiare, după întîlnirea premierilor Năstase și Medgyessy desfășurată la Cluj, ceea ce echivalează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
în Europa și astfel să luăm parte la globalizare, cu otomanii dați la o parte, birul cel mai nesuferit era tocmai gloaba. Stingând focurile în vetre, ca să nu plătească fumăritul, românii își întăreau vlaga, sfidând frigul, ca în iernile de acum, când prețul gigacaloriei tinde să-l ajungă pe al unei Dacii confort. Atunci, sacul autorității îl umpleau micii contribuabili, precum astăzi marii contribuabili sunt exonerați, ca să poată rămâne mari și fiindcă ei știu numai lua. Corupții fanarioți s-au dus
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
Amnisty International, îi mai țin hangul și alții și altele, se compromite primirea țării în forurile la care râvnește. Așa că vezi! Sfatul astrologului: dacă ești sănătos tun, ferește-te de arest, locul în care maladii necruțătoare, necunoscute ție, dar de pe acum încuibărite în trup, te vor trimite la iuțeală pe lumea cealaltă. Sfatul expertului: fiți bogați, imens de bogați și, cu toate că nimeni nu este mai presus de lege, veți beneficia de un loc la umbra acesteia, fără nici o legătură cu răcoarea
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
că nu am reușit să am un magnetofon să înregistrez și altele și, mai ales în ordinea lor cea mai firească; cred că ar fi fost mult mai interesant, cuprinzînd alte multe replici inteligente ale colegilor mei. Mă gîndesc și acum la Don Quijote și la prințul Mîșkin despre care sper să scriu cîte o poezie (o voi scrie!). Punînd între paranteze valoarea literară a unor astfel de pagini, nu putem să nu îi recunoaștem autorului o anumită vocație experimentală autentică, fără de
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
că acestă carte inaugurează colecția Erotic Clasic. Romanul apare prima dată în 1893 la Londra, în 200 de exemplare, este tradus în limba franceză în 1932, iar în limba română este prea puțin probabil să mai fi fost tradus până acum. Rezultat al unui experiment literar colectiv, al unui joc intelectual în grup, inițiat de Oscar Wilde, Teleny este o creație literară concepută într-un limbaj care pendulează cu ușurință între euphemistic și lasciv. Este scris la persoana întâi, nu întâmplător
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Eugenia Vodă În mai, la al 55-lea Cannes, Claude Lelouch a fost cel care, cu And Now... Ladies and Gentlemen, a închis festivalul. Acum 36 de ani, la prima lui participare în competiție, cu Un bărbat și o femeie, Lelouch cîștiga Palme d'or. Își amintește, azi, cineastul la 64 de ani: "Ieșeam de la Martinez cu Jean-Louis Trintignant și ne îndreptam spre Carlton, unde
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
anume, fără cea mai simplă sugestie plastică. Stăpân al dimensiunii dramatice a istoriei, Ion Ghica manipulează mai curând polifonic conștiințele, prin scrisul său. După ce a experimentat nefasta supunere la regulile restrictiv amputatoare ale cenzurii, ca editor, Constantin Mohanu se bucură acum, la apariția volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica, să-și vadă împlinită mult așteptata ediție "integrală". Fără texte care nu au mai fost acceptate în edițiile de după 1947, ca Ovreii sau "sistematic omise"în edițiile apărute între 1950-1989
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
care le-a păstrat literatura română de secol XIX ne apar astăzi pitorești, dar, în cea mai mare parte, greu accesibile. Motivul e unul simplu și cît se poate de evident: cuvintele pe care scriitorii epocii le folosesc ne sînt acum complet necunoscute. Ceacșiri, fermenea, giubea, taclit, biniș, contoș, tătarcă - iată doar cîteva nume ale unor pise vestimentare, absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
apărut tratatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru, omul nou este încă destul de vioi; atîta doar că a schimbat spaima în aroganță și obediența în
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
dintr-o dată în aceeași perspectivă și devin martori incontestabili în certificatul de sănătate ori numai în fișa noastră clinică. Prin simplul său exercițiu de contemplație, artistul citește întreaga simptomatologie și, de cele mai multe ori, diagnosticul lui este definitiv ca o axiomă. Acum, în lumina crepusculară a unei istorii obosite de propria sa vitalitate, autoreflectarea în artă nu este din cale afară de încurajatoare. Seninătatea s-a stins, jubilația este doar un rictus, gestul exemplar s-a preschimbat și el într-un biet eroism
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Vlad, Mircea Roman, Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu etc. Ei au descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică a acumulării, iar iluzia vieții o simplă complicitate cu privitorul. Însă dincolo de pauperitatea materialelor și de suspendarea iluziilor, de asumarea
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu ceva mătătos în el sclipind în bătaia luminii electrice, ce observasem mai demult, într-o seară, când ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem față în față cu autorul Moromeților. Ne întâlneam prima dată de când îmi apăruse Galeria. Și chiar mă gândeam, mă tot gândeam, cum avea să fie când
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
ani în urmă prin Piața Romană, când îi apăruse primul volum din Moromeții, și, gâfâind, în colțul pieții de unde, pe Ana Ipătescu, dădeai spre Gazeta literară, îl felicitasem, foarte mișcat. Preda murmurând aproape sfios: Mulțumesc, dacă o spui dumneata... Iar acum era invers; mie îmi apăruse o carte despre care se spunea că ar fi fost bună, și momentul de care mă temeam cel mai mult, ce va zice Preda, venise; și dacă mă temeam de ceva, mă temeam că marele
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
cu orice preț, memoria devenirii lui, adaosurile, îmbinările semnificative ale vechiului cu inovațiile. Orașul însuși este martorul unei istorii; este oglinda ei vie și fremătătoare. La noi s-a căutat îndepărtarea fastuoaselor "toalete"de epocă. Istoria a început "azi"și "acum"odată cu construcția socialismului și comunismului. Cu o furie teribilă au fost culcate la pămînt povești și case, mînăstiri, edificii culturale. S-a trecut cu buldozerul peste ziduri și peste suflete. Să nu mai rămînă nici o urmă a rafinamentului, să nu
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]