1,898 matches
-
Bidaru nu știa prea multe și nici nu era interesat de soartă fetei. Ceva mai tânără ca fratele, necăsătorită, cu părul oxigenat, lăsat despletit tot timpul pe spate, pendula între provincie și capitală, unde se zicea că tatăl său, fost agronom, proprietar al unor terenuri agricole pe care le-a dat pe nimica toată înainte de colectivizare pentru a nu fi considerat chiabur, se stabilise definitiv. Acum locuia cu chirie și trăia modest, din pensie, iar despre soție nu vroia nici să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cea mai mare autoritate, nu numai în materia respectivă, ci în toate... V-o spun în cunoștință de cauză: și eu am fost ministru - zâmbi amar, privi piața murdară, râul noroios și cocioabele de pe celălalt mal, din Vizavi. Sunt inginer agronom și am fost numit ministrul Telecomunicațiilor. Și cel mai ciudat lucru este că am ajuns să cred că aș putea să o fac bine. De aceea sunt acum aici. Se întoarse spre misionar: Acum, ca inginer agronom, pot să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Vizavi. Sunt inginer agronom și am fost numit ministrul Telecomunicațiilor. Și cel mai ciudat lucru este că am ajuns să cred că aș putea să o fac bine. De aceea sunt acum aici. Se întoarse spre misionar: Acum, ca inginer agronom, pot să vă înțeleg motivele, dar, din nenorocire, nu am autoritate. Poate că Ministrul Transporturilor va putea și el să le înțeleagă și să devieze șoseaua - mișcă din cap dar, mă îndoiesc. Sincer, mă îndoiesc. Se întoarse înăuntru în birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
șeful „generației” lui Th. Codr eanu ..., cel care a urmat filosofia, s a remarcat la Radio Iași, a ajuns profesor universitar și autor de cărți, nu-i altul decât fratele colegului meu de bancă de la Liceul „Codreanu” - Constantin Șoitu, inginer agronom îndrăgostit de pământ, decedat în primăvara anului 2008. Cu mulți ani în urmă, probabil la absolvirea liceului, Laurențiu Șoitu mă consulta dacă e bine să devină ziarist la „Steagul roșu” Bîrlad... Mihai Cuțui care „trăiește” încă printre profesorii din Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
crede că PRM și PSM sînt două partide minunate, „programul PSM-lui fiind emanat din nevoile maselor de muncitori și țărani”. Încă o emanație a nevoilor maselor și rămînem definitiv fără nule. Așa cum vine spre sfîrșitul altei reviste, Democrația, un inginer agronom mîhnit din comuna Ciupa, vine direct de la cîmp, „mirosind a lan de grîu” și zice că „În România s-a terminat de mult cu secerile, grîul se strînge cu combinele, deci recoltăm”. Că vine Paștele. Și, cu toate că de la o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cum să trăim fără pămînt?" 5 Grigore Iuga avu lungi consfătuiri agricole cu Victor Prede-leanu. Rămas prin voia sorții singurul stăpân al domeniului Amara, voia să-și puie în practică planurile de reorganizare a exploatării, îi trebuia însă neapărat un agronom cinstit și priceput, care să-i fie colaborator credincios, cu care să se înțeleagă și pe care să se poată bizui deplin pentru orice eventualitate. Socotea să se stabilească în București, ca și Predeleanu, și numai în timpul muncilor principale să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de administrație va avea nevoie a-l consulta. Acest consiliu se va compune din: - Un membru al înaltei Curți de casație și justiție; - Un profesor universitar matematician; - Un delegat al ministerului de finanțe; - Un agrogeolog delegat de institutul geologic; - Un agronom; - Directorul observatorului astronomic din București, și - Directorul cadastrului. Membrii acestui consiliu vor fi numiți pe 4 ani de ministerul agriculturii. Consiliul de administrație al direcțiunii generale a Casei centrale a cooperației și împroprietăririi. Articolul 42 Acest consiliu se va compune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
a cursanților, tipului și scopului cursurilor, de către oficiile județene de consultanța agricolă. Cursurile de instruire și perfecționare a producătorilor agricoli, a specialiștilor și a altor agenți economici din agricultura se realizează prin centrele de perfecționare a personalului din agricultura, casele agronomului și instituțiile de învă��ământ agricol. Justificarea cheltuielilor prevăzute la art. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 61/1998 se face conform modelului prezentat în anexa nr. 3. Cursurile de instruire și perfecționare se organizează periodic pentru ridicarea nivelului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123200_a_124529]
