10,866 matches
-
rupte de restul. Cu ce se poate mândri un om care activează într-o meserie numită actorie? Cu familia în primul rând și cu bucuriile trăite lângă publicul pentru care a jucat și mai joacă... Relația ta cu publicul este afectivă? Firește, întotdeauna. Publicul nu trebuie certat, e prieten cu noi, e ritmul, etalonul și criticul corect al actorilor, în general al celor care servesc Thalia, făptuiesc arta de care să se bucure cei prezenți în sala de teatru. În relația
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
și intimilor artistului, i-o poate provoca. (Iată-mă privindu-mă într-unul din tablourile cheie ale acestei expoziții, neputând să-mi rezolv satisfăcător gândul de a fi privit și recunoscut! ... ). De aceea, ieșirea lucidă dintr-o astfel de capcană afectivă nu se poate face decât malgré le public. Nu pot hotărî de pe acum numărul celor care se vor interesa cu adevărat de această nouă și intrigantă viziune artistică. Aș spune, totuși, că meditațiile mele despre arta lui Romeo Niram m-
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
casei, așa că m-am apropiat de ei, cu gândul să le cer câteva informații. Foarte amabil, bărbatul a început să-mi prezinte facilitățile pe care le oferea hotelul. Îl ascultam cu atenție. Mike, așa îl chema, vorbea cu o intonație afectivă, un accent oarecum străin. Când l-am întrebat de unde este, mi-a răspuns: „Din România”. „Ce mică e lumea”, mi-am spus, și din acel moment, nea Mitică - așa cum m-a rugat să-i spun- mi-a devenit prieten. Am
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
etic, dintre artistic și științific este o necesitate, care este rezolvată ingenios, cu sensibilitate și stil. Echilibrul interior, măsura, dar și deschiderea la nou sunt definitorii pentru Dan Mihai Ștefănescu, toate acestea culminând într-o sinteză de impresii și reacții afective, captivante pentru cititorii de pretutindeni. Îmbinând satisfacția călătoriilor cu programul științific, autorul scrie sub forma unei mărturii la persoana întâi, având ca elemente definitorii simplitatea și firescul. Coloratura optimistă a cărții, pitorescul imaginilor, exuberanța și verva narațiunii reprezintă amprenta specifică
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
ele cât o viață. Iar dacă suntem acum la momentul terminus al clipei de visare pe drumul croit prin alcătuirea povestei acesteia de drumeție și părăsim raiul din munți, e cuvenit a rosti și numele patronului popasului zugrăvit din cuvinte afective, numit „Popas Alpin”: Mihai Cojocaru. Nu am făcut-o la început pentru că, deși de ispravă, de omenie, un profesionist al serviciilor sale, nu ar fi agreat să acordăm întâietate sieși și nu celor pe care le consideră mai presus limitelor
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
și al morții, de care este obsedat pathologic și în ritmul căruia se derulează episodul acut al stării psihotice finale. Autorul folosește modelul psihiatric pe care s-a structurat întregul roman.Descoperim alternanțe între stările depressive și acelea de exaltare afectivă, cu impulsivitate necontrolată așa cum se desprind din prezentarea în totalitate a personajului, afecțiune ce oscilează episodic între două extreme malancolia și mania, fiind în același timp o afecține genetic, constituțională, ca un ecou îndepărtat de la antecesori. Talentul lui Liviu Rebreanu
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
nouă ori în întreaga poezie. Fiind o părticică din trupul țării, imaginea satului este asemenea acesteia, un spațiu paradisiac, cu flori, livezi, poiene, vii, cântece de ciocârlii, apă de izvor. Pentru poet satul are valoare nu numai geografică, ci și afectivă, fiind locul copilăriei și al tinereții, al unor trăiri irepetabile, sincere, “vesele și nevinovate”, cum ar fi spus Ion Creangă. Plecarea din sat echivalează cu o izgonire din paradisul originar, care ca în literatura populară usucă de dor sufletul poetului
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
vorbesc podișuri și izovare,/ În limba mea și-a mamei visele mă iau...” (p. 58) În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului cu natura și cu frumosul artistic
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
