1,639 matches
-
cunoscută apartenența confesională. Orașul actual a rezultat din unirea comunelor Boldești și Scăeni, existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant a încercat să realizeze un falanster fourierist, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Diamant i-a promis lui Bălăceanu falansterul ca model de eficientizare a muncii pe moșie, pentru a-l ajuta pe acesta să iasă din problemele financiare pe care le avea, pe fondul unui conflict
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
27 iulie 2013 a fost ales președinte al partidului, funcție pe care a avut-o până în 2015. Între 1973 și 1977 a lucrat ca economist la Întreprinderea de Construcții Căi Ferate Cluj. Din 1977 a fost asistent universitar la Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza”. Între 1990-1992 a fost prodecan al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole din Cluj (fostul institut agronomic). Până în 2004 a fost lector universitar la universitatea respectivă. În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR. După
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
lucrat ca economist la Întreprinderea de Construcții Căi Ferate Cluj. Din 1977 a fost asistent universitar la Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza”. Între 1990-1992 a fost prodecan al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole din Cluj (fostul institut agronomic). Până în 2004 a fost lector universitar la universitatea respectivă. În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR. După decembrie 1989 s-a înscris în Partidului Unității Naționale Române (PUNR), al cărui președinte a fost între 1992-1997, după care a părăsit
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
Facultate de Științe Agricole a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, cu sediul la Chișinău. 1940 - Facultatea de Științe Agricole de la Chișinău este desființată. 1941 - Se înființează, din nou, Facultatea de Agronomie, la Iași. 1948 - La Iași se înființează Institutul Agronomic, cu Facultatea de Agrotehnică (ulterior Agricultură). 1951 - Înființarea Facultății de Horticultură și a Facultății de Zootehnie. 1961 - Înființarea Facultății de Medicină Veterinară. 1990 - Vechiul Institut Agronomic primește titulatura de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) "Ion Ionescu de la
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași () [Corola-website/Science/317651_a_318980]
-
înființează, din nou, Facultatea de Agronomie, la Iași. 1948 - La Iași se înființează Institutul Agronomic, cu Facultatea de Agrotehnică (ulterior Agricultură). 1951 - Înființarea Facultății de Horticultură și a Facultății de Zootehnie. 1961 - Înființarea Facultății de Medicină Veterinară. 1990 - Vechiul Institut Agronomic primește titulatura de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) "Ion Ionescu de la Brad" Iași. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași funcționează ca instituție de stat, în baza Declarației Drepturilor Omului, Constituției României, Legii Învățământului și
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași () [Corola-website/Science/317651_a_318980]
-
studiile doctorale. După terminarea studiilor, a activat cațiva ani în serviciile funcționale din diferite instituții de învățământ ieșene, Pedagog la Colegiul Național din Iași (1937-1939), Șef serviciu mobilizări la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1939), Secretar-șef la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad (1942-1949) și Secretar-șef la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași (1949-1951). A devenit apoi profesor la Liceul Economic din Iași (1946-1949), predând disciplinele: Statistică, Economie politică și Legislație economică. Tot la Iași a absolvit
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
la Salubritate, ca măturator, apoi zilier agricol și stenodactilograf până în 1960, când a fost încadrat că traducător autorizat la Întreprinderea Tehnofrig din Cluj (engleză, franceza, spaniolă, italiană). Începând cu data de 1 februarie 1965 a fost numit bibliotecar la Institutul Agronomic din Cluj, de unde s-a pensionat la 31 decembrie 1979. Din 1990, a fost numit din nou profesor și duhovnic la Institutul Teologic Universitar Greco-Catolic din Cluj-Napoca.
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
de serotip "romanica". După terminarea Facultății de Medicină Veterinară București, în iunie 1953, a funcționat o perioadă scurtă ca medic veterinar militar (medic șef de unitate militară). Din 9 noiembrie 1953, prin concurs, a devenit doctorand cu frecvență în cadrul Institutului Agronomic București, Facultatea de Medicină Veterinară, moment din care începe și activitatea de cadru didactic universitar. În învățământul superior a parcurs toate treptele ierarhice: asistent universitar (1956), șef lucrări (1962), conferențiar universitar (1971) și profesor universitar (1991). În perioada 1966-1970 a
Ion Bercea () [Corola-website/Science/324940_a_326269]
-
în cămine comune în timpul semestrului. Hotărârea ministrului învățământului cu nr. 168 din 19 iunie 1959 a definitivat unificarea universităților Victor Babeș și Bolyai începând cu data de 1 iulie 1959. Ordinul 169/1959 desființează învățământul în limba maghiară la Institutul Agronomic din Cluj. Hotărârea nr. 823 din 24 iunie 1959 a Consiliului de Miniștri consfințește unificarea. Noua universitate a fost denumită Universitatea Babeș-Bolyai.
