1,967 matches
-
grație prieteniei sale cu Lombard, Rosetti se întâlnea cu Wikander în februarie 1944, când acesta din urmă a petrecut câteva zile la București. „Am avut plăcerea de a-l cunoaște aici pe dl Wikander; am petrecut împreună câteva ore foarte agreabile”, îi scria Rosetti lui Lombard, la 15 martie 1944 (R38) - cf. Alexandru Rosetti & Alf Lombard. Corespondență (1934-1990), vol. I (1934-1964), Clusium, Cluj-Napoca, 2000, ediție îngrijită de Nicolae Mocanu, Ioana Anghel și Heinz Hoffmann, p. 76. XLItc "XLI" 1. Exact în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și nu voi învăța niciodată engleza, acum o știu. În schimb, studenții au fost foarte drăguți, instruiți, fără îndoială, de prietenii noștri Eliade, Kitagawa și Charles Long, care au făcut totul pentru a transforma vizita mea aici într-o experiență agreabilă. Și-apoi, ajungând, nu, evadând șsubl. S.W.ț din sălile aztece, ești fericit să găsești biblioteci serioase și oameni cu care să poți vorbi - două lucruri care lipseau în mod dramatic în Mexic. Nu voi reveni acolo decât atunci când
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Cu ocazia întâlnirii de la Paris, am discutat cu prea puțin profit raportul secretarului nostru, iar biroul executiv a decis sau reglat câteva probleme de ordin practic. Probabil, Puech vă va da detalii. În ce mă privește, am petrecut ore foarte agreabile la Dumézil și la Dupont-Sommer (căruia îi sunt un vechi „supporter” și a cărui operă riguroasă și originală o admir foarte mult, ca și Dumézil). De asemenea, am avut ocazia să discut și cu alți colegi francezi, de exemplu cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o calculez! Prin urmare, imposibil să găsesc o soluție în această direcție! De asemenea, vara trecută am primit de la Dumézil o scrisoare care mi-a inspirat o anumită neîncredere față de editorul Payot. Evident, și Pettazzoni a avut experiențe nu foarte agreabile cu Payot. Totuși, mă bazez în acest caz pe abilitatea dvs. diplomatică și, cu optimismul meu înnăscut, aș vrea să propun o soluție, întrucât publicarea cărții mele într-o limbă internațională ar fi de o mare utilitate - nu pentru public
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sa căptușită cu sidef, pe ai cărei pereți cu siguranță joacă figuri și Întâmplări cu mult mai reale decât cele mai iscusite invenții ale noastre romanești. Viitorul și trecutul Își fac curte unul altuia, profesând o perfectă politețe și o agreabilă falsă modestie, ambii, aceștia „doi”, nefiind altceva decât bine stilați curteni, dacă nu chiar paji, la curtea acestui - cum să-i zic? - mare senior, senior de sânge, hidalgo al posibilului, la curtea acestui mare senior al vieții. Deoarece, cum se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lung tratament cu filme sovietice (filmele occidentale, americane În primul rând, și-au făcut din nou apariția prin anii ’60, dar alese pe sprânceană, și cu secvențele „neconvenabile“ tăiate). Tot americanii au lăsat românilor și alte două amintiri, nu tocmai agreabile. Mai Întâi, teribilele bombardamente americane (și britanice) din anii războiului. Apoi, iluzoria „așteptare a americanilor“, care a mai Întreținut o rază de speranță printre adversarii regimului comunist. Oamenii ajung să creadă ceea ce doresc să se Întâmple; au putut să creadă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o notă de improvizație și de aproximație, și Înclinarea mai curând de a vorbi decât de a face. Este o lipsă de rigoare care poate exaspera (și atunci te refugiezi, precum Caragiale, la Berlin), dar care are și latura ei agreabilă, decontractantă. A nu lua lucrurile foarte În serios este o filozofie de viață, care nu i-a Îmbogățit pe români — dimpotrivă! — dar i-a ajutat poate să suporte mai bine istoria. Prin Eminescu și Caragiale, românii au spus aproape totul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
probabil o reședință destul de modestă fortificată cu bârne și pământ. După el, domnitorii au ezitat Între Târgoviște și București, Bucureștiul impunându-se definitiv drept Capitală unică pe la mijlocul veacului al XVII-lea. <endnote id="1"/> Numele are În românește o rezonanță agreabilă. Este Înrudit cu „bucurie“, ar Însemna, așadar, „orașul bucuriei“. A fost Într-adevăr cândva un oraș „decontractat“. Astăzi nu prea mai e. Oricum, nu acesta pare a fi sensul. Mai curând, se leagă de Bucur, nume de persoană cu o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a dat afară pe copii, a adăugat aripi noi construcției originare, și — se putea altfel? — a dărâmat biserica lui Șerban Cantacuzino. Între parcul palatului și Dâmbovița, se dezvoltase la Începutul secolului