3,884 matches
-
alt conținut. Asemenea aspecte relevă aspectul că, de fapt, aserțiunea este în esență o modalitate bazată pe atribuirea predicatului unui subiect. Uneori, negația poate reprezenta o formă de intensificare, iar nu de opunere la forma afirmativă (pozitivă), astfel încît, aserțiunea afirmativă El merge repede poate avea replica negativă El nu merge repede, ci foarte repede, în care nu se neagă faptul de a merge repede, ci caracterul insuficient al afirmației. Prin urmare, prezența aserțiunii în structura discursului nu reprezintă un aspect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contexte, orice enunțare avînd ca scop informarea auditorului. Un enunț trebuie să aducă destinatarului informații pe care anterior acesta le ignora. Legea economiei reprezintă un caz particular al legii informativității. Ea pretinde ca fiecare determinare particulară, introdusă într-un enunț afirmativ, să aibă o valoare informativă. Legea litotei cere ca enunțul, interpretat ca litotă, să spună mai mult decît ceea ce se înțelege cînd este luat în sens literal, dar presupozițiile să rămînă identice cînd se trece de la o interpretare la alta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
uman, pe care Dumnezeu îl vede în prezentul său etern. "Omul intră în acest plan nu ca să-l modifice, ci în virtutea dreptului său de a spune NU93. Dar dacă a spune " NU" proiectului divin reprezintă libertatea în potentia, a răspunde afirmativ reprezintă libertatea în actu, pentru că, paradoxal, "libertatea, în ultimă analiză, nu poate fi decât necesitatea de a face voia lui Dumnezeu"94. Adevărata libertate nu constă în refuzul planului divin, ci în asumarea, fie și numai intuitivă, a acestuia, dat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
răspunsul la itemul Cât de important este Dumnezeu în viața dumneavoastră, răspunsurile fiind scalate de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc important și 10 foarte important. Încrederea în implicarea socială a Bisericii este un scor sumativ construit din răspunsurile afirmative la întrebările: În general, credeți că biserica oferă răspunsuri potrivite la problemele morale și nevoile individului/ Problemele vieții de familie / Nevoile spirituale ale oamenilor / Problemele sociale din țară. Scorul ia valori de la 0 la 4, unde 4 înseamnă acceptare maximă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dar performantă. După toate acestea arătate și discutate, ne punem întrebarea: mai găsim bolnavi care să întrunească aceste condiții, pentru a putea fi operați?- pentru că chirurgi și anesteziști-reanimatori avem suficienți în țara noastră, pentru a efectua aceste operații. Răspunsul este afirmativ, deoarece asemenea operații s-au efectuat în multe centre din țară, și chiar și în serviciul nostru, și care operații au dat rezultate remarcabile, cu o mortalitate destul de redusă. Revenind la tema în dezbatere, completăm problematica și cu subcapitolul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Centrală și Orientală printr-un simplu decalc teoretic. Cercetătorul care își propune să îl aplice în afara terenului pentru care a fost conceput întâmpină o serie de probleme. Pot fi identificate aceste clivaje politice în societățile post-comuniste? În cazul unui răspuns afirmativ, cu ce anume se disting de clivajele din Europa Occidentală? Aceleași tipuri de clivaje s-au format în întregul spațiu post-comunist sau există diferențe de la un caz la altul? Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt unanime. Dacă adepții lui Rokkan
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2). În Slovacia, Ungaria și Letonia, un mare număr de oameni sunt partizanii influenței directe a liderilor religioși asupra politicii (întrebările 3 și 4), ceea ce reprezintă un indicator mai radical. Tabel 1 Părerile în privința influenței politice a religiei (procentul răspunsurilor afirmative la întrebările puse) Piața religioasă tradițională Monopol Monopol competitiv Concurență Țări POL LIT CEH SLOV EST UNG LET În favoarea oamenilor politici 1. Oamenii politici care nu cred în Dumnezeu nu sunt demni să ocupe mandate politice 16,6 (4) 24
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1945. Nici astăzi însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult schimbată, iar motivul este simplu: cînd lumea e preocupată de crearea unei Europe unite, se mai poate vorbi de naționalism!? Răspunsul însă nu poate fi decît afirmativ, căci Europa unită nu poate fi altceva decît o Europă a națiunilor. Ideea de european nu respinge ideea de național; francezii fiind europeni nu sînt mai puțin francezi, după cum germanii fiind europeni nu sînt mai puțin germani. Și aceasta este