Universitatea Bolyai din Cluj () [Corola-website/Science/326900_a_328229]
-
Prima unitate de cercetare viticolă din Valea Călugărească a fost înființată în 1950 sub numele de "Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească", funcționând în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR). După restructurarea ICAR, în 1957, stațiunea experimentală a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa până în 1967. Activitatea ICHV devenind tot mai importantă, acesta a fost restructurat, stațiunea experimentală devenind "Institutul de Cercetări pentru Viticultură și
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
român, fost ministru al agriculturii și fost președinte al Partidului Conservator, actualmente deputat de și copreședinte al . Absolvent al facultății de Zootehnie (în 2002) și masterand al Facultății de Management, Managementul Calității și Inovației, (în 2004) de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, a trecut pe rând prin mai multe funcții, ca cea de director general la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (în perioada aprilie-octombrie 2009), evaluator la Banca Mondială în cadrul proiectului MAKIS, și coordonator al Corpului
Daniel Constantin () [Corola-website/Science/322256_a_323585]
-
Victor Ponta, Constantin a fost numit și vice-prim-ministru, ca principal reprezentant al PC în cadrul alianței cu , și . Dintre activitățile profesionale sunt de amintit: Între 1999 și 2003 a ocupat mai multe funcții de reprezentare a Studenților din Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, printre care de remarcat sunt: În 2006, s-a înscris în Partidul Conservator (PC), unde a coordonat coordonat activitatea Departamentului de Fonduri Europene. În 2010, în urma unui congres extraordinar, a fost ales președinte al PC, cu
Daniel Constantin () [Corola-website/Science/322256_a_323585]
-
remarcabilii dascăli ai agronomiei românești. Ștefan Oprea s-a născut la data de 6 octombrie 1928, în comuna Valea Călugărească (județul Prahova). După absolvirea în 1949 a Liceului Tehnic Viticol din localitate, a urmat cursurile Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic din Cluj. În 1956, după terminarea studiilor universitare, a fost repartizat la proapăt inființata Stațiune Experimentală Pomicolă Cluj colaborând cu Rudolf Palocsay, fondatorul și directorul de la acea vreme al stațiunii. În 1971 obține titlul de doctor în Agronomie la Institutul
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
din Cluj. În 1956, după terminarea studiilor universitare, a fost repartizat la proapăt inființata Stațiune Experimentală Pomicolă Cluj colaborând cu Rudolf Palocsay, fondatorul și directorul de la acea vreme al stațiunii. În 1971 obține titlul de doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București. În cercetarea științifică horticolă a lucrat timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele ierarhice. De asemenea, în perioada 1965-1990 a desfășurat activitate didactică în cadrul Institutului Agronomic Cluj fiind succesiv șef de lucrări la disciplina de
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
1971 obține titlul de doctor în Agronomie la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” București. În cercetarea științifică horticolă a lucrat timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele ierarhice. De asemenea, în perioada 1965-1990 a desfășurat activitate didactică în cadrul Institutului Agronomic Cluj fiind succesiv șef de lucrări la disciplina de Viticultură de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (1965-1971), apoi conferențiar la Facultatea de Agricultură și Horticultură a aceluiași institut, șef al disciplinei de Pomicultură și Viticultură la secția de Agricultură și șef
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
În cercetarea științifică horticolă a lucrat timp de 40 de ani (1954-1994), parcurgînd toate treptele ierarhice. De asemenea, în perioada 1965-1990 a desfășurat activitate didactică în cadrul Institutului Agronomic Cluj fiind succesiv șef de lucrări la disciplina de Viticultură de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (1965-1971), apoi conferențiar la Facultatea de Agricultură și Horticultură a aceluiași institut, șef al disciplinei de Pomicultură și Viticultură la secția de Agricultură și șef al disciplinei de Viticultură Generală și Specială la secția de Horticultură. După anul
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
Agricultură și Domenii. Noii locuitori aveau nevoie și de un lăcaș de cult, astfel în anul 1935 s-a constituit un consiliu parohial format din personalități ale vremii, care i-a inclus pe Gheorghe Ionescu-Șișești, profesor la Institutul de Cercetări Agronomice al României, scriitorul Vasile Militaru și arhitectul I. Bălănescu. Prin stăruința părintelui paroh Dumitru I. Manta, fondurile pentru proiect au fost obținute prin donații importante de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor și prin subscripțiile credincioșilor și ale instituțiilor. Mai multe donații
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
proprietatea lui Mihail Sadoveanu, iar la 1 ianuarie 1954 Ministerul Agriculturii, în baza unui „Proces verbal de predare-primire”, încredințează spre folosință atât „Casa cu Turn” din Copou, actualul Muzeu Sadoveanu, cât și cele 5,2 hectare care aparțineau scriitorului, Institutului Agronomic Iași. Până în 1980 casa a servit ca sediu al Institutului de lingvistică, istorie literară și folclor al Academiei și Institutului de antropologie. A fost restaurată între anii 1978 - 1980. Cele șapte încăperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind
Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Iași () [Corola-website/Science/331916_a_333245]
-
o parte din oraș. Provenit dintr-o familie cu 5 copii, este singurul care ajunge la maturitate (ceilalți decedând la vârste fragede, iar sora sa Catrina la vârsta de 18 ani). A primit o educație aleasă, având cunoștințe economice, administrative, agronomice, dar și în domeniul limbilor străine. Ia de soție pe Sultana Nistor, descendenta unei familii boierești cu proprietăți funciare în zona de nord a actualului județ Vrancea (în preajma localităților Adjud, Panciu, Soveja). Vor avea împreună 10 copii, dintre care 6
Anton Cincu () [Corola-website/Science/335242_a_336571]
-
moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. ul de la Scăieni a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui Bălăceanu față de
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
Augusta este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorii Marin Neagu și Mihai Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
Augusta este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorii Marin Neagu și Mihai Georgescu de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorul Vasile Dvornic de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
este un soi românesc de struguri albi obținut de către cercetătorul Vasile Dvornic de la Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
referitoare la insecte dăunătoare. A studiat structura ocelilor la insecte în laboratorul marelui histolog R. Hesse, în Berlin. A absolvit în 1929 cursurile Universității "Fridrich Wilhelm" din Berlin. A continuat specializarea la instituții de prestigiu: în Franța (1929-1930) la Institutul Agronomic Național, Stațiunea Biologică Marină de la Banyul sur Mer, Stațiunea Zoologică Marină de la Roskoff, Muzeul de Istorie Naturală din Paris și în Italia, la Institutul Superior de Agronomie de la Portici (în iulie-septembrie 1930). Nu este de mirare că el a folosit
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]