strigă pe mama, care este însă absentă “Dar ea nu-l aude - culege porumbe din smârcuri”. Indiferent că este vorba de o dispariție temporară sau definitivă a mamei, imaginea certifică importanța elementului matern în viața omului, imprimarea lui în memoria afectivă a autoarei, ca un factor salvator. Stelian Platon, român stabilit în Statele Unite, își privește condiția de imigrant cu ușoară ironie și profundă amărăciune: “Am inventat cămașa sclavului plecat de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
rămână necunoscute publicului larg. Un alt grupaj de scrisori (11 ale lui Eminescu și 28 ale Veronicăi Micle), Virginia Micle -Gruber l-a încredințat consultativ eminescologului Ioan Scurtu, fără a le publica, mărginindu-se doar să se documenteze asupra vieții afective a lui Eminescu. În scrisoarea de mulțumiri cu înapoierea scrisorilor, Ioan Scurtu îi scria Virginiei: „Doresc ca memoria scumpă a lui Eminescu și a Veronicăi Micle să fie ferită și în viitor de orice fel de indiscrețiuni. Știu că aceeași
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
nu atingă, măcar aluziv, prin intermediul simbolului, aspectul religios, amprenta credinței și descoperirea bucuriilor acesteia. În poemul cu miros fin de baladă populară, autorul ne împărtășește, cu simplitatea specifică acestui gen de creație, trăirea rugăciunii și efectele ei vizual și senzorial afective. Îmi amintesc de maica mea Cum sta-ngenunchi și se ruga, Și ceru-n fața-i cobora Să nu se roage singurea. Și-n clipa când se ridica, Cerul la loc se înălța, Iar lacrima pe fața sa Ca diamantul strălucea
CA ÎNTR-O RUGĂCIUNE ÎN VECHI ȘI-ASCUNSE SCHITURI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353992_a_355321]
-
că nu am întâlnit etalonul la care să ne putem raporta sau mediul în care ne desfășurăm nu ne oferă astfel de posibilități. Cercetările aprofundate privind înțelegerea și măsurarea potențialului uman, au dus la concluzia că emoțiile puternice sau stările afective de orice natură, se eliberează prin artă în general și prin scris în mod special. Pornind de la aceste considerente, au fost înființate ateliere de scriere terapeutică, proiecte care, chiar dacă nu asigură vindecarea, își propun să ofere toate pârghiile prin care
CUNOAŞTEREA SINELUI PRIN SCRIS de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353079_a_354408]
-
o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
socială bună și care se află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică stilului administrativ exprimă un grad maxim de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul față de vârsta personajului și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și intelectuală manifestată la nivel individual: surescitare nervoasă, dispreț, gelozie, admirație, încredere, orgoliu, incultură, incorectitudine, suspiciune, ironie, batjocură, lingușire, snobism, subiectivism, inconsecvență, nepricepere profesională, dorința de satisfacere a unor interese personale pe căi necinstite sau sunt o formă de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nepricepere profesională, dorința de satisfacere a unor interese personale pe căi necinstite sau sunt o formă de reflectare a unor aspecte sociale: stratificare, apreciere greșită a valorii umane, existența unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii și al incorectitudinii. Conținutul afectiv al vorbelor este adeseori accentuat prin gesturile, timbrul vocii și expresia feței interlocutorului. Modul de exprimare al personajelor, este o sursă a comicului și o dovadă a bogăției lexicale de care dispune limba română pentru a exprima gândurile și nuanțele
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
al vorbelor este adeseori accentuat prin gesturile, timbrul vocii și expresia feței interlocutorului. Modul de exprimare al personajelor, este o sursă a comicului și o dovadă a bogăției lexicale de care dispune limba română pentru a exprima gândurile și nuanțele afective cele mai variate și subtile, a geniului lingvistic de neîntrecut al lui I.L. Caragiale, oferind o imagine vie a unui stadiu din evoluția limbii române literare. Bibliografie: Avram, Mioara (1997) - Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București Caragiale, I.L. (1981) - Momente
