35,844 matches
-
banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant: Pentru că-mi place arhitectura clădirii!" Putregaiul adunat vreme de zece ani peste gunoaiele mustinde, aglomerate jumătate de secol în România, duhnesc pestilențial, dar asta nu impresionează pe nimeni. Protejați de parfumurile Calvin Kline sau Gucci, politicienii nu bagă de seamă că șoselele naționale se surpă (așa cum s-
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
femei sau maniera elegantă în care respinge manuscrisul unui veleitar insistent ar trebui însușite și de alții. Acest mod de a fi este, în cazul lui Gabriel Dimisianu, și un mod de a scrie. De curând, criticul literar și-a adunat într-un volum (care însumează peste 600 de pagini) textele publicate după 1990. Nu mi-aș fi închipuit că în zece ani a scris atât de mult și aceasta numai din cauză că a dat dovadă de maximă discreție în întreprinderile sale
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
auzi vreodată -ca pe mine! - povestindu-și propriile articole.) Pe neobservate, textele disparate, publicate inițial în România literară, dar și în reviste ca 22 sau Ramuri, s-au constituit - datorită consecvenței atitudinii și unității de stil - într-o operă. Acum, adunate într-o carte, ele par concepute anume pentru a face parte dintr-un întreg, ca expresie a unei conștiințe critice ne-scindate și ne-labile și ca document al unei epoci literare. Un critic calm în lupta de idei Volumul
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
tuns chilug, cu o față prelungă și gîtul ireal de subțire. Ochii săi albaștri priveau aiuriți în jur. Zîmbea în neștire și zîmbetul lui inocent demonstra că era departe de a realiza grozăvia ce o făptuise și pentru care se adunase atîta lume... - Acest elev, tuna directorul Iordache, este fiu și nepot de chiabur. Crescut într-un mediu nesănătos, dușmănos față de orînduirea noastră, l-a citit pe Mark Twain și, lăsîndu-se influențat de haimanalele capitaliste numite Tom Sawyer și Huckleberry Finn
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
lansat prin presa bucureșteană o întrebare - Ce știu eu despre anii comunismului? - la care erau așteptați să răspundă adolescenții, cei care nu împliniseră încă zece ani în decembrie 1989. S-au primit peste o sută cincizeci de scrisori; au fost adunate într-un volum șaptezeci și cinci dintre ele, cu autori între unsprezece și nouăsprezece ani, din România, Bucovina de Nord și Basarabia (Republica Moldova), alcătuind toate un fel de anatomie a unui spectru ce bîntuie încă multe conștiințe, o istorie a terorii văzute
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Iulia Alexa Volumul apărut la Editura Științifică adunând cronici și fragmente publicate de marele poet portughez Fernando Pessoa în deceniile al doilea și al treilea, se constituie într-o apologie a paradoxului, considerat principial o terapie eficientă a "obstruării" intelectuale. Pornind de la premisa că adevărul cognitiv e inaccesibil
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
mijloace analitice, putea să construiască o carte solidă despre o perioadă de cumpănă din istoria României contemporane. Ar fi fost o contribuție istoriografică consistentă. Dar să nu cer autorului mai mult decît și-a propus să înfăptuiască. Excerptele selectate și adunate lună de lună sînt, negreșit, interesante și revelatoare. Dar nu prea izbutesc, întotdeauna, să-i transmită avizatului esențialul dintr-un palpit care conținea mult dramatism și luptă nu numai de idei. Sigur, soarta României postbelice era decisă încă din 1
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
ce horcăit"... Cuvintele se aștern cu paloare, Bolintineanu asigurând mai cu seamă ritmul (foarte important): "Aci se fac misterele/ De babe blestemate/ Ce scot la morți arterele/ Și hârcele uscate.// Aci se fierb și oasele/ În vase aurite,/ Aci s-adun frumoasele? Când nu mai sunt dorite." Apoi versurile capătă viață și demnitate, umplu un spațiu, transmit neliniște și fascinație; sunt trei strofe de vârf în creația supra-abundentului autor: "O flacăra misterica/ Da palida lumină;/ Iar stâlpii din biserică/ Păreau că
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
