1,817 matches
-
au amintit de tine. Tu trebuie să fii micuțul care cutreiera fără de țintă prin pădure, cu doi ani în urmă... Acum doi ani m-a găsit haita, e-adevărat! ...și care a fost primit în familia înțeleptului Arus... Tatăl meu adoptiv, el e! ...exact cînd Motidur, rîsul nemilos, pusese ochii pe el și se pregătea să-i facă de petrecanie. Era să ajung prada unui rîs? Acum aflu... Pînă aici, totul a fost simplu. Între colții rîsului, simplu zici? încercă să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ei să se mărească, dar era tot ce putea face. Și, incredibil!, în felul acesta se apropia iarăși de pădurea cunoscută. O, cum îi mai bătea inima la gîndul că e la o distanță atît de mică de familia lui adoptivă! Îi era dor de veșnic neastîmpărații copii trebuie că mai crescuseră de cînd plecase el și era curios să vadă cum se transformaseră între timp. Și-ar fi dorit să mai schimbe o vorbă cu Arus; povețele lui neprețuite l-
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
dacă ating un vis, M-atrage cineva printre coșmaruri Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc meleag după meleag, Spre golfuri care pot să mă aline. Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, în visele telurice cobor. Aprind o candelă Aprind
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a înscris la școala militară și i-a dat după aia bani să meargă la Academie. Revoluția le-a luat tuturor mințile, cum și-au mai frecat mîinile Curistul și Părințelul cînd au aflat despre ce era vorba, Gulie. Fiul adoptiv al Bătrînului a trecut de partea gloatei de manifestanți, halal de Colonel că n a putut să-și țină în frîu mînzișorul, Delfinașule, și a uitat destul de repede că boșorogul a fost în pragul unui infarct cînd uitîndu-se la televizor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dar Libbe și Amat erau încă în jurul ei. Nu erau cu mult mai mari decât mine, dar nu mă băgau în seamă pentru că eu purtam încă haine de copil, pe când ele erau deja femei. Basemath era un fel de mamă adoptivă pentru toți copiii Oholibamei și mai ales pentru bebelușul-fetiță Iti, care o costase viața pe mama ei. Basemath pierduse atâția copii ai ei, fete și băieți, că nici nu le mai știa numărul. Îl avea doar pe fiul ei Reuel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bunătăți sărmanului copil găsit sau născut pe ascuns de una din ele. Cu timpul se obișnuise să stea în salon unde veneau clienții și să caște gura la ce auzea. Uneori se juca ridicând fustele uneia din multele sale mame adoptive. Celelalte râdeau atunci de se prăpădeau: „Vai, ce drăgălaș e!”. Apoi Dominic trecuse la fapte și mai îndrăznețe. Se furișa pe urma prostituatelor care își conduceau clienții în camere și se uita prin gaura cheii. Când a fost prins, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
încât mama ei a zăcut moartă, în apartament, vreme de șase săptămâni, înainte ca unul dintre vecini să anunțe poliția că se poate ca femeia să fi dispărut. În ciuda unei copilării petrecută între orfelinat și mai multe perechi de părinți adoptivi, Susan se descurcase onorabil la liceu, obținând note destul de bune ca să-și asigure un loc la universitatea de vază unde îl cunoscuse pe Nick. Nu e ciudată natura? s-a gândit ea acum, zbătându-și picioarele în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca de sărutare, după care a tras-o pe Milly către el și-a pupat-o pe obraz. Lasă-mă! a țipat Milly chicotind neajutorată. Râsul ei era contagios, așa că Susan a început și ea să zâmbească privindu-și familia adoptivă și gândindu-se că, dacă Dumnezeu se milostivea, viitorul lor împreună avea să fie unul stabil și fericit. Și-nc-o salopetătc "Și‑nc‑o salopetă" Julia a băgat mâna în sacoșa de la Kent and Carey și-a scos o salopetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
funii de mătase. Poate orice alegere, chiar și cea greșită, era mai bună decât aceste autoanalize și dezbateri lăuntrice agonizante, ezitante. Fără să fie conștient de asta, Vultur-în-Zbor cădea și el în plasa modelelor naturale de gândire ale orașului lui adoptiv. Palidele vrăjitoare se învârteau în cerc și zâmbeau. Știu că sunt oaspete în casa dumnealui, a spus el. Dar e și casa ta. Știu că a fost bun și generos cu mine. Dar tu ai fost cea care m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
