1,908 matches
-
lăsată să stea 24 de ore), dimineața pe stomacul gol, cure de cca. 3 săptămâni, cum am mai spus la 4, sau sub formă de cataplasme reci pe abdomen. 14 Cărbunele vegetal, un important remediu. Datorită capacității sale mari de adsorbție (fixare pe suprafață a unor elemente), cărbunele medicinal (în special vegetal) este un mijloc terapeutic foarte prețios. Administrat intern (una sau două pastile, cu apă, după masă) cărbunele adsoarbe virușii, bacteriile și toxinele din intestin luptă împotriva diareei dar și
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
aer și la poluanții din el (cum ar fi sulful și compușii săi sau NaCl). Viteza de coroziune este funcție de umiditatea relativă și de concentrația poluanților din aer. S-au observat trei etape ale coroziunii atmosferice. Astfel, inițial are loc adsorbția prin hidroxilare a moleculelor de apă în stratul metalic superficial de oxid/hidroxid, fenomen urmat de formarea câtorva straturi moleculare. În etapa intermediară are loc absorbția și disoluția unor gaze (O2, CO2, SO2, HCl, H2S) sau săruri (NaCl, (NH4)2SO4
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
catalitice omogene în privința formării complexului activat. Deoarece reacțiile se petrec numai la suprafața catalizatorului, înseamnă că mărimea și proprietățile suprafeței, compoziția chimică a stratului superficial etc. intervin asupra reacției chimice. Interacțiunea dintre catalizator și reactanți are loc prin procesul de adsorbție (atragere și reținere la suprafața solidului a moleculelor din mediul de reacție). Suprafețele catalizatorilor nu sunt perfect plane. Ele prezintă diferite tipuri de asperități: peak-uri (atomi proeminenți), creste (muchii de cristalite), văi (pori, spații înguste). Atomii proeminenți sunt mai slab
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
restul rețelei și deci sunt mai reactivi față de moleculele de reactant comparativ cu restul atomilor din suprafață. Aceste asperități constituie centrii activi ai catalizatorului. După Langmuir, reacția de suprafață implică mai multe etape: 1. difuzia reactanților spre suprafața catalizatorului; 2. adsorbția reactanților; 3. reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reacția chimică propriu-zisă; 4. desorbția produșilor de reacție; 5. difuzia produșilor de la suprafața catalizatorului în mediul de reacție. Aceste etape au loc cu viteze diferite, sunt dependente de temperatură, viteza procesului fiind dată de etapa cu viteza cea mai mică. Adsorbția reactanților pe suprafața catalizatorului poate fi fizică (prin forțe van der Waals) sau chimică (chemosorbție, cu formare de legături chimice). Chemosorbția trebuie să fie reversibilă pentru a nu bloca suprafața catalizatorului. Activitatea catalitică a unei substanțe va fi cu atât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
formați sunt solubili la diluții avansate. Precipitarea completă a unui constituent în urme se realizează prin adăugarea unei cantități dintr o altă substanță care precipită și funcționează ca un colector al constituentului de separat. Mecanismul de bază este cel de adsorbție. De exemplu, se utilizează sulfura de cupru pentru colectarea sulfurii de mercur (se recuperează 0,02 µg Hg dintr-un litru de apă). În mod asemănător, sulfura de plumb antrenează 1 µg de aur din 1000 litri (1 m3) apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Țvet, în 1906 și a fost folosită întâi pentru separarea unor substanțe colorate pe coloană sau ca eluate colorate. Dacă substanțele sunt incolore, prezența lor pe coloană sau în eluate se recunoaște prin alte metode. Metodele cromatografice sunt bazate pe adsorbția amestecului de substanțe (solid lichid; lichid-lichid; gaz-lichid) pe un material adsorbant, urmată de desorbția succesivă (cu ajutorul unui dizolvant adecvat - eluant) a componentelor din amestec. 86 Coloana de adsorbant poate fi înlocuită, în unele variante cu o foaie de hârtie poroasă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
