2,087 matches
-
și anume, deosebiri de acele care formează tocmai asemănări cu dl Maiorescu, deosebiri care se explică prin tendințele sale sociale, deosebite de ale lui Russo și asemănătoare cu ale dlui Maiorescu. Costache Negruzzi și-a expus părerile în multe articole, adunate, cea mai mare parte, în vol. I al Scrierilor sale sub numele de Scrisori. Din aceste scrisori putem cunoaște ideile lui despre limbă și literatură. În Scrisoarea a XXXII-a ne spune că limba, sub domniile străine, se corupsese și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Clevetici, ca și în Rusaliile. În Rusaliile 1, democratismul e ridiculizat în două ti-puri: Răzvrătescu și Galuscus. Subprefectul Răzvrătescu (acțiunea, zice autorul, se petrece la 1860) propagă la țară, în plasa sa, teoriile lui Clevetici. El spune țăranilor adunați: "Oameni buni! ă...î Ați fost lipsiți de toate, și de libertate, și de egalitate, și de fraternitate, și de legalitate, și de 1 Teatru, II, p. 687. inviolabilitate ă...î, și de drepturi cetățenești, și de drepturi comunale, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată s-a îmbrăcat frumos și a dansat cîntînd ca un șuvoi. Preoții șoptind(spunînd rugăciuni) au curățat pirostriile(de cenușă) iar eu am alergat să-i duc salvarea. Suferința și murdăria au fost luate și duse la dreapta jude- cată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
macedonenii și aici cu geții. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de dușmănie și chiuitura rea. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați au spus: cearta și mînia se însoțesc una pe alta. Se șoptește pe marginea șanțului să dați dracului beteala. Medalion: Conducă- torul Guto al adunării Sarmisetuzei”. Nu știm dacă s-a ajuns la pace între neastîm- păratul Orolo și restul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mal nisipos și rîpos și i-am făcut să-și strige mama. Ză- rind pe cer că sfîntul ne-a trimis(dat) două cruci, am plecat la neamul meu și am chemat toate rudele noastre să vadă minunea întîmplată. Cei adunați au lăudat cu înțelepciune minunea ce strălucea. Cenușa(moaștele) sfîntului Salvator/Mîntuitor al geților ne-a însoțit și ne-a ajutat să-i oprim pe acești răi, să cadă prinși. Le-am dat la gioale și i-am trimis spre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
uzurpatorii puterii lui Bazorio care în frun-tea românilor din Ardeal și Banat l-au alungat, răzbunîndu-se pe rudele lui din Mesia. Tăblița 32 ne amintește acele timpuri grele și pline de răutate și venin. ,,Conducătorul Bazorio împreună cu geții săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zis acești răi să meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua și tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puțin, boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa a stat la masă cu cei adunați dar nu a băut. Acest om încăpăținat și ascuns a sărit pe tine. Femeile și fetele tinere îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a rănit. A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dus și eu la Primărie. Inginerul silvic, șeful Ocolului Silvic Vama, era pe trotuar, privitor. M-a întrebat unde mă duc și apoi m-a sfătuit să mă întorc, pentru că este foarte periculos. M-am dus la sediul primăriei. Oamenii adunați, poate 200, strigau împotriva primarului și a vicelui pe care îi țineau prizonieri în mijlocul lor și voiau să-i linșeze. Geamurile de la primărie erau sparte. Două femei săriseră cu bucăți de geam spart să tae gâtul vice primarului. Am oprit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
abia în 1968, în România literară 12 decembrie, p.12: „De mult, pe când eram în ultima clasă a Seminarului Nifon din București, în plimbarea de duminecă după-amiazi, în fața Bisericii Sf. Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor prevedeau, printre altele, consemnarea numelui satului, a unor indicii în legătură cu informatorul, precum și dezideratul transcrierii exacte a textelor. Deși în Precuvîntare este formulată obligația de a sistematiza materialul adunat, tocmai aceasta este deficiența fundamentală a colecției, în care producțiile populare sunt înregistrate în ordinea primirii lor. Atât speciile, cât și teritoriul investigat sunt inegal reprezentate, iar lipsa unei selecții severe a avut drept consecință, înglobarea unor piese nesemnificative. Dar
