11,268 matches
-
pentru PE, în special atunci când prevederile tratatului ar fi permis o creștere mai mare a cheltuielilor neobligatorii decât cea stabilită în perspectiva financiară. Potrivit Tratatului de la Lisabona, PE nu va mai avea posibilitatea de a renunța la perspectiva financiară. Odată adoptat, planul de buget multianual va deveni lege obligatorie. În plus, dacă PE nu consimte un nou plan de buget, pragurile ultimei perspective financiare vor continua să fie valabile până când se adoptă unanim noi praguri. Aceasta va întări înclinația către status-quo
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
domenii de interes comun. 1.6. Noul regulament financiar: acces mai ușor la fondurile europene Regulamentul financiar este principalul document conținând normele financiare ale UE. Acesta stabilește principiile bugetului UE și reglementează modul în care sunt cheltuite fondurile europene. Regulamentul adoptat recent, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, permite beneficiarilor de fonduri UE (întreprinderi, ONG-uri, cercetători, studenți, municipalități și alții) să aplice norme și proceduri mai clare și mai simple. Caseta 1.3 prezintă elementele de noutate
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
se naște o rudenie artificială. În cazul când doi soți sau doar o persoană primesc în familia lor un copil din altă familie, prin adopție, se creează o rudenie civilă, care duce la raporturi juridice între părinții adoptivi și copilul adoptat, precum și între copil și rudele acestora, în conformitate cu prevederile O.U.G.nr.25/1997 privind regimul juridic al adopției. Raporturile rezultând din adopție, create numai în interesul celui adoptat (conform art.1 din O.U.G. nr. 25/1997) sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din afara căsătoriei; * copilul născut până la a 300-a zi de la desfacerea căsătoriei prin divorț, dacă mama nu a intrat ulterior într-o altă căsătorie; * copilul abandonat (găsit); * înregistrarea copilului născut pe o navă sau aeronavă; * copilul adoptat 21. Pentru copilul adoptat se va întocmi un act de naștere nou, operație ce intră în competența autorității administrației publice locale de la domiciliul părinților adoptivi sau din raza teritorială în care este situată instituția de ocrotire unde se află cel adoptat (art.26 alin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau din raza teritorială în care este situată instituția de ocrotire unde se află cel adoptat (art.26 alin. 1, Legea nr.119/1996). Pentru adoptatorii cetățeni străini sau români, cu domiciliul în străinătate, noul act de naștere al copilului adoptat este de competența autorității administrative de la domiciliul acestuia din urmă sau unde se află sediul instituției de ocrotire în care el se găsește. Dacă nașterea s-a produs în străinătate, iar actul de stare civilă care o dovedește nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptat în timpul căsătoriei, rămâne cu numele comun, nedobândind pe cel al adoptatorului. El poate însă dobândi, numele adoptatorului dacă celălalt soț consimte, ceea ce înseamnă că după adopție, soții nu mai au nume comune. În cazul căsătoriei desfăcute prin divorț, soțul adoptat va lua numele adoptatorului, deoarece trebuie să dispară toate urmele rudeniei firești. În cazul copilului rezultat din căsătorie, el va primi numele de familie al unuia sau a altuia dintre ei ori numele lor reunite și va fi declarat odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
25/199745, care reglementează efectele adopției, în ce privește numele adoptatului 46, care are nume comun cu celălalt soț, și care este adoptat în timpul căsătoriei, prevăd ca el rămâne cu nume comun, nedobândindu-l pe cel al adoptatorului. Odată cu încheierea adopției, soțul adoptat poate dobândi și numele adoptatorului ceea ce se traduce prin faptul că, după adopție, soții nu mai au nume comun. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va mai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
el rămâne cu nume comun, nedobândindu-l pe cel al adoptatorului. Odată cu încheierea adopției, soțul adoptat poate dobândi și numele adoptatorului ceea ce se traduce prin faptul că, după adopție, soții nu mai au nume comun. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va mai lua numele avut înainte de căsătorie, conform prevederilor art.40, C.fam., ci numele adoptatorului. * Îndatoririle conjugale Această obligație există fie că soții au locuință comună