-
avea următorul cuprins: "Clădire compusă dintr-o sală de spectacole cu 400 de locuri, o sală de ședințe cu 150 de locuri, 8 camere și 3 holuri, construită din cărămidă arsă, cu acoperire din bitum, E - strada Dunării, V - Casa Agronomului, N - strada Mihai Viteazu, S - Dincă Mariana", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "360852"; - la poziția nr. 2, coloana 4 va avea următorul cuprins: "1977", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "50529"; - la poziția nr. 3, coloana 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
210500";%0D - la poziția nr. 4, coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "96813"; - la poziția nr. 5, coloana 3 va avea următorul cuprins: "În suprafață de 640 mp, situat în incinta Casei Agronomului Ghidici", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1968", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "18700"; - la poziția nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situată în centrul comunei Ghidici, construită din cărămidă arsă, acoperită cu țiglă, cu 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
ale carierei sale. Școala sociologică fondată de Gusti a marcat sociologia românească prin studiile monografice realizate de acesta între anii 1925 și 1948 în satele românești. Metoda monografică presupune folosirea unor echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, ingineri, medici, agronomi, învățători, abordând simultan și multidisciplinar subiectul pe cadre și manifestări. Cercetarea sociologică inițiată de Gusti combină pedagogia socială și acțiunea socială practică, ea fiind oficializată, pentru prima oară în lume, prin legiferarea serviciului social în 1939. Activitatea marelui sociolog s-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
faptul că naratorul însuși este cel care îl va justifica "Aceste nume sînt întrucîtva barbare, dar ele sînt clare și precise" (J. Verne) -, fie că personajele își asumă perplexitatea cititorului. "(Lucerna) era destul de bună, în ciuda ravagiilor făcute de cuscută; viitorii agronomi făcură ochii mari la auzul cuvîntului cuscută." (G. Flaubert). Din aceeași dorință de folosire a conotației științifice, apar la J. Verne cuvinte latine subliniate cu caractere italice: (32) [...] Moluștele erau reprezentate de varietăți de calmar care, după d'Orbigny, sînt
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
punctelor tari identificate, a nevoilor și oportunităților s-a făcut în cadrul unei întâlniri la care au fost invitați factorii de decizie locali, fie reprezentanți ai unor instituții (lideri formali - primar, viceprimar, membri ai Consiliului Local, director coordonator de școli, inginer agronom, cadre medicale, asistenți sociali, reprezentanți ai Poliției), fie reprezentanți recunoscuți ai unor comunități sau grupuri de interese (lideri informali). Scopul acestei întâlniri a fost de a obține acordul local privind analiza SWOT și de a continua procesul de identificare a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
, Radu (17.I.1924, Ineu), prozator și autor dramatic. Este fiul Paulei Theodoru (n. Iliescu), profesoară, și al lui Constantin Theodoru, inginer agronom. Urmează liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, unde își ia bacalaureatul în 1943. Elev la București, la Școala de Ofițeri de Aviație (1943-1945) și la Școala Specială de Aviație (1945-1946), devine pilot de vânătoare, ajungând comandant de escadrilă și instructor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
IVĂNESCU, Mircea (26.III.1931, București), poet și traducător. Este fiul Aurorei (n. Popârlan) și al lui Adam Ivănescu, inginer agronom, și fratele lui Emil Ivănescu. A urmat Liceul „Spiru Haret” și Liceul „Sf. Sava” din București (1942-1949), absolvind tot aici Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză (1954). A fost redactor la Agerpres, la revista „Lumea”, șef de secție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
