2,088 matches
-
somatice difuze, iar pe plan psihic stări de anxietate; egocentrism, centrare pe plăceri personale și distracții, nivel al eficienței intelectuale sub medie, nesiguranță de sine și interese înguste"107. Degradarea comportamentelor umane în închisoare permisă prin ritualurile inițiatice și cele adaptative continuă cu agresiunile fizice. După K. Lorenz și I. Eibl-Eibesfeldt, agresivitatea apare din dorința de conservare a personalității, fiind vitală pentru supraviețuirea într-un mediu ostil, care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
puțin admirate și apreciate pentru ceea ce fac în închisoare, tînjind după recunoașterea și aprobarea populației, atît din interiorul zidurilor cît și din afara lor. Preocuparea excesivă pentru imagine îi face să renunțe la convingerile lor personale și să se conformeze ritualurilor adaptative. Valoarea de sprijin e respinsă de mai mult de jumătate din angajați și un sfert din arestați. Condamnații par mai dornici să fie tratați cu înțelegere și toleranță decît angajații. Blîndețea și încurajarea sînt elemente de slăbiciune rapid întoarse împotriva
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scărilor locul preferat de gardieni în zilele toride. Toate rugămințile deținuților de a fi lăsați pe culoare, în subsolurile clădirilor, în ateliere, birouri sau în alte asemenea paradisuri climaterice sînt respinse pe motivul încălcării regulamentului de ordine interioară. Majoritatea strategiilor adaptative din timpul verii vizează sporirea accesului la aceste spații de culise, "geografii ale libertății" cum le-a numit Erving Goffman. Deformat, dereglat, anesteziindu-i-se trăirile și emoțiile, corpul trece printr-o desensibilizare psihică și fizică, vizibilă în ușurința cu care suportă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
INTRODUCERE / 5 Definiția culturii / 7 Definiția civilizației / 10 Metodologia / 14 ELEMENTELE CULTURII PENITENCIARE / 19 Simbolurile / 19 Spațiul / 23 Timpul / 28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și instrumentale / 106 Sistemele de valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și lung, precum și de capacitatea acesteia de atragere de noi resurse. De asemenea, nu trebuie să excludem faptul că, mai mult decât orice, schimbarea în educație reprezintă un act managerial-strategic ce solicită managerului școlar actual competențe noi, precum și comportamente manageriale adaptative, în condițiile descentralizării societății și a promovării inițiativelor de acest gen la nivel educațional. Promovarea managementului strategic în educație nu reprezintă un scop în sine, ci un proces care trebuie să asigure eficientizarea procesului de învățământ, dar și a procesului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în: informații despre sine, despre societate, despre viitor etc. Aceste gânduri, atitudini, mediază modul în care facem față cerințelor schimbării și emoțiile pe care le trăim. De asemenea, ele se reflectă și în comportamentul pe care îl adoptăm. Formarea cognițiilor adaptative se realizează pe parcursul procesului de schimbare. La întrebarea " Pot reprezentările sociale să determine comportamentul?", răspunsul este invariabil " Da" și se bazează pe un studiu realizat în 1994 de Jacky Singéry (apud L. Negură, L. Nacu, 1998, p. 111), studiu ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în plan comportamental. Cu toate acestea, în derularea procesului de schimbare nu puține sunt cazurile în care comportamentul participativ a fost (di)simulat, probabil din dorința de a fi acceptat sau de a lăsa impresia conformării la conținutul schimbării. Comportamentele adaptative pot fi într-adevăr mimate și astfel devin valorizate pozitiv. Mentalitățile, concepțiile, idealurile ascunse rămân, de cele mai multe ori, nedeterminate cu adevărat. În privința Eu-lui (sinelui) viitor, acesta, susțin psihologii, desemnează modul în care persoana își percepe potențialul de dezvoltare personală și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în creativitate, rezolvare de probleme și adoptarea deciziilor. El își găsește utilitatea și în situațiile de rezolvare a conflictelor, în gestionarea schimbării, în management etc. Conform acestei teorii, indivizii se pot plasa pe un continuum care are la extreme tipul adaptativ și tipul inovativ. Iată care sunt caracteristicile celor două stiluri cognitive în opinia lui Kirton: Adaptativii: * realizează progresul, schimbarea, consolidând-o; * cunosc regulile, le acceptă, le respectă și le valorifică; * sunt preocupați de perfecționare continuă, se adaptează "din mers" noilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rezolvare a conflictelor, în gestionarea schimbării, în management etc. Conform acestei teorii, indivizii se pot plasa pe un continuum care are la extreme tipul adaptativ și tipul inovativ. Iată care sunt caracteristicile celor două stiluri cognitive în opinia lui Kirton: