3,907 matches
-
în noiembrie 1945, la opt luni după alegerea lui. Guvernul a anunțat în vara anului 1945 organizarea de alegeri. Au apărut imediat dezacorduri în cadrul coaliției. Conducerea comunistă a Frontului Patriei dorea prezentarea unei liste unice electoratului. Grupul Zveno și Uniunea Agrară preferau însă să aibă propriii lor candidați. Presiunea grupurilor disidente era atît de puternică încît Petkov a apelat la puterile occidentale, invocînd violarea Declarației asupra Europei Eliberate de la Yalta. Din cauza acestor proteste, guvernul a amînat alegerile cu trei luni, cu toate că
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe liste separate, ele nu au putut desfășura o campanie normală. Dificultatea poziției lor era ilustrată de faptul că în vara anului 1946, membrii Comitetului Central al Partidului Socialist, șapte din cei douăzeci și doi de membri ai "Prezidiului" Uniunii Agrare și treizeci și cinci din cei optzeci de membri ai Consiliului Suprem al Uniunii Agrare se aflau în închisoare sau în lagăre de concentrare. Un exemplu de motiv de arestare este cazul ziaristului agrarian Kunev. Acuzația oficială afirma că, într-un articol
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor era ilustrată de faptul că în vara anului 1946, membrii Comitetului Central al Partidului Socialist, șapte din cei douăzeci și doi de membri ai "Prezidiului" Uniunii Agrare și treizeci și cinci din cei optzeci de membri ai Consiliului Suprem al Uniunii Agrare se aflau în închisoare sau în lagăre de concentrare. Un exemplu de motiv de arestare este cazul ziaristului agrarian Kunev. Acuzația oficială afirma că, într-un articol, Kunev, "într-o manieră realmente criminală, îi numise șpe membriiț guvernului bulgar visători
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
întreg continent. Un astfel de curs al evenimentelor nu a fost însă urmat în Peninsula Balcanică. Într-un moment în care, în ciuda frecventelor crize politice și economice, Europa făcea pași rapizi înainte, statele balcanice rămîneau într-o stare de stagnare agrară și primitivă. Acolo unde erau introduse îmbunătățiri moderne, acestea se limitau la orașele-capitală și de ele beneficia doar o minoritate privilegiată. Mai mult, în ciuda formulării a numeroase constituții, nici un guvern balcanic nu a reușit să se apropie de standardele sistemelor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ei socială era de 41,8 % gulere albe, 28,1 % muncitori și 5,1 % țărani. În afara rețelei de partid, statele socialiste au organizații de masă care încearcă să-i implice pe toți cetățenii lor. În Bulgaria, Frontul Patriei și Uniunea Agrară sunt active încă de la sfîrșitul războiului. Frontul Unității Socialiste din România și Frontul Democrat Albanez îndeplinesc funcția similară de mijloc prin care pot fi aplicate programele guvernului, poate fi stîrnit entuziasmul popular și cîștigată aprobarea opiniei publice. Organizațiile muncitorești și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
propovăduirea acestor valori și crearea unui tip de individ diferit, un obiectiv departe de a fi atins. Cel mai mare eșec este poate cel înregistrat în agricultură. Am văzut că înainte de 1945 statele din Balcani erau în primul rînd societăți agrare, cu populații rurale care munceau pămîntul după metode tradiționale. Doctrina marxistă a întîmpinat întotdeauna dificultăți în tratarea problemei țărănimii, ale cărei atitudini independente și individualiste și modul de viață în general sunt privite ca fiind primitive și constituind un obstacol
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să-și vadă statul redus la postura de a fi un furnizor de produse alimentare și de materii prime pentru restul blocului. Nu trebuie să uităm nici că întregul program comunist punea un mare accent pe modernizarea prin industrializare; statele agrare erau în general privite ca fiind înapoiate și slabe. Obiecțiile românilor au fost susținute într-un fel sau altul de Albania, China și Iugoslavia, care considerau întregul proiect pur și simplu drept o nouă încercare a Uniunii Sovietice de a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai puțin strict măsurile de control și să pună un mai mare accent pe "legalitatea socialistă". Au existat în acest timp unele tentative de îmbunătățire a condițiilor din mediul rural, în special a celor din gospodăriile colective. Membrii docilei Uniuni Agrare au fost trimiși să încerce să-i convingă pe țărani de avantajele colectivizării și de faptul că politica aceasta se înscria pe linia doctrinelor lui Stamboliski. S-a acordat o mai mare atenție problemei locuințelor și producției de bunuri de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ar fi putut amesteca în politica internă a statelor membre ale Comecon-ului (CAER). După părerea românilor, întregul concept era înjositor și periculos. Sensibilitățile naționale și ideologice erau șocate de ideea ca România să fie pusă în postura permanentă de stat agrar, dat fiind că industrializarea era în continuare considerată ca fiind condiția esențială a progresului. Ca țară eminamente agricolă, România fusese slabă și înapoiată. Prin 1963, guvernul român își afirmase limpede opoziția fermă față de planificarea centrală a Comecon-ului (CAER), față de specializarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cel puțin chestiunea granițelor politice, care au rămas relativ stabile. Forma exterioară a statelor naționale balcanice fusese deci fixată. Marile probleme ale organizării interne și ale dezvoltării economice rămîneau însă tot nerezolvate. În ciuda faptului că peninsula avea o economie complet agrară, puterea politică se afla în toate capitalele în mîinile unui număr relativ mic al populației, a cărui perspectivă era adesea foarte diferită de cea a majorității țărănești. Acest grup era format în primul rînd din cei care reușeau să dobîndească
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
