1,966 matches
-
octombrie 1944 și la 4 noiembrie 1944. Director: Paul Axente. Intenționând să publice „informații, reportaje și literatura”, revista conține câteva poezii, sub semnătură lui Ion Drăgănescu, precum și un articol referitor la Giovanni Papini (semnat D.R.D.), redactat din perspectiva polemică a acuzei de colaborare cu regimul fascist adusă scriitorului italian. Se includ, de asemenea, cronici de film, sunt prezentate succint cărți și spectacole, comentariile aparținând lui Marius Popescu Radu. C. Tț.
TOMIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290220_a_291549]
-
mai dă doi ani, Îți mai dă ceva cu cifra 2, dar ce, nu știu ce, iar ce ai uitat că ți-a mai Împărțit... n-am ce să spun”. A urmat procesul și am fost condamnat cinci ani. Care a fost acuza? Uneltire contra ordinii sociale. Vă mai amintiți detalii din proces, data la care a avut loc? Pe ziua de 16 februarie 1957. Avocatul apărării, judecătorul, cum s-au comportat? Procesul a durat de dimineață până seara. Era o mascaradă, pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Unii au plecat În Germania... Lotul În care vă aflați avea o denumire? Era considerat ca fiind o organizație? Da, „Muntele Suru”, după Munții Făgăraș. E vârful Negoiu și Suru Îi chiar acolo lângă el, cam așa. Și care era acuza care v-o aducea procurorul? Că ne-am organizat ca să răsturnăm regimul comunist. Doar n-aveai cum să-l răstorni... (râde - n.n.) Și, dom’le, dacă discutai ceva care li se părea suspect, gata! O discuție dușmănoasă se condamna cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
căsătorie, m-au schimbat cu locul de muncă, și am făcut luna de miere acasă, și la 1 octombrie 1958 m-au arestat din nou... Pe ce motiv v-au rearestat? Păi, Între timp au apărut mai multe lucruri... După acuzele care ni s-au adus: că noi În Închisoare am refuzat să ne reeducăm, că după ce am ieșit afară am continuat să fim elemente reacționare, că pe unde eram ne purtam În așa fel Încât să ieșim În evidență, ca să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ei au fost mulțumiți cu asta, că am acceptat. Recunosc! Și al doilea capăt, că la un Crăciun În satul meu natal, În Budești, Împreună cu alți colegi am cântat colindul „O, brad frumos!”, pe versuri de Radu Gyr. Astea două acuze mi s-au adus... A doua anchetă unde a avut loc? Ancheta a doua a avut loc la Securitatea din Baia Mare... Acolo aveau arest și a durat un an și ceva... Și după aceea ne-a dus și la Satu Mare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
două?”. Și mi-a tras zece ani... Și a fost trei inși care am fost cu zece ani, restul 18, 15, 20 și 25 de ani. Și cum a decurs procesul? Da, m-au judecat la Galați Tribunalul de la București... Acuza era articolul 199, alineatul 1, litera a. Și la Constanța am avut recursul. A fost foarte dur... Când am venit la recurs, a fost cu militari, a fost carne vie... Erau supărați că am dărâmat CAP-ul, că n-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e credința”. Face efortul de a nu se depărta prea mult de priveliștile și deprinderile în care a crescut. E în atitudinea sa o opoziție sui-generis la solicitările civilizației, pe care nu o neagă, dar pe care - fără vehemență - o acuză. *De cîteva zile se comentează cu pasiune, în fel și chip, spectacolul Tragedia lui Richard al II-lea, realizat de Prospect Theatre Co. pentru Festivalul de la Edinburg 1969 și preluat recent de Televiziunea Română. Interpretul lui Richard, Ian de Welmick, care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la întreprinderea IMMN din Copșa-Mică, unde lucrez ca muncitor, colonelul Luca în persoană. Am fost chemat la șeful de secție unde erau, împreună, el și securistul lt.-maj. Hornik, care au început să mă învinovățească cu fel de fel de acuze pentru vini de care habar n-aveam. Domnule director Bernard! Mă adresez acum dvs., din nou, pentru că cei de la Securitatea din Sibiu au ascultat și trimis pe colonelul Suciu, la care a trebuit să dau o declarație în care mi-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trebuia s-o semnez. Ajungând la punctul unde îmi cerea să declar că am venit cu scopul de a trece frontiera, am rupt hârtia cu tot ce scrisesem deja pe ea și am refuzat să mai scriu altă declarație, deoarece acuzele nu corespundeau adevărului, eu posedând de altfel și un permis de mic trafic cu care puteam trece în Iugoslavia. Locotenentul nu a luat legătura cu nimeni, ca să confrunte cele declarate de mine, și a dat telefon la unitatea de grăniceri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