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cercetătorii „au datoria să trezească în poporul nostru sentimentul demnității, simțămintele măreției și respectului pentru tradițiile naționale“ (p. 5). Ar rezulta că poporul nostru despre care se vorbește este cel bucovinean. Dar se poate vorbi despre un popor bucovinean? Răspunsul afirmativ presupune precizări, căci, neîndoielnic, bucovinean nu înseamnă ucrainean. Între cei doi termeni semnul identității nu se poate pune. Făcînd apel la definiția cea mai largă și mai cuprinzătoare a conceptului popor, ca „mulțime de oameni aparținînd uneia sau mai multor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
183): Categoria gramaticală Trăsăturile tranzitivității prototipice ACTANȚĂ − participanți − doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis) Problema tranzitivității scalare apare însă și în alte studii. Hagège (1982: 49−51)61 arată că aplicarea generală a opoziției tranzitivitate slabă/tranzitivitate forte privește mai multe aspecte: gradul de voință a agentului (fr. entendre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se întâmplă cu perechea a dormi vs a adormi; ● teste precum genitivul negației în rusă nu se pot aplica și la alte limbi, pentru că țin de reguli specifice fiecărei limbi; în română nu există restricții privind apariția genitivului în propoziții afirmative/negative. Capitolul 5 DOUĂ VERBE ERGATIVE DE TIP SPECIAL: A FI ȘI A AVEA 1. STATUTUL SPECIAL AL VERBELOR A FI ȘI A AVEA Verbele a fi și a avea au un statut privilegiat în cercetarea lingvistică, constituind subiectul a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
despre inspirația și consecvența spiritului critic promovat cu îndârjire, dar și cu autoritate de cunoscutul eminescolog, în sprijinul ideii privind modernitatea gândului eminescian. O idee care, până la Theodor Codreanu, a avut parte mai mult de prejudecăți negatoare decât de argumente afirmative. Se subînțelege, în aceste condiții, care au fost reacțiile criticilor consacrați față de noutate. De aceea, lectura lucrării poate fi asemuită cu vizionarea unui film care provoacă, iubitorului de adevăr, multe speranțe, chiar dacă chinurile adevărului sunt impresionante. Sau poate tocmai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar fi avut serviciul la Administrația financiară Podul Turcului, Șelaru Vasile acum 10-15 ani funcționa ca medic în orașul Focșani. Cred că la această întâlnire vor participa și foștii noștri profesori. Alecule, părerea mea este că după ce ai primit răspunsul afirmativ de la cei ce vor participa la reuniunea noastră, să le scrii apoi cum ai organizat-o și să-ți trimită fiecare suma de bani cu care va trebui să contribuim, ca astfel să poți organiza în bune condiții această reuniune
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Kurthy (9 ani) și Ioan Iombrikovics (9 ani) - fiind acuzați de spionaj în favoarea României. D.G.P. a cerut Inspectoratului Regional de Poliție Timișoara date despre cele trei persoane, iar răspunsul menționa, printre altele, că cei în cauză „sunt supuși români și, afirmativ, au făcut spionaj pentru organele militare române”. În anul 1935 organele de contrainformații maghiare au descoperit o altă organizație de spionaj, ce lucra în folosul României. Cei arestați cu această ocazie au fost laborantul chimic Tamas Izever, comerciantul Ferencz Paszthony
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
italieni”. Totodată, armata ungară era considerată foarte bine echipată și înzestrată - „cu tot ce tehnica militară modernă are până acum” - astfel că nu era exclusă posibilitatea unui atac puternic care, în scurt timp, să ocupe întreg Ardealul. Tot un răspuns afirmativ s-a obținut și în privința granițelor României la nivelul Păcii de la Buftea-București din 1918, dar cu specificarea că motivația principală o reprezenta nevoia acută de petrol a Germaniei. Pe aceeași linie, materialul a cercetat și analizat cererile pe care eventualul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sistem de legătură și au fost desemnate persoanele de contact ale celor două instituții. Între 22-24 iunie 1939, ofițerul român de informații a propus părții germane o colaborare „concretă” pentru culegerea de date despre U.R.S.S. Partea germană a răspuns afirmativ, dar a menționat că nu dispune de „elemente specializate” pe acest palier, însă poate contribui financiar. Ionescu-Micandru a declinat sprijinul financiar și a parafat înțelegerea bilaterală. În cadrul celei de-a doua întâlniri, maiorul român a discutat cu omologul său, șeful
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale; ... c) în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă; ... d) să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; ... e) să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