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
de har, Muza de la Borta Rece (1873). 58. Considerațiile lui Constantin Bacalbașa privitoare la limbă și literatură sunt ale unui diletant și trebuie primite cu rezerva cuvenită. 59. Lucrarea Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întâi dă dumnealui Ianache Văcărescul a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul din Trompeta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moartea violentă a lui Ilie Geambașu, regimul conservator a încercat să-l prezinte pe acesta ca pe un „proprietar“ cinstit, victimă nevinovată a agenților electorali liberali; presa liberală a anul 1875 261 rezistă mult și fu copleșit. Erau atâtea răzbunări adunate acolo, încât nu-i fu cu putință să scape. Temelie Trancă fu doborât, lovit, călcat în picioare, strivit. Dar atât de puternic era omul acesta, că zăcu o lună întreagă în spitalul Colțea, cu toate că medicii îl condamnaseră din prima zi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 1 și în Alegătorul liber din 19/31 mai 1875, p. 2. Toate relatările lui Bacalbașa referitoare la agitatul an electoral 1875 sunt cam exagerate în favoarea liberalilor; în primul rând manifestații de 10 000 sau chiar 1000 de persoane adunate spontan erau greu de imaginat în Bucureștii anilor respectivi, când alegătorii la un colegiu electoral se numărau de la câteva zeci la câteva sute, numai anumite categorii de bărbați având drept de vot. Și, în afară de aceasta, și liberalii, ca și conservatorii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
m-a cuprins o dorință irepresibilă de a mă întoarce la Bacău, acasă. Gara de Nord era paralizată. Am revenit lîngă blocul Zuței, în care mai locuiau N. Steinhardt, regizorul Jean Georgescu, o fiică a pictorului Löwendal ș.a. Între timp, numărul celor adunați aci crescuse: persoane care nu mai aveau curajul să se întoarcă în apartamentele lor, curioși porniți să treacă în revistă toate dezastrele nopții, „corbi” veniți din mahalale cu gîndul de a jefui, milițieni care înconjuraseră zona. Se dădea ca sigură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și aproape îmi anulează orice elan... politic! „Sporește în sufletul meu puterea” (Ps. 137). Am nevoie, căci mă cumpănesc rău. Am ajuns eu însumi să mă îndoiesc de mine și mi-i teamă că nu voi reuși să folosesc „cărămidăria” adunată. *Dialog într-o stație de autobuz: - Vasile ce mai face? - La lucru. - Daˇ Geta? - La lucru. - și Tanța? - La lucru, schimbuˇ doi. - Bine? - Da, îi bine! - Sanatati! - Sanatati!... * Cred că textul următor, extras din volumul Formes simples de André Jolles
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la marginea satului să văd cît de încărcat pleci de aici...” Individul s-a dovedit surd la vorbele ei... în biroul președintelui Consiliului Popular din Faraoani a intrat o femeie în doliu. E încă tînără. Zîmbește încurcată sub privirile bărbaților adunați acolo. Îi spune primarului că a murit Cutare și că de la cooperativă nu-i dau nici zahăr, nici ulei fără aprobarea lui. Primarul, care se numește Andrei Mare, un individ gras, sanguinolent, nu-și amintește cine-i mortul. „Era pensionar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din Atena. știrea despre moartea lui Corneliu a reluat-o - se zice - și „Europa liberă”, deși el n-a colaborat la acest post de radio. Au aflat-o Cojocaru, Octavian Voicu și Gheuca, iar Sporici a spus-o tuturor celor adunați să petreacă ziua lui Carmen. Știu de ea și surorile lui, dar nu poartă doliu, ca să nu afle maică-sa, veche cardiacă. Roxana mi-a amintit de „un adevărat picnic” pe care l-am făcut, la Gherăiești, noi, el cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucru”), Lenin citea foarte mult. La Gorki, în primele trei luni, el e oprit însă de la lectură și de la discuții despre politică. Starea lui ameliorîndu-se, după aceasta i se dă dezlegare să citească. Avid de informații, se repede la ziarele adunate, vrînd parcă - scrie Drabkina - să le parcurgă dintr-odată. În același timp, roagă să i se trimită „150 de jurnale și reviste rusești, germane, englezești și italiene, (plus) două tomuri de Marx și Engels, Fenomenologia spiritului și știința Logicii de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am mai rezistat până În primăvara lui 1975, după care am plecat la Suceava, la Muzeul Județean. 