cartierul Cotroceni, un cartier, chiar dacă nu opulent, elegant și agreabil, cu vile și grădini. Timp de vreo zece ani, locuitorii cartierului au stat cu frica În sân. Ceaușescu Îl izolase aproape complet, dărâmând și podul Cotroceni de peste Dâmbovița. Pe lângă parcul palatului, patrulau fără Încetare polițiști și securiști, pentru a păzi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt reci, recordul frigului fiind de 30 de grade sub zero (deși În ultimii ani s-au Încălzit sensibil: efectul de seră?). Primăverile sunt scurte: se trece repede de la frig la căldură. Toamna, În schimb, este lungă, cu o vreme agreabilă În septembrie și octombrie. Problema este că noul oraș suportă mult mai greu acest gen de climă decât cel vechi. Și astăzi, În zonele verzi, temperatura e vara cu câteva grade mai scăzută decât În zonele de blocuri și asfalt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
controversa și scandalul stârnite de roman au atins proporții considerabile. N-am dat curs inițiativelor din presă - vocea mea ar fi fost acoperită de smiorcăieli pline de indignare. Cartea a fost acuzată că inoculează conștiinței publicului un ucigaș în serie agreabil. A fost recenzată în The New York Times cu trei săptămâni înainte de publicare sub titlul „Nu cumpărați cartea asta“. A constituit subiectul unui eseu de 10000 de cuvinte scris de Norman Mailer în Vanity Fair („primul roman de dată recentă care abordează motive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
al lui Lucinschi etc. Nu-l întreb, dar bănuiesc că este un fost pedagog, probabil filolog, care s-a reprofilat în tranziția basarabeană pentru a putea supraviețui. Mai cunosc câteva exemple de acest fel. Când ajungem la aeroport, bunul și agreabilul meu convorbitor îmi cere o sumă dublă față de ceea ce știam că trebuie să plătesc. Tupeul taximetristului mă blochează, mi-e rușine și milă totodată pentru neobrăzarea sa hapsână. Chiar mă gândeam, înainte cu câteva minute, că uite ce noroc am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o săgetare dinspre inimă. Știu cauza: e stresul și emoțiile acumulate în ultimele zile. Festivismul și aerul optimist al acestei călătorii ascund și un revers mai umbros, despre care nu oricine s-ar grăbi să mărturisească. VASILE GÂRNEȚ: Simpatica și agreabila scriitoare din Elveția, Corinne Desarzens, are un umor irezistibil și o molipsitoare predispoziție pentru joc. Doar după două săptămâni de călătorie, Corinne le-a găsit porecle/„nume alternative” amuzante, deloc răutăcioase, multor scriitori din Literatur Express. Sârbul Vladislav Bajac, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și-mi spune că a avut un reading destul de reușit la o bibliotecă la care s-a întâlnit cu Adriana Popescu, atașatul cultural al Ambasadei României, pe care o cunosc de la Fundația Culturală Română, unde a lucrat. O doamnă foarte agreabilă și eficientă. După cină, urmărim un spectacol de pantomimă într-o sală alăturată. Trama e cât se poate de simplă: un „robot” rebel în jurul căruia se zvârcolesc niște corpuri exasperate, adică lupta omului cu propriile tehnologii scăpate de sub control. Prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un dans în doi, am felicitat-o cu învestirea primului guvern democratic al Poloniei, condus de impenetrabilul și hotărâtul Tadeusz Maczowieski, într-o țară aflată încă în interiorul blocului sovietic. Lumina de pe chipul doamnei Tzibulski exprimase mai mult decât satisfacția unei agreabile referințe politice: era bucuria identității descătușate. 12 iulie, miercuri VASILE GÂRNEȚ: O vizită în orașul vechi, cu elvețianca Corinne Desarzens. Mergem cu tramvaiul câteva stații, apoi coborâm, pentru că draga de Corinne și-a uitat la hotel tichetele de călătorie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
trecut. În ceea ce privește poezia, am aderat la mișcarea intitulată „poezia experienței”, mai bine zis mă înscriu în „linia clară” a acestei mișcări cu multiple ramificații. - Am avut în Tren momente când literatura și politicul au interferat, nu întotdeauna într-un mod agreabil. Care este situația, din acest punct de vedere în Spania, azi și pe timpul regimului lui Franco? Cum ați trecut dumneavoastră, ca intelectual, prin această experiență? - Cred că momentul la care vă referiți - în care eu am fost destul de implicat - nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spui despre un scriitor fără a risca să exagerezi? Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Madrid, septembrie 2000 Corinne Desarzens (Elveția): „Ceea ce îi separă pe oameni este raportul lor față de Soare, nu frontierele.