cu imparțialitate și în respectul Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale; ... c) în adoptarea actelor Curții Constituționale să-și exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea de la vot nefiind permisă; ... d) să comunice președintelui Curții Constituționale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; ... e) să nu permită folosirea funcției pe care o îndeplinesc în scop de reclamă
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu respectarea Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții de Conturi; ... c) să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții de Conturi, abținerea de la vot nefiind permisă. În caz de vot negativ, acesta trebuie motivat în scris; ... d) să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108416_a_109745]
-
au făcut acte de cercetare penală se considera ulterior ca fapta urmează a primi o încadrare juridică pentru care este necesară plîngerea prealabilă, organul de cercetare penală cheamă partea vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plîngere. În caz afirmativ, organul de cercetare penală, după caz, continua cercetarea sau trimite dosarul instanței competente. În caz contrar, transmite actele procurorului în vederea încetării urmăririi penale. " 13. Articolul 345 alineatul 5 va avea următorul cuprins: "Dacă instanța a dispus înlocuirea răspunderii penale, o dată cu
LEGE Nr. 104 din 22 septembrie 1992 pentru modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedura penală şi a altor legi, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 şi a Decretului nr. 218/1977. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108438_a_109767]
-
Articolul 8 Adunarea părților - procedura a) Fiecare parte dispune de un vot în Adunarea părților. Părțile care se abțin în cursul unei votări sînt considerate ca si cum nu au votat. ... b) Deciziile privind problemele de fond sînt luate în urma unui vot afirmativ emis de cel puțin două treimi din părțile prezente sau reprezentate, care au votat. O parte care reprezintă una sau alte două părți, aplicînd dispozițiile paragrafului b) din art. 7 al convenției, poate vota separat pentru fiecare parte pe care
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
votat. O parte care reprezintă una sau alte două părți, aplicînd dispozițiile paragrafului b) din art. 7 al convenției, poate vota separat pentru fiecare parte pe care o reprezintă. ... c) Hotărîrile privind probleme de procedură se adoptă printr-un vot afirmativ emis de majoritatea simplă a părților prezente care votează, fiecare dispunînd de un singur vot. ... d) Pentru orice reuniune a Adunării părților, cvorumul este constituit din reprezentanții majorității simple a tuturor părților, cu condiția ca cel putin o treime din
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
ia hotărîrile în unanimitate. În lipsă acordului unanim, hotărîrile sînt luate în felul următor: ... i) fără prejudicierea dispozițiilor speciale prevăzute în alineatele îi) și iii) din prezentul paragraf, orice decizie privind o problemă de fond se adoptă: ... - fie prin votul afirmativ al consilierilor care reprezintă cel puțin patru semnatari dispunînd de minimum două treimi din totalul voturilor ponderate ale tuturor semnatarilor cu drept de vot; - fie prin votul afirmativ emis de totalitatea semnatarilor prezenți sau reprezentați mai puțin trei, indiferent de
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
orice decizie privind o problemă de fond se adoptă: ... - fie prin votul afirmativ al consilierilor care reprezintă cel puțin patru semnatari dispunînd de minimum două treimi din totalul voturilor ponderate ale tuturor semnatarilor cu drept de vot; - fie prin votul afirmativ emis de totalitatea semnatarilor prezenți sau reprezentați mai puțin trei, indiferent de totalul voturilor ponderate de care dispun aceștia din urmă; îi) orice hotărîre privind creșterea limitei capitalului necesar pentru atingerea obiectivelor enunțate la paragrafele a) și b) din art.
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]
-
mai puțin trei, indiferent de totalul voturilor ponderate de care dispun aceștia din urmă; îi) orice hotărîre privind creșterea limitei capitalului necesar pentru atingerea obiectivelor enunțate la paragrafele a) și b) din art. III al convenției este luată prin votul afirmativ emis de cel putin majoritatea simplă a semnatarilor prezenți sau reprezentați și dispunînd de minimum două treimi din totalul voturilor ponderate; iii) orice hotărîre privind creșterea limitei capitalului necesar înfăptuirii unor programe noi care implică investiții de capital necesare satisfacerii
LEGEA nr. 7 din 31 iulie 1990 pentru aderarea României la Convenţia privind Organizaţia europeană de telecomunicaţii prin satelit "EUTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106782_a_108111]