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Naiul lui Gheorghe Zamfir scaldă inima într-un surâs sau un suspin și-o înflorește cu mărgeanul muzicii nemaicântate decât de clinchetele stelelor de argint pe care le aude dumnezeiește omul împresurat de vis! Cu voia maestrului publicăm o adresare afectivă a sa către iubitorii muzicii celei mai înălțătoare pe care și-o pot oferi în pragul sărbătorii Crăciunului: „Bună seara, dragilor! Aș dori să vă reamintesc despre proiectul meu de suflet, înscris în seria de manifestări, denumite generic, «Destinnație România
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
l-a dedicat Alteței Sale Regale Principelui Radu al României, cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani, până la ediția actuală, ceea ce s-a format ca semnificație axiomatică este faptul că la Palatul Elisabeta o sărbătoare națională cu specifice coordonate afective, patriotice și o atmosferă cu adevărat galantă, etică și estetică, este acasă! Încununată de prezența Familiei Regale a României, sărbătoarea zilei de 10 Mai este cea mai generos comunicativă a națiunii române ce-și are în fiecare an reprezentanți de
GARDEN PARTY 2015, SOLEMNITATE NAŢIONALĂ, DUPĂ 65 DE ANI ŞI 112 ZILE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353231_a_354560]
-
un timp al cooperativei „Munca Noastră”, din sat, îl chema tot Amza Pellea. Fără nicio afinitate cu școlile urmate la Craiova, teatrul a fost cel care i-a deschis lui Amza Pellea drumuri încă din tinerețe, cu un anume magnet afectiv, rar și dovedit în roade. Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, sunt pomii cu rod de aur al actorului Amza Pellea, un timp, de asemenea fructificator, dar de către studenți, și
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele școlii în care și-a început educația cea mai mare soprană de azi a României au prilejuit pentru adjudeni o regăsire afectivă, cu ea. Se prăbușea răceala peste Adjud, susurau lung și vestitor de întârzierea soarelui, vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii. Dar între cerul plumburiu și orașul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăți, Angela Gheorghiu, întorcându-se
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
întreagă! Frumusețea naturală și cu totul distinsă a artistei Angela Gheorghiu nu e neutră de opusul frumuseții, nu se etalează ca inversiune sau comparație, așa cum iubirea există nu ca revers al neiubirii, ci ca determinare și triumf al stărilor lăuntrice afective. Artista este frumoasă, atât de frumoasă încât umple privirea de raze trandafirii și armonii corporale ale omului pe care nu poți să nu-l îmbrățișezi cu ochii și să nu-l iubești, căci în inimă pornește la vederea lui foșnirea
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
noi. Verdele arctic, roșul vital, porțile în număr de patru, simbol sensibil al legăturii omului cu anotimpurile și trecerea timpului, muntele, ca drum inițiatic, magic, toate aceste elemente care pot genera trimiteri la filozofia religiilor sunt prezente într-o derulare afectivă, autoarea integrându-se prin mărturii proprii în circuitul miraculoasei permanențe. De fiecare dată, la începutul fiecărui capitol este selectat un citat semnificativ, ca o scânteie necesară focului care va urma să ne încălzească. Străbatem cu încântare dar și cu tulburătoare
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
acest miraj. O face cu discreție, așa încât, aș îndrăzni să spun, dacă asemenea fapte sau, de ce nu, asemenea cărți s-ar învăța în școli, am avea generații mai responsabile față de trecut. Este un drum care se desăvârșește și cu participarea afectivă a generațiilor care se succed. Postfața semnată de distinsul cărturar, Geo Călugăru, sintetizează la modul academic particularitatea cărții. Aș numi-o și eu, un însemn, pentru dăinuire. Veronica Balaj Radio România, Timișoara Referință Bibliografică: Veronica Balaj - O carte ca un
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cronică de Voichița Pălăcean Vereș Titina Nica Țene, Drumul spre suflet (Memorii) Contele Antoine de Rivarol, scriitor impus în perioada Revoluției Franceze, susținea că „Memoria stă totdeauna la ordinele inimii”, adică elementele afective dirijează procesele complexe ale memoriei. Citind recentă carte de memorii a Titinei Nica Țene, Drumul spre suflet, se observă felul în care rememorarea este subordonată iubirii - iubirea de Dumnezeu, iubirea față de familia în care s-a născut și față de cea
TITINA NICA ŢENE-DRUMUL SPRE SUFLET (MEMORII ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353540_a_354869]