reale, cunoscute direct și însăilarea tendențioasă din paginile ei. Rolul legionarilor din țară era ca prin discuții angajate de la om la om să combată valul de calomnii susținut de presă și mai ales de agitatorii regimului, care puteau aduce orice acuze, chiar inventate, fără a putea fi penalizați prin justiție sau în alt mod. Astfel, prin credința și stăruința celor rămași credincioși idealurilor legionare, această pecingine informativă s-a stăvilit și a început să dea înapoi. Totuși pentru opinia publică externă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o colecție pe care o așteptăm cât mai bogată „Români în istoria universală”. Acest prim volum din colecție a mai primit un sub titlu: Corneliu Zelea Codreanu în fata istoriei. După un proces înveninat de ură și rea credință, cu acuze mincinoase care - cu toată frica de impietate - te duc în mod firesc cu gândul la procesul Mântuitorului și după epuizarea tuturor căilor legale de atacare a sentinței, Căpitanul este depus în închisoarea de la Râmnicu Sărat pentru executarea pedepsei și ținut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, publicație bilunară apărută la Iași, sub direcția și redacția lui B. P. Hasdeu, între 1862 și 1863. Începând cu numărul 10 din 1863, în urma unor acuze de separatism, și-a schimbat titlul în „Lumina”. Datorită lui Hasdeu, publicația are un solid sector de istorie, cu contribuții și în domeniile adiacente: diplomatica, arheologia, bibliologia, iconica, glosologia, chiar filologia, întrucât Hasdeu, care, primul în cultura română, a avut
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
poeziei, insistând asupra „imaginii pure sau ideii poetice”, care e „sâmburele” ei, și asupra rolului determinant al imaginației. Tot aici Hasdeu începe și polemica sa cu T. Maiorescu, pe care-l ironizează la rubrica „Tutti frutti”. Conflictul se adâncește în urma acuzei de imoralitate pe care Comitetul central de inspecțiune școlară (din care făcea parte și Maiorescu) o lansează la adresa revistei în care Hasdeu publicase nuvela Duduca Mamuca. În replică, Apărarea redactorului la procesul de presă ce i s-a intentat, sclipitoare
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
pentru intrarea în legalitate, pentru așezarea unei ordini legale și constituționale, de toți respectată, singura bază pentru o conlucrare rodnică a tuturor forțelor vii ale nației noastre.” Programul politic al publicației constituie de fapt un permanent asalt împotriva Partidului Liberal, acuzele alimentând și polemicile cu ziarul „Viitorul”, oficiosul liberal. În anul 1928, Partidul Național Țărănesc ajunge la guvernare, iar în următorul deceniu, va fi atât partid de guvernământ, cât și partid de opoziție, în alternanță cu Partidul Liberal. Este și perioada
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMÂNI (GCLR), asociație înființată la București în octombrie 1936. Este gândită ca o formă de solidaritate a breslei într-o perioadă când se înmulțiseră atacurile și acuzele de pornografie la adresa unor scriitori. Geo Bogza și H. Bonciu erau vizați în primul rând, dar și E. Lovinescu fusese mustrat de N. Iorga pentru că în romanul Bălăuca descrisese într-o manieră licențioasă întâlnirea dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle
GRUPAREA CRITICILOR LITERARI ROMANI (GCLR). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
pedeapsă, dar de obicei aruncă vina pe alții și își denunță companionii. Stima de sine este de regulă scăzută deși afișează o imagine de „demnitate”. Există o toleranță redusă la frustrare. Tinerii cu tulburări de conduită sunt instabili, cu frecvente acuze de furie. Uneori percep eronat intențiile altora ca fiind ostile și mai amenințătoare decât e cazul. Aspectele psihologice menționate mai sus, alături de potențialul agresiv major determină ca - dacă trăsăturile respective se prelungesc și la vârsta adultă - persoana să fie mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