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de 1 an constă în respingerea acțiunii de divorț prin acordul soților; > să nu existe copii minori rezultați din căsătorie. Este vorba de copiii proveniți din acea căsătorie, nu dintr-o altă căsătorie anterioară. Dacă soții ar avea un copil adoptat, ar rezulta că nu mai este îndeplinită condiția, copilul adoptat este asimilat cu copilul firesc.98 Art.6131 C.proc.civ. mai prevede unele cerințe legale care trebuie respectate, între care, cererea de divorț întemeiată pe acordul soților va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
acordul soților; > să nu existe copii minori rezultați din căsătorie. Este vorba de copiii proveniți din acea căsătorie, nu dintr-o altă căsătorie anterioară. Dacă soții ar avea un copil adoptat, ar rezulta că nu mai este îndeplinită condiția, copilul adoptat este asimilat cu copilul firesc.98 Art.6131 C.proc.civ. mai prevede unele cerințe legale care trebuie respectate, între care, cererea de divorț întemeiată pe acordul soților va fi semnată de ambii soți. Dacă soții au convenit și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nașterii în cazul adopției După încuviințarea adopției se întocmește un nou act de naștere pentru cel adoptat, în care adoptatorii sunt recunoscuți ca părinți firești. De aceea, noul act de naștere nu face dovada nașterii, față de mama firească a copilului adoptat. Legea prevede ca vechiul act de naștere se păstrează și se face mențiune pe marginea lui, despre întocmirea celui nou, incit, la nevoie, dovada nașterii se face cu acest prim act de naștere. II.2. Recunoașterea filiației față de mamă a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și că voiește să dobândească cetățenia română. (art.8); Cetățenia română se dobândește prin adopție dacă: > cel puțin unul dintre adoptatori este cetățean român; > când adopția se face de către o singura persoană care este cetățean român; > în toate cazurile cind adoptatul cetățean străin sau fără cetățenie nu a împlinit vârsta de 18 ani (art.6). Cetățenia româna se poate dobândi prin acordare la cerere, în condițiile art.9, 10 si 11 din Legea nr.21 din 1991. Copilul care nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copil și rudele adoptatorului". Cunoașterea temei complexe a adopției vă ajută să înțelegeți următoarele aspecte teoretice și practice: 1) instituția juridică a adopției alcătuită din totalitatea normelor juridice referitoare la încheierea, efectele și desfacerea adopției; 2) filiația încetează între copilul adoptat și părinții săi firești, conform art.1 alin.4 ordonanță, precum și rudenia dintre adoptat și rudele sale firești și se menține impedimentul la căsătorie între adoptat și rudele sale firești; 3) adopția se încuviințează în interesul superior al adoptatului, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
măsură specială de protecție a drepturilor copilului, prin care se stabilește filiația între cel care adoptă (adoptator) și copil (adoptat) și rudele celui dintâi (art.1 alin.1 din O.U.G. nr. 25/1997)224. Raporturile dintre adoptator și adoptat sunt asemănătoare cu cele stabilite între părinți și copil, care urmează a fi crescut ca un copil firesc al celor ce își asumă, răspunderile ce revin părinților. Filiația prin adopție o putem numi filiație adoptivă, spre a o deosebi de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este aptă să adopte. V.5. Condiții cerute la încheierea adopției a. Generalități Pot adopta bărbații și femeile, indiferent de faptul că sunt căsătoriți sau necăsătoriți ori dacă au sau nu copii firești din căsătorie sau din afara ei ori copii adoptați, pot adopta copii de ambele sexe, fără discriminare, ori de câte ori adopția este în interesul lor. Cerințele la adopție pe care legea le prevede în persoana adoptatului și în persoana adoptatorului pot fi privite fie în totalitatea lor ca cerințe la adopție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lit.c din Ordonanța de urgență nr. 26/1997), care premerge adopția, fiind o condiție pentru adopția unui copil. Ea constituie mijlocul ce permite organului competent să verifice și să aprecieze raporturile ce se vor stabili între adoptator și viitorul adoptat și dacă se poate acorda avizul favorabil pentru adopție și încuviințarea ei de către instanța de judecată. Încredințarea copilului pentru adopție În perioada încredințării copilului, persoana sau familia căreia i s-a încredințat copilul se află sub supravegherea Serviciului specializat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