creaseră într-adevăr multe pagube materiale și pierderi de vieți la nivel local; existaseră de asemenea schimburi de populație în cadrul peninsulei, ca și emigrări peste ocean. Cu toate acestea, evenimentele acestea lăsaseră relativ netulburată structura socială fundamentală. În această societate agrară, relațiile din cadrul familiei și al satului aveau cea mai mare importanță; idealul majorității populației țărănești era stăpînirea unei gospodării prospere. După revoluțiile naționale, guvernele centrale încercaseră să impună un control politic mai intens asupra mediului rural, dar schimbările modelelor de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
presupun rejudecarea momentului în care Orientul a rămas în urmă, în care a început abandonarea lui într-o manieră care, spre exemplu, permitea unui Francisc Delaisi să scrie despre existența a două Europe în perioada interbelică: una industrială și una agrară. Europa industrială tinde să se suprapună pe ceea ce astăzi numim Europa Mică/Uniunea Europeană. Această diferență și originile înapoierii preocupă în Occident 9; la București, în 1992, Institutul de Studii Sud-Est Europene organizează simpozionul cu titlul semnificativ: Modernizarea sud-estului european. Interesul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
117; 119; 121; 126; 129; 130; 133-135; 138; 147; 150; 177; 178; 182; 183; 185; 187; 196; 199; 206; 212214; 216; 217; 221; 226; 238240; 284; 286; 291; 298; 321-324; 326; 327; 333; 335; 336; 339; 343; 351; 396 Uniunea Agrară (Bulgaria), 27; 43; 44; 113; 119; 131; 155; 156; 159; 235; 265; 266 Uniunea de Centru (Grecia), 375; 377; 378; 381; 382; 389; 390 Uniunea Ofițerilor în Rezervă (Bulgaria), 158 Uniunea Politică Națională (Grecia), 278 Uniunea Radicală (Iugoslavia), 186 Uniunea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din ruinele construcției statale ivite de pe urma alianței tronului Sf. Petru cu cel al puterii france. Imperiul Carolingian este mort. Începe istoria Europei feudale. Economia și societatea în epoca carolingiană Ca și cea de pe vremea merovingienilor, economia epocii carolingienc rămîne profund agrară, în această privință există prea puține diferențe față de secolele al VII-lea și al VIII-lea. Tehnicile agricole rămîn, în mare parte, neschimbate. Hamul pe gît nu permite animalelor de tracțiune, prea puțin robuste, de altfel, să facă eforturi prea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și maghiare, el este reluat într-un cu totul alt ritm în primul sfert al secolului al XI-lea și constituie unul dintre evenimentele majore ale istoriei europene de pînă în anii 1250-1280. Peste tot, occidentalii fac să avanseze civilizația agrară în detrimentul pădurii, parțial tăiată și presărată de luminișuri destinate culturii sau creșterii animalelor, în detrimentul landei și al mlaștinilor secate și asanate, al zonelor de litoral inundabil, protejate de diguri (poldere, în actualele Țări de Jos) etc. Munca este întreprinsă uneori
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
liber"), Villeneuve, Neuville ("Orașul nou"), Bastide ("Cetatea"), Les Essarts etc. și în echivalentele sale italiene, spaniole, engleze, chiar germane sau de altă limbă. Întreaga creștinătate este, în fond, afectată de această puternică mișcare de cucerire a noi pămînturi, de colonizare agrară și de grupare a populațiilor în aglomerări sedentare, unele legate încă de o clasică idee castelană, altele constituindu-se în comunități mai puțin dependente de regimul senioral. Rezultă din toate acestea un formidabil amestec de populații rurale pe întreg teritoriul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pe de altă parte, b mai paralizează și lipsa occidentală de monede de aur și de argint. Aceste condiții se modifică încet, înce-pînd cu secolul al XI-lea, în clipa în care se pune în mișcare puternicul val al colonizării agrare despre care tocmai am vorbit. Scandinavii se instalează în centrul Franciei Occidentale, înainte de a cuceri Sicilia și Anglia. Italienii și francii recuceresc bazinul mediteranean. Odată cu progresul autorității monarhice și cu influența pacifică a Bisericii, drumurile devin ceva mai sigure. În
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
colonizează Mecklenburg și Pomerania occidentală. Teritoriile supuse slavilor sînt de îndată ocupate de coloniști veniți din Franconia, Olanda, Holstein, Westphalia. Drang nach Osten continuă și se accentuează în secolul al XIII-lea, cucerirea militară urmînd o pătrundere lentă a colonizării agrare și luînd repede aspectul unei cruciade. Întemeiat în Pămîntul Sfînt de cavalerii germani și de burghezii orașelor din Nord, încuviințat în 1199 de Papa Inocențiu III, Ordinul Teuton se angajează în 1211 în apărarea populațiilor creștine instalate la frontierele Europei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 - ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot regatul, a relevat cu elocvență că soluționarea problemei agrare a fost sacrificată în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
răscoală țărănească din 1907 - ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot regatul, a relevat cu elocvență că soluționarea problemei agrare a fost sacrificată în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu a fost nici pe departe soluția definitivă a problemei. Tensiunile structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structurale acumulate au erupt în 1907, când armata a fost mobilizată pentru reprimarea răscoalei țărănești. Mai bine de 11.000 de țărani au fost uciși în restabilirea ordinii de către forțele represive (Chirot, 1975, p. 434). O soluție mai favorabilă problemei agrare avea să fie dată doar în 1921, când țăranii care au luptat în "Războiul de Reîntregire a Neamului" au fost, finalmente, împroprietăriți, după ce regele Ferdinand le promisese acest lucru în tranșeele războiului. Ca preludiu militar la Primul Război Mondial, Regatul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a reprezentat borna temporală în care s-au așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea din 1859 a dus la crearea "României burghezo-moșierească" (Roller, 1952, p. 428). Rezultatul unirii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]