volumele în evoluția limbii române (1971), De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene (1974), Eminescu - coordonate istorice și stilistice ale operei (1980). Recent, el a publicat la Editura Saeculum, o nouă culegere Momentul Eminescu în cultura română, în care adună, alături de mai vechi articole, și altele, scrise în ultimii ani. Oricâte observații ar formula despre temeiurile folclorice, despre studiile consacrate poetului în străinătate și despre traducerile în limba franceză, discutate comparativ și analitic, dominanta rămâne tot cea lingvistico-stilistică, ce se
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se petrece azi, răsună cîntecul " Am cravata mea, sînt pionier!" N-am înțeles subtilitatea. Una peste alta, din detalii infinitezimale, se adună o reacție finală de respingere, senzația că e vorba de o Românie contrafăcută. De fapt, regizorul a și spus că a cunoscut România numai prin intermediul unor filme românești! Strîmtă cale! Unii critici francezi au văzut în filmul lui Haneke un
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
au rupt ochelarii/ transformîndu-se/ în marmură incandescentă./ Mi-au crescut cercei în păr/ și o țigancă mi-a ghicit/ destinul într-un glob de cristal: /"Vei fi pămînt"" (Desincronizare); și: "Sîngerînd mi se scurg/ mîinile/ printre degete/ Și, nefiind, își adună/ moleculele/ în altcineva". Cealaltă temă, a realului care oprimă, capătă accente carnavalești și se circumscrie eternului motiv literar al "lumii pe dos". E aici toată ironia, sarcasmul și toată suferința unei ființe dipuse să înțeleagă, nu însă și să-și
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
motiv literar al "lumii pe dos". E aici toată ironia, sarcasmul și toată suferința unei ființe dipuse să înțeleagă, nu însă și să-și asume rosturile lumii pe dos. Figura care focalizează această lume "întoarsă" e erosul, poemele care îl adună mai ales în partea a doua a cărții fiind foarte elocvente în privința filtrului prin care autoarea percepe lumea și poziția sa acolo: erosul e "asasinat", surîsul e "filistin", tunsoarea e asemenea "craniului" unei statui, pînze de păianjen cresc între degetele
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
de veghe/ la căpătâiul răniților, bolnavilor, pruncilor,/ sfintele nopți de sânge și speranță,/ nopțile zăbrelite ale pușcăriilor,/ toate nopțile netrăite, strivite, interzise,/ ale omenirii,/ nopțile cu dinții încleștați,/ frânte pe roată, împușcate.../ Toate ne aparțin, pe bună dreptate -/ să le-adunăm cu grijă, migălos,/ să le topim în furnalele călimărilor/ și să-ngrășăm cu amintirea lor fecundă/ pământul nopților noastre de azi...// Așa trebuie să facem, sporind/ în fel și chip, puterea ogoarelor noastre,/ dar mai cu seamă,/ ar trebui poate
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
pildă, ne plăcea nouă mult ideea de furtună. După primul război, subsemnatul inventase chiar și un joc. Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci o porneam și eu. Nu mă grăbeam, dar în momentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
speța nu s-a pierdut și că iată, există și azi, manifestîndu-se cu strălucire. De curînd a publicat un studiu despre Cioran, și anume despre scrierile sale românești, care, prin informația fructificată, dovedește că distinsa autoare a frecventat stăruitor biblioteca, adunînd, de acolo, tot ceea ce era legat de obiectul ei de studiu. Vreau să spun că nu s-a limitat la cărțile românești ale lui Cioran ci a citit toate revistele unde a colaborat tînărul filosof, adunînd, cu grijă de cercetător
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
a frecventat stăruitor biblioteca, adunînd, de acolo, tot ceea ce era legat de obiectul ei de studiu. Vreau să spun că nu s-a limitat la cărțile românești ale lui Cioran ci a citit toate revistele unde a colaborat tînărul filosof, adunînd, cu grijă de cercetător, tot ce o interesa. Asta mă bucură. Credeam că sînt cel din urmă mohican care apelează, pentru cercetările sale, la presa vremii. Descopăr, încîntat, în d-na Marta Petreu un coleg care își asumă această corvoadă
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
felinar/ amenințînd întunericul/ stau cocoșat și însămînțez cu sînge/ acest trup/ însămînțez cu verbe poezii care s-au/ pietrificat sub greutatea contradicțiilor" (Dicționarul cu vorbe deșarte). Sau: "jilave dealuri gata să se surpe în hăul/ mutilat de meteoriți. eram toți adunați/ la cină, comunicam ca înecații trecîndu-ne/ salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