Adaptativii: * realizează progresul, schimbarea, consolidând-o; * cunosc regulile, le acceptă, le respectă și le valorifică; * sunt preocupați de perfecționare continuă, se adaptează "din mers" noilor cerințe; * sunt rezistenți la sarcini de rutină, capabili de activitate meticuloasă fără tendința spre superficialitate; * sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării, să ia decizii care să-i fie favorabile, dar care să-i permită și atingerea standardelor. Ceea ce i se poate reproșa este lipsa unui comportament realmente vizionar, slaba capacitate de prospectare a cerințelor viitorului și focalizarea pe comportamentul strict adaptativ. Promovarea strategiilor de schimbare în educație nu reprezintă, în opinia noastră, un scop în sine, ci unul dintre instrumentele fundamentale care mijlocesc relația dintre nevoia organizației școlare de a se dezvolta și cerințele mediului social. Nu există strategii bune și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
măsură managerul școlar și personalul didactic. Se impune conștientizarea existenței acestor blocaje, identificarea lor și adoptarea strategiilor de optimizare a comunicării. Dintre acestea, considerăm că cele mai potrivite specificului școlii sunt: * promovarea comunicării asertive, care să favorizeze deschiderea, cooperarea, comportamentele adaptative, implicarea personală, fiind un posibil remediu pentru comportamentele "agresive" sau defensive, pentru rezolvarea conflictelor interindividuale sau de grup etc.; * multiplicarea canalelor de comunicare, ce ar oferi șanse sporite receptării corecte și înțelegerii mesajului; * utilizarea frecventă a feed-back-ului; * creșterea numărului de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
principiul imanenței schimbării al lui P. Sorokin (1941, apud Ungureanu, 1990, p. 254) prin care se încearcă explicarea sociologică a acestui fenomen. Acest principiu este descris prin trei propoziții fundamentale: * orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mișcării lui adaptative la mediul înconjurător, ca urmare a funcționării lui; * schimbarea sistemului nu este determinată strict de influența factorilor externi; * există o limită internă care blochează tipul de funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mișcării lui adaptative la mediul înconjurător, ca urmare a funcționării lui; * schimbarea sistemului nu este determinată strict de influența factorilor externi; * există o limită internă care blochează tipul de funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm seama de faptul că întâlnim aici elemente care vor face mai târziu obiectul de studiu al cercetărilor sociologice americane de la sfârșitul anilor 70, care lansează curentul ecologist în analiza organizațională
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
subiectului asupra obiectului motorii și senzoriale, fără de care nu s-ar putea obține marea diversitate de imagini existentă în actul de reflectare senzorială vizuală. O viziune în general antinativistă, care face pași importanți spre descoperirea rolului activității psihice și direcționarea adaptativă a comportamentului. 9. Localizarea cerebrală a reflectării contribuția lui Gall și Flourens În rândurile reprezentanților științelor naturii, al neuroanatomiștilor și fiziologilor a existat o tendință opusă celei centrate pe studiul modalităților senzoriale, care a considerat reflectarea senzorială dependentă de activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formulată și dezvoltată în cartea sa cu titlul Funcțiile senzoriale ale măduvei spinării, lucrare care a apărut în 1853. După teoria reflexului de până atunci, se puteau explica doar reacțiile nerv-mușchi. Acestea însă erau prea puțin reprezentative pentru ansamblul relațiilor adaptative ale organismului cu mediul înconjurător. Reflexul interpretat în acest cadru îngust, mecanicist nu putea explica multitudinea de relații funcționale mediate de sistemul nervos. Din această schemă lipseaau influența multiplă a condițiilor de mediu, variațiile stimulente ale acestora. Era o schemă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu noua perspectivă investigativă, ele au fost puse la lucru, adică în sarcini de "rezolvare a problemelor". Au fost studii care s-au efectuat pe animale, care veneau să probeze universalitatea fenomenului psihic al gândirii, legătura dintre gândire și funcția adaptativă a inteligenței. De aici și până la abordarea în același spirit a însăși problematicii gândirii nu era decât un pas, pe care tot mai mulți cercetători l-au făcut fără ezitare. Dar cel care a dat la o parte orice reținere