4 alin.1, Ordonanța de urgență nr. 25/1997 este oprită adoptarea unui copil de către mai multe persoane. Rațiunea acestei prohibiții se găsește în finalitatea adopției. Ca efect al acesteia, drepturile și îndatoririle părintești trec asupra adoptatorului. Între acesta și adoptat se creează relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Dacă s-ar permite adopția unui copil de către mai multe persoane ar însemna sa se creeze situații în care relațiile dintre adoptator și adoptat să nu fie asemănătoare acelora dintre părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cel de-al doilea, faza judecătorească. I. Faza administrativă și cadrul instituțional creat pentru realizarea ei. Încheierea adopției presupune intervenția unor organe ale administrației publice care au atribuții specifice în scopul de a asigura realizarea interesului superior al copilului adoptat. Rolul acestor organe a crescut potrivit reglementării date prin Ordonanța de urgență nr. 25/1997, în raport cu reglementarea anterioară. Cadrul instituțional actual în domeniul adopției este alcătuit din următoarele instituții: * Serviciul public specializat pentru protecția copilului Organizarea și funcționarea acestui organ
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
realiza si de catre serviciul public specializat pentru protecția copilului; > persoana sau familia care dorește să adopte poate fi reprezentată în fața instanței de judecată competente și de un organism privat autorizat; > au obligația de a prezenta rapoarte periodice privind evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții săi adoptivi, cel puțin doi ani, Comitetului Român pentru Adopții, în cazul copilului cu cetățenie română adoptat de o persoană sau familie cu cetățenie străină. * Serviciul de stare civilă Serviciul de stare civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
actul normativ menționat prevăd că litigiile ce au drept obiect încuviințarea adopției se judecă în primă instanță de către tribunale, creându-se astfel posibilități mai mari pentru informarea judecătorilor asupra aspectelor pe care acestea le implică în interesul superior al copilului adoptat. b) Competența teritorială. Cauzele privind încuviințarea adopției sunt în competența tribunalelor în a căror rază teritorială se găsește domiciliul copilului ce urmează a fi adoptat (art.16 alin.1). Instanța teritorială competentă este determinată după domiciliul copilului ce urmează a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori, fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopții. Prin urmare, prevederile stabilite pentru ocrotirea minorului din Titlul III, Cap. I din Codul familiei sunt aplicabile și copilului adoptat. Instanța suprema a statuat in sensul ca248 adoptatul dobândește un drept locativ propriu și devenind major, el nu poate fi evacuat, chiar dacă părintele adoptatului se mută în casa proprie sau ca urmare a căsătoriei încheiată ulterior. Părinții firești nu rămân
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopții. Prin urmare, prevederile stabilite pentru ocrotirea minorului din Titlul III, Cap. I din Codul familiei sunt aplicabile și copilului adoptat. Instanța suprema a statuat in sensul ca248 adoptatul dobândește un drept locativ propriu și devenind major, el nu poate fi evacuat, chiar dacă părintele adoptatului se mută în casa proprie sau ca urmare a căsătoriei încheiată ulterior. Părinții firești nu rămân dezinteresați de soarta copilului, deoarece se admite că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cărui soț l-a adoptat 249. C. Decăderea adoptatorului din drepturile părintești Ambii părinți adoptatori sau numai unul dintre ei in conf. cu art.109 C.fam. pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă sănătatea ori dezvoltarea fizică a copilului adoptat este primejduită prin felul de exercitare a drepturilor părintești, prin purtare abuzivă sau prin neglijarea gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, ori dacă educarea, învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
respectiv se deosebește de plasamentul la o persoană sau familie ce se ia în cazul în care dezvoltarea sau integritatea morală a copilului sunt periclitate datorită unor motive neimputabile părților. D. Cazul adoptatorilor divorțați In problema relațiilor dintre adoptatori si adoptat, se aplica, prin asemănare, prevederile legale cu privire la desfacerea căsătoriei prin divorț pentru cazul în care există copii minori (art.42-44 din C. fam.), instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinții adoptatori va încredința minorii în care sens
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
persoana îndreptățită solicită instanței de judecată obligarea persoanei pârâte, să-i presteze întreținerea, în baza obligației stabilite de lege. Printre persoanele îndreptățite și îndatorate în mod reciproc la întreținere, prevăzute de art.86 din C. fam se află adoptatorul și adoptatul. Are drept la întreținere numai acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci. Este în nevoie persoana care nu are nici un fel de venituri sau cele realizate sunt insuficiente pentru asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]