absolute: pictorul de care se simte cel mai apropiată este Rembrandt, și cînd un alt personaj îi cere să justifice opțiunea, răspunsul ei se transformă într-o mini-filozofie impresionantă a timpului ca topos al vremelniciei, dar și al veșniciei: "...pictorul adună timp. El știe că timpul e trecător. Mai știe că distruge obiecte, dezagregă materie, ucide chipuri. Astfel, pictorul adună o bucată de eternitate. (...) Danezul Kierkegaard a exprimat într-un chip inspirat acest lucru: în timp, ai cărui prizonieri sîntem, se
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
justifice opțiunea, răspunsul ei se transformă într-o mini-filozofie impresionantă a timpului ca topos al vremelniciei, dar și al veșniciei: "...pictorul adună timp. El știe că timpul e trecător. Mai știe că distruge obiecte, dezagregă materie, ucide chipuri. Astfel, pictorul adună o bucată de eternitate. (...) Danezul Kierkegaard a exprimat într-un chip inspirat acest lucru: în timp, ai cărui prizonieri sîntem, se află mici grăunțe de eternitate. Se întîmplă să trăim un asemenea moment de eternitate în unele clipe ale vieții
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
reviste diferite. Ele s-au amestecat în conștiința cititorilor cu texte de altă natură semnate de Gheorghe Grigurcu în aproape toate publicațiile de după 1989, de la Jurnalul național la Playboy: cronici literare, eseuri, versuri, răspunsuri la anchete etc. Autorul le-a adunat recent pe cele din prima categorie într-un volum masiv, Amurgul idolilor, astfel încât mesajul său nu mai este bruiat în nici un fel și, în plus, devine evidentă anvergura întreprinderii. După cum arată și titlul, aproape toate intervențiile sunt negative, denunțând lipsa
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
existența cotidiană e departe de a favoriza starea de confort interior, acel ceremonial mental care să ne permită dispoziția adecvată ieșirii din casă și îmbrățișarea ideilor dezvoltate pe scîndurile scenei. Epuizați de minimum două slujbe prestate pentru supraviețuire, oamenii se adună în apartamentele-dormitoare unde în cel mai bun caz cinează în familie, pentru a moțăi apoi în fața "drogului preferat", televizorul. În asemenea condiții e greu să menții dinamica unui spectacol de calitate. Și totuși fiecare premieră depășește aceste neajunsuri. Astfel, Căsătoria
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
tavanul cu mâna. Ce spuneți părinte, sunt mai mari decât ale mele. Popa rămase trăznit. Într-adevăr erau mai mari decât cele de la-nceput. Cu mult mai mari. Neștiind ce să mai spună, ieși în curte. Pe stradă oamenii s-adunaseră în grupuri. Gesticulau aprins. În partea lor muște din ce în ce mai mari veneau de nu se știa de unde sâcâindu-i. Și s auzea zgomotul aripilor străbătând văzduhul în zbor. Lucru ciudat era însă că atât numărul cât și mărimea lor creșteau mereu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
statului să-și propună proiectele și să le discute, astfel încât să existe o perfectă coordonare în activitatea lor." Pentru ca toți cei care iau o leafă de pe aceste curele paralele să nu se calce pe picioare, d-na Pralong i-a adunat la aceeași masă: "Până la venirea mea nu exista un mecanism specific de coordonare. În cel mai bun caz se putea vorbi de niște relații personale între cei care coordonau aceste activități. În luna iunie anul trecut am adunat, pentru prima
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
i-a adunat la aceeași masă: "Până la venirea mea nu exista un mecanism specific de coordonare. În cel mai bun caz se putea vorbi de niște relații personale între cei care coordonau aceste activități. În luna iunie anul trecut am adunat, pentru prima dată, la Cotroceni pe reprezentanții acestor instituții. Acolo s-a decis ca Ion Cristoiu și ziarele cotroceniste Nici în săptămîna care s-a încheiat presa cotidiană n-a fost în criză de subiecte bombă. Pe prim-plan, adică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
fiecăruia dintre noi se desfășoară în permanență o activitate narativă non-verbală, sau mai precis pre-verbală, prin intermediul căreia procesăm informațiile ce ne parvin din lumea înconjurătoare. Creierul nostru este, dacă metafora nu e prea naivă, o cutie poștală în care se adună mesajele pe care le primim de la ceilalți, alături de propriile noastre răspunsuri. Iar conștiința, un paravan pentru nenumăratele întrebări la care lumea în care trăim, ceilalți oameni, ne somează să răspundem. Miracolul, însă, observă Damasio, este că a existat un moment
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]