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a arătat că reacțiile emoționale se proiectează în adâncurile viscerale ale organismului, având efecte directe asupra reușitei adaptării la mediu o perspectivă de gândire fără egal în istoria de până atunci a cunoașterii științifice. La Darwin reacțiile emoționale au efecte adaptative nemijlocite individuale și de specie. Ele se manifestă pe planul relațiilor interspecifice și intraspecifice, ca fiind decisive în supraviețuire și reproducere. În acest fel, respectivele mișcări expresive cu încărcătură emoțională sunt, de fapt, secvențe dintr-un ansamblu comportamental subordonat luptei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
era un simbol pentru izbitura ce putea să urmeze prin consecință, la fel cum părul zbârlit venea să-l înspăimânte și mai mult pe adversarul apărut în față. La fel rânjitul dinților, umflarea penelor anunțau atacul sau fuga. Erau reacții adaptative decisive în supraviețuire și reproducere. Aceleași reacții apar însă și la omul de astăzi, cu deosebire în situațiile de tensiune și conflictuale, când organismul se supune legilor de organizare biologice de odinioară. Din perspectiva cunoașterii psihologice de astăzi multe din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mediul înconjurător, expresii ale activității de adaptare la mediu. Odată cu reușita descoperirii unei metode obiective comparate de studiere a stărilor emoționale, obiectivul conceptual al lui Darwin a fost desăvârșit. Cu ajutorul conceptului de instinct a putut delimita nivelul superior de integrare adaptativă, direct implicat în manifestarea legilor generale ale biologiei, legea luptei pentru existență, a selecției naturale, etc. Integrarea metodologică a contribuției sale rămânea să fie desăvârșită de psihologi. El a reîmbrăcat mai departe halatul de biolog ca să-și desăvârșească opera, să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pregătită îndelung de fiziologi. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea venise vremea ca psihologia să se completeze cu contribuția acumulată în cunoașterea zoologică. Au fost încercări înmânate cunoașterii psihologice dintr-un raționament de cunoaștere comun, de cuprindere a ansamblului reacțiilor adaptative ale organismului la mediu. Cu precizarea că, de astă dată interrelația organism mediu era concepută în termenii darwinieni, diferiți de cei anteriori proprii concepțiilor fixiste și preformiste. Era un efort de unire a forțelor în condițiile în care la acea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei într-o știință exactă, similară fiziologiei. La om, el și-a propus să cuantifice mișcările pe care le fac mușchii ochiului atunci când are loc reflectarea senzorială. Abia pe urmă își pune problema conținutului subiectiv al acestor mișcări, a însemnătății adaptative a acestora, problema performanțelor. Behaviorismul acestor cercetători alături de alții a fost fundamentat de E.B. Holt (1873-1946). Paternitatea principiului "încercării și erorii" aparține lui Herbert Spencer, care a fost pe urmă completat de A. Bain și în cele din urmă adoptat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obstacolelor, depășirea situațiilor problematice naturale sau experimentale, răsturnarea acestora în favoarea individului etc. și în final la adaptare. În experiențele sale Thorndike și-a propus să surprindă principalele momente ale unei asemenea procesualități, să reproducă în laborator secvențe din acest demers adaptativ. În acest sens, a imaginat o mare varietate de situații experimentale animale așezate în cuști care trebuiau să găsească o cale de a ieși de acolo, animale plasate în galerii de alergare de complexitate diferită. Subiecții săi preferați de experimentare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei de funcționare. Meritul lui Thorndike a fost acela de a se fi centrat nu pe considerarea exhaustivă a reacțiilor motorii, ci pe descrierea și interpretarea semnificației situației problematice, pe efectele de direcționare care rezultă de acolo, pe valoarea lor adaptativă. Semnificative pentru schema lui Thorndike sunt următoarele elemente definitorii: punctul de plecare se află în situația problematică; în fața situației problematice create organismul se prezintă ca un tot unitar; situația problematică beneficiază din partea organismului de o activitate eficientă pe măsură; pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos. Acestea mecanisme sunt cele ale gestaltului, care face referire la forme sau structuri de organizare proprii activității perceptive, pentru un nivel superior de integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elemente componente sunt împărtășite și transmise de către membrii unei societăți date”. De acestă dată culturii nu-i mai sunt asociate note apreciative. Cultura este o moștenire socială pe care grupul o valorizează și o transmite urmașilor; ea oferă individului modele adaptative de comportament la mediu în care trăiește, modele elaborate de-a lungul timpului respectiv. Se observă două tendințe de definire și utilizare a conceptului de cultură: pe de o parte, tendința restrictivă, elitistă, desemnând prin cultură totalitatea bunurilor și valorilor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]