8,962 matches
-
nu un obiect, ci mai multe. Grîul, de pildă, nu ar avea valoare dacă ar exista în cantitate suficientă. Dacă recolta ajunge pentru satisfacerea unei nevoi notate în ordinea importanței cu cifra 4, atunci 4 va fi valoarea pe care agricultorul o acordă grîului. Același raționament va fi extins de către Menger la întreaga societate. Valoarea de întrebuințare, utilitatea, combinată cu abundența sau raritatea unui obiect, nu reprezintă numai condiția ca acest obiect să aibă valoare de schimb, ci este identică cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
serviciilor, o dată cu realizarea valorii mărfii. Dobîndirea efectivă a profitului presupune ca gama sortimentală, cantitatea și calitatea producției să răspundă și să se adapteze cererii solvabile pe piață. François Perroux numea profitul "motorul esențial al societății. Proprietarii, oricare ar fi ei, agricultori sau industriași, au interesul de a produce cît mai mult posibil, punînd în aplicare cele mai bune mijloace. Concurența între ei, fiscalitatea și alți factori îi obligă să restituie o parte din acest profit colectivității. Cu toate că repartiția finală a bogăției
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o activitatea de natură economică ea nu intră în câmpul de aplicare a regulilor de concurență. A se vedea, P.M. Cosmovici, R. Munteanu, op. cit., p. 174. 73 În Franța a fost creat un regim complementar de asigurare de bătrânețe pentru agricultorii nesalariați, iar prin decretul prin care a fost înființată gestiunea acestui regim complementar a fost încredințată Casei Naționale de Asigurări. Federația franceză a societăților de asigurare a cerut anularea acestui decret pe motiv că era contrar dispozițiilor art. 101 din
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
dintre sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori înlocuite cu decizii iraționale. Logica lui "nici" este subsumată unei logici a contradicției, nutrită de metafizici ale absurdului. Pomicultorul și ceilalți agricultori trudesc mulți ani să obțină soiuri mai bune de plante și animale, ajungând la ameliorarea lor fără să-și încrusteze numele pe firmamente. Privatizarea pământului considerată factor esențial de stimulare a unei moralități superioare a învrăjbit familiile, vecinii, climatele vieții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
arhitecturale, artistico-religioase lăsate de bizantini au fost completate de mici cetăți săsești, edificii austriece păstrate în Ardeal dar și de bucovineni până astăzi. Întrucât orașele și târgurile s-au dezvoltat insuficient, țările și popoarele sud-estice au supraviețuit în masele de agricultori și păstori, depărtate de circuitele comerciale anterioare anului 1453. Credințele religioase atât de încorsetate de islamici au devenit și mai conservatoare față de cele reformate în Centrul și în Vestul continentului, pe țărmurile Balticii. Aceste condiții au dus la așezarea în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fost mai complexă. Acel popor antic s-a organizat politic după multe acumulări în înțelegerea lumii, dobândite prin schimburile realizate cu civilizațiile apărute în spațiul numit de arheologi "Semiluna Roditoare". Credem că baza anticei societăți dacice o formau categoriile de agricultori, păstori, meșteșugari răspândiți în satele răsfirate pe cursurile de ape. Straturile sociale superioare le constituiau nobilii, preoții și soldații cu calitățile și defectele lor omenești. Se pare că sclavia era mult mai restrânsă față de civilizațiile vecine și nu avea caracter
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
selecției naturale, ca mecanism principal al producerii unor specii noi. Istoricii relevă că Darwin a fost avantajat, chiar și față de naturaliștii care și-ar fi pus întrebări asemănătoare și ar fi avut inspirația să se intereseze îndeaproape de procedeele grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale, și aceasta cel puțin în două privințe. Mai întâi, el a avut acces la o experiență deosebit de bogată și de diversificată deoarece în acea epocă, în Marea Britanie, practicile selecției artificiale erau mai dezvoltate decât oriunde în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin a urmărit și a înregistrat numeroase mici variații de caractere, insesizabile pentru un ochi neexperimentat, nu numai pe cele utile din punctul de vedere al selecționerului. Iar aceasta este o foarte bună ilustrare