604 Un grup de vizitatori din conducerea treburilor culturale ale Jud. Buzău a rămas foarte plăcut impresionat de organizarea „Galeriei”, de ghidaje, de zestrea adunată, de cercetarea științifică ce se desfășura intens. Însuși președintele Comitetului Județean de Cultură de acolo, mi-a propus să vin la ei. Bine Înțeles, nu puteam accepta dintr-o dată. Aveam familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mult apreciatul cărturar Aurel G. Stino. La rândul meu aici, voi cere colaborarea D-lor G. Ursu (pe care-l cunosc bine) și M. șerban. Chiar și la Dl. Gafița mă gândesc, la care vreau să merg cu tot materialul adunat și să-l rog să ne sprijine pentru publicare, chiar la Editura „Cartea românească”, unde D-sa este redactor șef. Dl. Gafița, fălticenean Îndrăgostit de orașul său 1040 natal 713, va fi, sper, foarte bucuros și poate ar și prefața
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
2004 (Familia, nr. 3/2004) Citatetc "Citate" Plecarea din România a dus, firește, la teribile deposedări. Faptul că le prevăzusem nu a diminuat, În timp, efectul traumatic. Printre altele, am părăsit nu doar bibliotecile și librăriile bucureștene, ci și cărțile adunate, cu sârg și drag, În propria bibliotecă. Plecarea m-a deposedat și de numeroase pagini ale unor incipiente proiecte epice, dintre care nu-mi mai amintesc decât o nuvelă „medievală” și „orientală” pentru care adunasem sumedenie de vechi epistole de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Regiunei, să strângeți mâna în numele meu camarazilor: Aurel Bozdog, Fleșeriu, Traian Chirilă și Pavel Chirilă, care au ajutat în mare măsură la efectuarea lucrării, precum și camarazilor Tiberiu Hentea, Gheorghe Micu și Dumitru Banea. III. Rog să dispui, ca din banii adunați să se dea din parte-mi ca dar, pentru ei sau pentru copiii lor, câte 500 lei la următorii lucrători sau funcționari ai Tipografiei Vestemean: Culegătorii: Sântion Petru, Cloțan Ion, Chivaru Cornel, Ganea Ilie. Mașinistul Ioan Tancou și omul de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1938. „Noi, plutonier Aristotel Curelea, șeful postului de jandarmi Vurpăr, județul Sibiu, am dresat acte contra individului Banea Dumitru și a cumnatului său, Petrașcu Nicolae din Sibiu, pentru ofensă adusă Majestății Sale Regelui, prin aceea că au demonstrat explicând publicului adunat, din cine se compune „Camarila”, afirmând că se compune din „Lupeasca” - Lupoaica și soacra ălui mai mare, înțelegându-l pe Primul Ministru, Octavian Goga, evidențiindu-se astfel ofensa adusă M.S. Regelui Carol al II-lea. Pentru stabilirea adevărului m-am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la Londra și Cambridge, F. a cercetat, cu acribia care îl caracterizează, zecile de mii de scrisori, trimise și primite de M. Gaster, din care avea să publice, în periodice, mai multe seturi, scriind numeroase articole, o parte din ele adunate și în volume. M. Gaster în corespondență (1985) cuprinde schimbul epistolar cu N. Cartojan, Lazăr Șăineanu și Nicolae Titulescu, iar Prieteni români ai lui M. Gaster (1997), carte cu un amplu aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
literar”, „Astra”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Jurnalul literar”. Prima carte a lui F., Biografii posibile, apărută în 1973, a fost realizată în colaborare cu Ileana Corbea, fiind urmată de alte două volume din aceeași serie (1976-1983). Interviurile adunate aici tind să realizeze o istorie subiectivă a literaturii române contemporane, un tablou critic în devenire al fenomenului literar al momentului, conținând atât perspectiva scriitorilor intervievați, cât și, mijlocit, aprecierea celor care pun întrebările. Următoarele contribuții au întemeieri teoretice mai
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]