cu pas la nașterea strigătului public de după 1989 „Noi muncim, nu gândim !”. Dacă e vorba de absolvenți de facultate, atunci singura opțiune este îndepărtarea de orașul artificial, fals, corupt și afundarea într- un sat „folcloric”, uitat de lume, unde inginerul, agronomul, profesorul, medicul tânăr vor aduce lumină și vor lupta cu mentalitățile învechite. Anticitadinismul cinematografic, inaugurat în 1961 cu Poveste sentimentală, ia proporții doctrinare, cu consecințe în viața reală. Spre sfârșitul deceniului, orașele mari sunt interzise absolvenților prin decret, toată lumea primește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Romila („O figură originală: Moș Virgil Caraivan"), „I. Catană („Tovărășie"), Ioan D. Sandu („Spre progres"), Ioan Chichiță („Cooperația este scăparea"), Nicu Delabăsești („Un uitat folcloristul Iuliu A. Zanne") etc. Mai semnau articole: preot Ioan Dănilă de la Horga, Florin Cherinback, inginer agronom, Victor Al. Glinsky, învățător („Ce-ți dorim noi ție dulce Românie"), Petre Marinică, Iosif N. Dumitrescu, V. Măgureanu, dr. I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași, Constantin Ene din BogheniFălciu, C. Georgescu Obrejița, dr. Hrist C. Vlasie („Din nevoile satelor"). C. Alexandrache
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nouă, ziar al mișcării „Ligii contra cametei”, redactat și realizat la Bârlad de I. Iulian în perioada 1930 - 1931; publica articole care amenințau „liniștea și confortul bancherilor”. Urmare a presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
c ăruia nu‐i încap fisuri între vorbă și faptă, dar și pentru statornicie în totul, pentru amintirea anilor de tinerețe. L‐ am vizitat la Brăila, când el făcea gazetărie l a Înainte, iar soția sa Angelica, lupta ca inginer agronom într‐o comună să scoată recolte bogate. Apoi, el m‐a vizitat la Huși - unde eram secretar de raion la Consiliu - dar și la Iași, când a trebuit să‐și înscrie fata - Florela ‐ la facultate. ... „acum câteva minute frunzăream ceva
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15 ale fiecărei luni. A publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu Bârlad „care execută cu acuratețe și promptitudine orice lucrări atingătoare de acea stă artă” * ...” Dimitrie Fărcășanu, inginer agronom și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma unor presiuni incalificabile ale bancherilor din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și apoi hirotonit preot la biserica Lupoaia. Îi Învăța pe copii În tindabisericii În condiții de plată În natură, de către sat. Moare În 1844. În 1860 este hirotonit preot Constantin Lupoianu, fiind și Învățător În același timp. În 1866 cînd agronomul İon İonescu de la Brad, cutreera Mehedințul pentru Întocmirea monografiei agricole a acestui județ, preotul C. Lupoianu Își dă concursul la aceasta. Primul local de școală Își are existența În preajma anului 1850. O căsuță mică În vatra satului care a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mult de jumătate se află în două județe: Vâlcea (25) și Vrancea (39). În 882 de comune (32,83%) secretarul consiliului local îndeplinește atribuțiile de asistență socială, iar în 444 de comune (16,53%) referentul de stare civilă, bibliotecarul, inginerul agronom, agentul agricol sau casierul se substituie asistentului social. În ciuda faptului că învățământul de specialitate în asistență socială a fost reluat după 1989 și începând cu 1995 au apărut primele generații de asistenți sociali profesioniști, aceștia sunt insuficient absorbiți pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
prima medalie sugerează că acest început este, în anul 1842, la Academia Mihăileană, în timp ce efigiile de pe a doua medalie îl plasează, în anul 1912, la Universitatea ieșeană, când s-a înființat secția agricolă care a dat prima promoție de ingineri agronomi cu diplomă, în 1915. După cum era de așteptat, pe medalia Centenarului din 2012 a fost valorificată, alături de edificiu, emblema Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, asta însemnând că modelul medalistic al Universității „Al. I. Cuza
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
drept curs universitar deoarece Universitatea din Iași s-a înființat după 12 ani de la plecarea lui Ion Ionescu de la Brad din Iași” și că, respectiva instituție ... „n-a oferit nici un fel de diplomă celor care l-au absolvit” . Economistul și agronomul Ion Isăcescu este originar din Roman, unde a văzut lumina zilei la 24 iunie 1818. Supranumele de la Brad și l-a luat de la satul bunicilor din apropierea Romanului. Este elev al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]