a efectelor schimbării ochelarilor gândirii. Grădinarii, agricultorii și crecătorii de animale ameliorează rasele sesizând caracteristicile dezirabile ale anumitor indivizi din punctul de vedere al intereselor lor și străduindu-se apoi să le accentueze de la o generație la alta. Atenția lui Darwin pare să se fi concentrat tocmai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai bună și cea mai sigură“ a explicației schimbării în timp a speciilor. Căci „nu există nici un motiv pentru ca principiile care au acționat atât de eficient în stare domestică să nu fi acționat și în stare naturală“. Acționând cu premeditare, agricultorii, grădinarii și crescătorii de animale pot obține schimbări semnificative ale caracterelor într-o perioadă relativ scurtă de timp. Pentru a se produce în natură noi varietăți și noi specii, bine adaptate anumitor condiții de viață, avantajate în apărarea față de dușmani
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în intervale uriașe de timp - pare să fi jucat un rol deosebit de important în geneza ipotezei selecției naturale. Iată raționamentul care susține această presupunere. Să ne întrebăm în ce fel au stimulat reflecțiile lui Darwin asupra acelor practici ale grădinarilor, agricultorilor și crescătorilor de animale pe care el le-a numit selecție artificială geneza și elaborarea acestei ipoteze. Răspunsul este că aceste practici arată că selecționerul, interesat să dezvolte anumite caracteristici folositoare ale unei specii de plante sau animale, va reuși
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înaltă calificare. Conform unei statistici întocmite în anul 1942, orașul Vaslui avea în jur de 500 de angajați cu titlul de „muncitori” la o populație de circa 14-15.000 de suflete în rest, funcționărime de stat sau particulară și mulți agricultori, cu suprafețe de teren mai mari sau mai mici. Dar, iată și alte activități ale „harnicilor” propovăduitori ai unei lumi „mai drepte și mai bune” (pentru „cei aleși”, desigur): „...șase echipe de UTC-iști au plecat în șase sate pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a unei cereri de atunci: „Tovarăși. Mă numesc Postolache D. Ion. Sunt născut în comuna Negrești, satul Căzănești, județul Vaslui, în anul 1929, luna februarie, ziua 5. Locuiesc în prezent în satul Căzănești, comuna Negrești, județul Vaslui. Sunt de profesiune agricultor. Am făcut parte din organizația de tineret O.T.S. începând dela data de 12 XII 1948. Cer să fiu primit în organizația voastră de bază U.T.M. (subl.ns.)”. Cum nimic nu se putea face fără un angajament, iată-l
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un plan de cultură care-l obliga să semene 8 hectare cu grâu, deoarece în scriptele Camerei Agricole apărea cu 49 ha. de pământ. Într-un memoriu trimis acestei instituții, Râșcanu vine cu unele explicații: „...subsemnatul Dr. Theodor Râșcanu, proprietar agricultor, domiciliat la proprietatea mea din com. Buhăești-Vaslui am onoarea a vă expune situația exactă a proprietății mele dela gara Buhăești (...)”. În continuarea memoriului, acesta face și un istoric al proprietății sale, deosebit de prețios cercetătorului de astăzi. Iată ce scria Râșcanu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acest document sub forma unui tabel cu patru rubrici și anume: 1) Numărul sinistraților pe categorii profesionale; 2) Evaluarea pagubelor pe categorii profesionale; 3) Măsura în care este necesară intervenția ministerului; 4) Observațiuni. La 1), au fost păgubiți 60 de agricultori, 25 de meseriași, 5 industriași, 40 de comercianți, 20 de liberi profesioniști și 40 de funcționari. Total: 190. La 2), agricultorii au fost păgubiți cu 300.000 de lei; meseriașii - 250.000; industriașii - 1.450.000; comercianții - 1.500.000
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
categorii profesionale; 3) Măsura în care este necesară intervenția ministerului; 4) Observațiuni. La 1), au fost păgubiți 60 de agricultori, 25 de meseriași, 5 industriași, 40 de comercianți, 20 de liberi profesioniști și 40 de funcționari. Total: 190. La 2), agricultorii au fost păgubiți cu 300.000 de lei; meseriașii - 250.000; industriașii - 1.450.000; comercianții - 1.500.000; funcționarii - 600.000; liber profesioniștii - 400.000. Total pe orașul Huși: 4.500.000 de lei. La punctul 3) și penultimul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