atacurilor, făcând rugi ca războiul să înceteze. Spre deosebire de Khorramshahr, care se predase arabilor, Abadanul a rezistat unui asediu îndelung, care a îmbăiat estuarul în sânge. În al doilea an, când școlile s-au redeschis scurtă vreme, Nooshin și sora ei adoptivă au aflat ceva colosal: Hossein Fahmideh, un băiat de la o clasă vecină, devenise shahid după ce ascunsese o grenadă pe sub cămașă și se aruncase cu ea sub un tanc. Figura copilului apăru pe un timbru și vorbeau despre el la televizor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
eu eram Hassan, fiul lui Mohamed al-Wazzan, iar în actele oficiale mai era adăugat „al-Zayyati“, după numele tribului de baștină, „al-Gharnati“, Granadinul, iar când plecam departe de Fès, mă chemau și cu numele de „al-Fassi“, referire la prima mea patrie adoptivă, care nu a fost și cea din urmă. În calitate de măsurător, tata ar fi putut prelua din mărfurile ce-i erau aduse cantitățile pe care și le dorea, în limite rezonabile, sau putea chiar încasa în dinari de aur prețul tăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
le-am scris la Roma și la Bologna. Însă apropiații curții pontificale, oarecum surprinși de nașterea tardivă a unui Medici brun și cu părul creț, mi-au lipit imediat numele de Africanul, spre a mă deosebi de sfântul meu părinte adoptiv. Poate și spre a evita ca el să mă numească într-o zi cardinal, ca pe majoritatea verilor săi, unii încă de la vârsta de paisprezece ani. În seara botezului, papa m-a chemat la el. A început prin a-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era nelipsit de la întâlniri, până când a fost ucis în Liban, cu trei ani în urmă. I-a luat locul Amir Tal, un fapt exploatat de presa israeliană, care a făcut referire în nenumărate rânduri la tânărul consilier ca la fiul adoptiv al prim-ministrului, folosind chiar un joc de cuvinte în ebraică, Aluf Bet - Aluf al Doilea. În condiții ideale, întâlnirile aveau loc la el acasă, Ruth aducând cafea și ștrudel. Nu și astăzi. Lucrurile erau prea serioase, îi spuse lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
munca mea de cercetare de la Muzeul de Zoologie comparată din Cambridge, statul Massachusetts (1941-1948). Nu mai puțin fericite au fost numeroasele călătorii pentru completarea colecției, efectuate aproape În fiecare vară, timp de douăzeci de ani, prin majoritatea statelor țării mele adoptive. În Jackson Hole și În Marele Canion, pe versanții munților ce se Înalță În Telluride, Colorado și pe un celebru teren arid cu pini de lângă Albany, New York, sălășluiesc și vor sălășlui, În generații mai numeroase decât edițiile lucrărilor mele, fluturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de fapt un baronet, Sir Maurice Gerald, după cum va descoperi emoționată mireasa lui, la sfârșitul cărții. Asemenea emoții false au constituit poate unul dintre motivele pentru care faima autorului de origine irlandeză a apus atât de repede În țara lui adoptivă. Imediat după ciocnire, Maurice a efectuat mai multe acțiuni În ordinea următoare: și-a depus paharul pe tejgheaua barului, și-a scos o batistă de mătase din buzunar, și-a șters „murdăria de whiskey“ de pe piepții brodați ai cămășii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
nu era obișnuită să se uite la televizor, ceea ce mi-a amintit de David Minor și de rigiditatea convingerilor sale religioase. Oare soțul Aurorei izgonise televizorul din casă? Convingerile sale erau atât de puternice, încât dorise să își protejeze fiica adoptivă de carnavalul frenetic al culturii pop americane, acel bâlci fără nici un Dumnezeu de luciri și gunoaie care se revărsa la nesfârșit din toate tuburile catodice din țară? Poate. Nu aveam să aflăm nimic despre Minor până ce Lucy nu avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
avut sentimentul că ar fi ținut-o tot așa, ridicând în slăvi virtuțile reverendului Bob, timp de încă șase ceasuri, dar mi s-a părut curios să constat cu câtă grijă evita să pronunțe numele soției și al fiicei sale adoptive. Nu bătusem drumul tocmai de la New York ca să pălăvrăgesc despre True Value Hardware sau despre mai știu eu ce temple ale Domnului. Acum, că petrecuserăm ceva timp împreună și începea să nu mai fie atât de suspicios în prezența mea, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