comună. Oricum, toate datele cantitative sunt dependente de prepararea standardelor și calibrările succesive ale coloanei folosind aceste standarde. Fără exactitate și calibrare precisă a datelor, nici o dată cromatografică nu poate fi considerată exactă. Sunt 5 categorii de procedee cromatografice: de adsorbție; de partiție; cu schimb de ioni; prin excluziune moleculară; de afinitate. Metodele de cromatografie pot fi de asemenea clasificate în două moduri: cromatografia plană și cromatografia pe coloană. Ele sunt bazate pe interacțiunea fizică, ceea ce înseamnă că faza staționară și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
tub cu ajutorul presiunii sau a greutății proprii. În contrast, cromatografia plană folosește o fază staționară care este depusă pe o suprafață plană sau în hârtie. Faza mobilă se deplasează prin faza staționară datorită acțiunii capilare sau a greutății. Cromatografia de adsorbție utilizează o fază staționară solidă și o fază mobilă care este un lichid sau un gaz. Solutul poate fi adsorbit la suprafața particulelor solide, unde echilibrul dintre starea adsorbită și soluție produce separarea moleculelor solutului. În cromatografia de partiție faza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
un răspuns liniar în funcție de concentrație pentru toți componenții separați, indiferent de natura lor chimică. Detectoarele se clasifică după cum funcționarea lor se bazează pe măsurarea unei proprietăți a lichidului eluant sau pe măsurarea unei proprietăți fizice caracteristice componentului separat. Cromatografia de adsorbție în fază lichidă este o metodă de separare bazată pe migrarea diferențiată a componenților într-o coloană cu fază staționară solidă cu proprietăți adsorbante. Va fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fizice caracteristice componentului separat. Cromatografia de adsorbție în fază lichidă este o metodă de separare bazată pe migrarea diferențiată a componenților într-o coloană cu fază staționară solidă cu proprietăți adsorbante. Va fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este un solid, are loc un mecanism de adsorbție, iar când
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este un solid, are loc un mecanism de adsorbție, iar când este un lichid nevolatil pe un suport inert, distribuția se realizează printr-un mecanism de repartiție. Cromatografia de gaze se aplică în analiza substanțelor gazoase sau volatile și termic stabile. Metoda este eficientă, selectivă și mai rapidă decât
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cele mai utilizate sunt: Whatman (de calități diferite), Schleicher-Schüll, Munktell etc. Această tehnică poate fi executată și pe foi din alte materiale fibroase: sticlă, nylon etc. 2. Stratul subțire. În funcție de mecanismul cromatografic adoptat, stratul subțire poate fi: în cromatografia de adsorbție - un material solid cu proprietăți adsorbante; în cromatografia de repartiție - un lichid fixat pe un suport inactiv; în cromatografia de schimb ionic - straturi subțiri din rășini schimbătoare de ioni. Materialele cele mai utilizate sunt: silicagelul (poate fi de mai multe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pentru același lichid vor fi variabile, în funcție de amplasarea picăturii pe un „deal” sau într-o „vale”. Acest fenomen se numește histereza umectării. Fig. 1.2. Lichid pe suprafață liofilă Fig. 1.3. Lichid pe suprafață liofobă 108 1.1.2. Adsorbția Dintre fenomenele care au loc la suprafața de separare dintre componente, o importanță deosebită prezintă acele fenomene care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe de separare, în funcție de caracterul fazelor ce formează sistemul dat. Sunt posibile patru cazuri: a) suprafața interfazică este lichidă: faza 1 este un lichid iar faza 2 un gaz; b
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe de separare, în funcție de caracterul fazelor ce formează sistemul dat. Sunt posibile patru cazuri: a) suprafața interfazică este lichidă: faza 1 este un lichid iar faza 2 un gaz; b) suprafața de separare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafața interfazică este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a catalizatorului, la reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a catalizatorului, la reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]