4. UE interzice ajutoarele de stat, ceea ce va conduce la falimentul economiei românești; 5. negocierile la capitolul agricultură sunt încheiate în dezavantajul României; 6. fermele de subzistență vor dispărea odată cu aderarea României la UE; 7. UE va transforma milioane de agricultori în șomeri; 8. aderarea la UE va face să dispară zaibărul și căpșunica; 9. animalele o vor duce mai bine ca oamenii, datorită cerințelor UE; 10. UE ne spune când și cum ne putem tăia copacii din curte; 11. în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
punct de vedere al parcursului academic, al vârstei sau al funcțiilor ocupate 27. Astfel, aleșii europeni au un profil al clasei de mijloc, predominante fiind profesiunile intelectuale superioare, în special cele din domeniul educației și juridic, sub-reprezentați fiind muncitorii și agricultorii. Dacă în 1979, aleșii înaintați în vârstă reprezentau o parte non-neglijabilă din adunarea legislativă europeană, în 2006 vârsta medie era de 53.3 ani28. Parlamentul European se singularizează însă din punct de vedere sociologic prin faptul că este adunarea legislativă
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
altă parte, un spațiu important al cercetării a fost alocat momentelor dramatice din istoria locală - Bacăul în perioada Primului Război Mondial și incendiul din 16 mai 1926. Capitolul al treilea, Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio-economică, anunță încă din titlu liniile directoare ale cercetării. Luând ca bază documentară fondurile arhivistice, dar și bibliografia circumscrisă domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ani era de 3.251 (1.687 băieți și 1.564 fete). După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
feminine în ronde-bosse, pierdute de-a lungul refacerilor succesive ale clădirii. Bacăul a păstrat frânturi din atmosfera „locului de popas” de altădată până la sfârșitul Epocii Moderne. Singura diferență este dată de faptul că, în această perioadă, pe lângă micii comercianți și agricultori ce se deplasau cu ajutorul căruțelor cu tracțiune animală, în oraș apar și voiajorii moderni - oameni de afaceri, artiști, politicieni ș.a. - ce ajungeau aici fie cu trenul, fie, în cazuri rare, cu automobilul personal. Pentru aceștia din urmă, în ultimii ani
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sergent erau următoarele: „etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele poliției locale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ilisei, Bacăul interbelic „lăsa impresia unui spațiu al golului, unde nevrozele înfloresc, un târg al cazărmilor, al prăvăliilor evreiești din casele-vagon, ce tiveau ulițele, al caldarâmelor glodoase”. III. Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata apropiere a râului Bistrița, dar și de un hinterland bogat în materii prime, unic în spațiul moldovenesc, Bacăul va înregistra, încă din zorii Epocii Moderne, ritmuri alerte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1 italian; institutor - total - 16 persoane: 12 români (75%), 3 evrei (19%) și 1 armean; agricultor - total - 75 persoane: 57 români (76%), 10 evrei (13%), 8 armeni, greci ș.a. (11%); inginer - total - 16 persoane: 7 români (44%), 4 armeni și greci, 3 evrei, 2 elvețieni naturalizați; avocat - total - 45 persoane: 31 români (69%), 10 armeni și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricolă - cunoscuți sub denumirea de hrisovuliți - au cultivat cu precădere loturile din așa-numita Țarină a orașului, puse la dispoziție de Primăria Bacău. Având dimensiuni reduse, terenurile erau distribuite la cerere, anual, prin tragere la sorți. O altă categorie de agricultori, rezervată în special reprezentanților minorităților etnice sau naționale - în special bulgari și evrei -, era cea formată din concesionari. Sumele încasate de autoritățile locale pentru acordarea acestor loturi erau modice. Spre exemplu, construcția bugetară pentru exercițiul financiar 1915-1916 ne oferă următoarele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Primăria a acordat din țarina orașului loturi de pământ pentru un număr de 757 locuitori, suma totală plătită în contul impozitului funciar fiind de 3.873,45 lei. Paza recoltelor era asigurată prin intermediul unui gardian, numit de către primar, la propunerea agricultorilor. Eligibilitatea era guvernată de condiționări simple, dintre care cele mai importante erau „să fie locuitor al orașului, să nu fie vreo bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]