“ - Dragă Corinne Desarzens, ai fost una dintre cele mai agreabile prezențe din Trenul Literaturii Europa 2000: volubilă, comunicativă, plină de imprevizibil și umor. Cum te-ai simțit de-a lungul traseului? Ce ai câștigat, ca experiență personală, de pe urma participării la acest proiect? - Pe cât a fost de decepționant, după opinia mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu proza a revistei și șefa tinerelului, blondului și îndrăcit de talentatului Fănuș Neagu, câteva schițe ce zăceau în sertarele secției când, spre uimirea mea, am fost invitat la nou-numitul redactor-șef adjunct, Al.I. Ștefănescu, un omuleț vioi, extrem de agreabil în mimică și aparentă curtoazie umană, care, după ce-mi puse cele câteva uzuale întrebări la ora aceea, de unde vin, din ce familie și cu „ce se ocupă părinții”, acceptându-mi jumătățile mele de adevăr - nu îndrăzneam să spun că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
D. Popovici, citindu-i cu atenție postumele, mai ales, au înțeles în ce rezidă, în fapt, geniul autorului, dar și al unor romanțe sentimentale, excesiv popularizate de generația următoare, de un Vlahuță și de alții, ce vedeau mai ales „minorul”, „agreabilul”, „accesibilul” unui gust format dinspre poeții boeri, simpliști și diletanți sau dinspre „moftul francez”!... „Nordică” este solidaritatea mea ideatică nu numai cu un Titu Maiorescu, dar și cu un Lucian Blaga, cu propensiunea sa spre sistem, cu desfacerea sa largă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de scurgere pe mijlocul străzii. Adăugați carcasele de oi legănându-se în cârlige, gunoaiele descompunându-se la soare, minigrătarele improvizate, trotuarele folosite ca tejghele, și aveți tot secolul al XIV-lea în nări. Această duhoare are drept compensație complexul olfactiv agreabil. Tămâia e contraponderea mirosului de urină. Iasomia, santalul, scorțișoara, floarea de portocal, șofranul, măghiranul, mărarul: toate nuanțele de efluvii. Cu ochii rămași frustrați din cauza interdicției de reprezentare, mahomedanul își ia revanșa prin intermediul papilelor și al nărilor: prăvălioarele cu mirodenii oferite
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oară în 1905, la Ministerul Instrucției, Direcția artelor (fiind eu subșef de birou). Era arhitect al Ministerului. Evreu botezat; plin de fală și prezumție, lăudăros, nesuferit, impertinent. Îmbrăcat bălțat, cu pălării artistice și cravată-lavalieră etc. Era omul cel mai puțin agreabil și cel mai hotărât să-și facă drum prin viață cu coatele. Nu știu ce s-a făcut. L-am zărit prin Iași în vremea războiului, cu aer biruitor. L-am mai zărit prin București, tot așa de fălos și biruitor. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a U.R.S.S. președinte: Vladimir Leontievici Komarov. Discuții privitoare la problema agrară. Împământenirea nu soluționează. Socializarea e singura cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și noutatea lui arhitectonică. (stil italian) O curiozitate, marea biserică a sfântului Vasile, din latura cetății Cremlinului. Străzi foarte largi, spațiu mult, circulație mare. E ora când ies lucrătorii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că spânzurătoarea e o lingușire adusă seminții omenești. Sunt ridicați în ștreang patru-cinci ticăloși, ca să se arate că ceilalți sunt oameni de treabă. *1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele agreabile. Conopida e bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1 Adesea cunoscuții nu sunt prieteni ci umbre: când e soare, apar; când e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acasă din luna aprilie. De atunci este pelerină, pe jos, în drum spre Santiago și apoi Finistere. După aspectul fizic ai zice că acum tocmai a ieșit de la o sală de fitness sau s-a întors de la o plimbare foarte agreabilă. Nu are nici o leziune la picioare și nici o - umflătură. Rămân uimit, neînțelegând cum poate să se mențină atât de proaspătă după un drum atât de lung. Face acest pelerinaj singură fără nici o frică, în spirit de credință dar și din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
excelentă și o cunoscătoare a protocolului adecvat în asemenea situații. La încheierea vizitei la muzeu, înalții oaspeți au exprimat calde mulțumiri pentru competenta prezentare a exponatelor, a vieții și creației marelui poet, pentru evidențierile pozițiilor antinaziste ale poetului, pentru sinteza agreabilă a prezenței lui Tudor Arghezi pe pământul țării lor. Doamna ministru a avut inițiativa de a face o fotografie la ieșirea din muzeu și a apelat la șoferul nostru să imortalizeze pe aparatul lor de fotografiat satisfacția oaspeților și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]