10.2. sunt prezentate două profile glicemice obținute prin aplicarea glucomonitorizării continue. Primul profil aparține unui student în vârstă de 22 ani, cu diabet zaharat tip 1, cu insulinoterapie intensivă (glargin + analog rapid), a cărui A1c este de 6,5%. Acuzele principale au fost cele de hipoglicemii frecvente. Comparând profilul cu jurnalul completat de tânăr, s-a putut determina corelația între activitatea fizică și glicemie, de asemenea indexul insulină/hidrați de carbon. (Figura 10.1 )(2) Cel de al doilea profil
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Dacă raporturile cu celălalt sunt tensionate, viciate, atunci celălalt nu poate fi decât infernul”și în continuare „căci ceilalți sunt în fond, ceea ce e cel mai important în noi înșine, pentru propria noastră cunoaștere de noi înșine”. A da atenție acuzelor de durere și, în general, mesajelor pacientului înseamnă a stabili o relație în care celălalt nu poate evolua decât spre o condiție și o atitudine sănătoasă față de el însuși, față de corpul său și în raport cu durerea fizică ce o resimte. A
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pacientului înseamnă a stabili o relație în care celălalt nu poate evolua decât spre o condiție și o atitudine sănătoasă față de el însuși, față de corpul său și în raport cu durerea fizică ce o resimte. A nu-l „confirma”pe pacient în acuzele lui sau chiar a-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
resimte. A nu-l „confirma”pe pacient în acuzele lui sau chiar a-l ignora va avea drept consecință sporirea durerii prin sentimentul de devalorizare resimțit ca urmare a respingerii. Descoperiri recente în neurobiologie pledează în favoarea luării în considerare a acuzelor de durere ale pacienților, chiar dacă acestea nu par a fi concordante cu gravitatea leziunii organice. Jaak Panksepp (2003, p. 237) arată că „unele arii ale creierului care sunt activate în timpul durerii fizice sunt de asemenea activate în timpul durerilor emoționale induse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medical care duce la atitudinea subversivă de a conserva durerea. Probabil aceasta din urmă atitudine față de durere, a pacientului, mai puțin conștientizată poate conduce la declanșarea mecanismelor inconștiente de apărare ale medicului (Ionescu, Jacquet, Lhote, 2002) și personalului medical față de acuzele pacientului. Acest lucru însă poate risca eficiența tratamentului. Recunoscând riscul mecanismelor defensive ale personalului medical, dezvoltate în raport cu pacienții, au fost inițiate „grupurile Balint” și variantele sale, destinate personalului medical. Aceste grupuri de lucru vin în sprijinul personalului medical pentru a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în SUA și Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei cu respect și grija pentru a nu-i leza demnitatea, se impune
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane, în tratarea ei cu respect și grija pentru a nu-i leza demnitatea, se impune luarea în considerare a acuzelor dureroase prezentate de pacient. Discuția despre durere modifică sensul și percepția ei, căci poate calma frica pacientului prin sensul nou sau mai larg, ce îl descoperă comunicând despre durere cu personalul medical. Relația care se stabilește prin comunicare între pacient
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dat această definiție deoarece tocmai „asocierea cu distrugerile actuale sau potențiale de țesut”ar trebui să intre în atenția personalului medical tradițional. Respondenții nu fac însă o asociere între manifestările psihice și cele ale durerii fizice. 2. Ce credeți despre acuzele de durere ale pacienților? întrebarea e deschisă. Răspunsurile vin astfel: sunt corecte (3), sunt exagerate (2), intensitatea diferă de la un pacient la altul (19), intensitatea depinde de starea psihică (5), femeile suportă mai bine durerea (4). Respondenții, cu excepția celor trei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pacienților? întrebarea e deschisă. Răspunsurile vin astfel: sunt corecte (3), sunt exagerate (2), intensitatea diferă de la un pacient la altul (19), intensitatea depinde de starea psihică (5), femeile suportă mai bine durerea (4). Respondenții, cu excepția celor trei care cred că acuzele sunt corecte, subliniază aspectul de subiectivitate al durerii, aspect de regulă și tradițional neglijat în serviciile noastre medicale. 3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]