noastre moderne. Doar așa putem să ne iubim strămoșii ca pe noi înșine și să ne reprezentăm trecutul în armonie cu prezentul. Doar așa putem avea un viitor la care să visăm în această lume mondializată, fără a deveni copiii adoptivi ai mondializării. Doar așa putem să ne maturizăm ! Și doar așa putem să ne păstrăm cu adevărat și tradițiile - și merită să le păstrăm. Căci tradițiile sînt vii doar dacă rămîn libere să se schimbe ! Tradiționalele noastre tradiții Cu cît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nea Cercel. Da tre’ să pice dintr-un moment în altu’. Îi spun eu să treacă pe la dumneavoastră... adăugă portarul. — Îi spun și eu, preciză Nicu și se retrase împreună cu portarul, însă din ușă îi făcu cu ochiul fratelui său adoptiv. Prinsese obiceiul la școală, de la băieții mai mari, care găseau mereu ocazii să se încurajeze între ei, cum mereu găseau și ocazii să se sâcâie. Pe Nicu preferau să-l sâcâie, dar nu se sinchisea, lua totul cum venea. Peppin
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și puțin frică de el, de câteva ori a încasat-o, și nici n-a înțeles de ce. Dar dacă l-ar pune pe Dan să rescrie biletul, dacă s-o mai putea citi ceva din ce-a rămas? Fraților, chiar adoptivi, le poți spune și cere asemenea lucruri. Scoase cele două jumătăți și încercă să le descifreze. Iulia scria foarte frumos. Semnătura se vedea bine, Iulia Margulis, cu o coadă ca un șiret legat cu nod dublu, iar în rest nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
posesivitate matriarhală. Fusese cât pe-aici să-i fie răpit copilul. Și eu o simt adesea pe Sabina ca pe o mamă, mai ales că am fost un copil crescut „pe palme” de un tată bătăios! Acum simt palma mamei adoptive cum se strecoară pe sub masă și îmi cuprinde membrul dezosat, pe care noi, în bună înțelegere, îl botezasem, Siegfried. Întâmplător, dar absolut întâmplător, Siegfried era în picioare făcându-și gimnastica de seară. Niciodată n-am înțeles antipatiile dintre corp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
franceze din 1789 și ale altor revoluții de după aceea? O singură dată, în tot textul, fapta de cruzime e acoperită de umbra moralei creștine, atunci cînd se comite paricidul. Voind să aibă pentru sine orașul Fermo, Oliverotto își măcelărește tatăl adoptiv, iar la un an după, nelegiuitul tînăr este prins și sugrumat de oamenii lui Cesare Borgia. Preceptul biblic "cu ce măsură măsori, măsura-ți-se-va" se recunoaște în subtext. Pagina în care se istorisește exterminarea elitei orașului e frapant asemănătoare cu drama
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fotografii și utilele anexe, catagrafii, hărți, spițe de neam etc. Volumul, ca de obicei, este susținut de o bib liog rafie care pune în valoare cercetarea celui pe care prefațatorul, spre deosebire de opiniile autorului (p.243), îl consideră un sentimental, fiu adoptiv al localității, cu dispunere spre destăinuiri. Ce-i lipsește totuși cărții lui Ștefan Plugaru? Folosirea corectă în text a limbii române, „text perfectibil sub aspectul limbii literareʺ, spune Theodor Codreanu. Citind cartea lui Ștefan Plugaru, profesorul Dumistrăcel, ca cel care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Vasile Ilucă Cartea podgoriilor Prin această nouă carte a sa - Vasile Ilucă nu se dezminte pe sine și nu-și dezamăgește cititorii. El se dovedește un statornic iubitor al baștinii sale adoptive, care este misteriosul și generosul Iași, dar și un pasionat „nevindecabil” al Istoriei, în toate componenetele acesteia. Poate că unii dintre cei care îl cunosc mai puțin pe autor ar fi fost ispitiți să creadă că prin cărțile publicate până în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
3 ani, l-au văzut, le-a plăcut, s-au atașat de el ca de o ultimă speranță și în cele din urmă înconjurat de prea multă dragoste l-au adus în casa lor și în viața lor. Ambii părinți adoptivi i-au fost mult mai mult decât putea să-i fie tatăl natural al băiatului (mama lui murise lăsând în urmă șase copii cu un tată alcoolic care nu-i putea ajuta nicicum). L-au crescut cu dragoste și cu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]