4,357 matches
-
Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Bună dimineața, Soare! Bună dimineața, Viață! îi veni Mirei să strige, trăgând tinerește după sine ușa grea de acces în bloc. Se simțea bine, scăpase, dormind, de năclăitele gânduri din ajun. Adevărat Berbec! Acum îs îngenuncheată, acum am aripi de Pegas! În timp ce mergea spre tramvai, străbătând aleile înguste ca de labirint, Mira reveni la gândurile din ajun. Reveni, dar cu detașare. Parcă vedea cum o conduceau spre tramvai, pe vremuri, verii
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
grea de acces în bloc. Se simțea bine, scăpase, dormind, de năclăitele gânduri din ajun. Adevărat Berbec! Acum îs îngenuncheată, acum am aripi de Pegas! În timp ce mergea spre tramvai, străbătând aleile înguste ca de labirint, Mira reveni la gândurile din ajun. Reveni, dar cu detașare. Parcă vedea cum o conduceau spre tramvai, pe vremuri, verii ori matușa, când o apuca seara la ei. Iar acum?! În fine... Cel mai des, în anii de școală ai verilor, Mira întârzia la ei, fie
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
când spiritele se potoliră, studenții trecură la culcare. Dimineața următoare anunța o zi minunată, plină de farmec. Peisajele de basm ale brazilor împodobiți cu zăpadă și ale crestelor ce străluceau în soare au fost imortalizate de aparatele de fotografiat. În ajun grupul de turiști se ocupă în exclusivitate de pregătirea revelionului. Spre seară, turiștii făcură o bătaie cu zăpadă și modelară trei omuleți. Era un joc inocent, de copii, uitând de tumultul vieții citadine, de aglomerație și stres, de grija cursurilor
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
clipesc pe rând și-n taină renăscută, În ochișori nevinovați, nedumerirea-i mută; Revarsă bradul din vecini durere șipotindă, Să fie darul de Crăciun doar viscolul din tindă? Privește spre conac, tăcut, și-o lacrimă-i îngheață, Căldura sfântă de Ajun i-o sparge-n flori de gheață. Înfometat, așa cum e, frustrarea îl doboară, Căci în conacul din vecini miroase-a scorțișoară. Lumini și umbre-i curg pe chip și noaptea e târzie, Pe buze ninse de dureri colinda e pustie
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
e prostie, cei de-aici cred că-i nebun.Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel,Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel!De cinci ani, fără oprire, niciodată n-am lipsit,... XXVI. ÎN AJUN DE CRĂCIUN, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012. ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
De cinci ani, fără oprire, niciodată n-am lipsit,... XXVI. ÎN AJUN DE CRĂCIUN, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012. ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
din 25 decembrie 2012. ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii noi eram, Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!... Ce ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
ușor învățam și cuprinși de fiori, Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat, Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun. Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun. Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc,În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!...Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!...Azi, din nou ai venit, drag Ajun de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei ... Citește mai mult În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc,În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!...Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!...Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciunși mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput,Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
În Ajun de Crăciun( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc,În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!...Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!...Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciunși mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput,Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!...Îmi rechem amintiri, când copii noi eram,Hoinăream satu-ntreg și frumos colindam!...Ce ușor învățam și cuprinși de fiori,Dragi colinzi cu
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Ce ușor învățam și cuprinși de fiori,Dragi colinzi cu Isus și cu cei trei păstoriIar mămuca, mereu cu un glas tremurat,Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat!Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun,Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun.Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci,Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei... XXVII. VINE TOAMNA PE FURIȘ, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 686 din
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
eroul charismatic, este Bărnuțiu. El antrenează mulțimile. Programul de la Blaj comportă 16 puncte. Proiectul social este radical în intenții, însă se obligă să garanteze ordinea în aplicare. Națiunea română cere abolirea imediată și fără despăgubire a iobăgiei. Bărnuțiu subliniase, în ajunul Congresului, că această abolire nu putea fi realizată decît de țăranii înșiși. Proiectul național de inspirație liberală repune în discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul pe care 1-a lăsat asupra Moldovei de la începutul secolului XVIII, descrie un spațiu paradisiac, un spațiu de legendă, atunci cînd evocă munții Moldovei, dealurile și arborii fructiferi... În ajunul războiului, călătorii și inginerii străini vor regăsi aceste accente fericite în ritmul descoperii de către ei a unei lumi noi, dar deja se face simțit regretul că aceste posibilități naturale nu sînt bine administrate: problema agrară în România echivalează cu problema
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face pentru o perioadă de treizeci de ani și va rezerva un sfert companiilor românești, un sfert statului. Numai un sfert din terenuri este pus în adjudecare liberă și se atribuie companiei care va oferi redevențele cele mai ridicate. În ajunul războiului, capitalurile germane și austriece finanțau 27% din producție, capitalurile olandeze 31 %, cele franceze și belgiene 16%, cele engleze 5%, cele americane 18%. În 1906, totalul capitalului investit este de 185 milioane de franci, din care 74 de origine germană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în noiembrie 1912, atrage atenția ministrului Marinei asupra avantajelor ce ar putea fi obținute dacă s-ar trece la piețe pe termen lung pentru a se asigura, la prețuri moderate, furnizarea de reziduuri petroliere necesare flotei... Balcanii se găsesc în ajunul războiului în plină agitație. Această poziție și această situație au determinat pe liberali să formuleze un program industrial național. Brătianu și ai săi sînt convinși că nu poate exista o politică națională adevărată sub tutela capitalului străin. Brătianu și Constantin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rămîne doar ca energiile liberale să se consacre prioritar salvgardării suveranității statului, a potențialului lui energetic, ca liberalii să fie conștienți că luptă cu arme inegale contra legilor pieții și ca ei să promoveze ideea unei naționalizări a petrolului în ajunul Primului Război mondial. Din punctul lor de vedere, modernitatea nu se poate reduce la introducerea de tehnologii noi. Ar mai trebui ca românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în industrie, numai 3% pot fi calificați drept lucrători industriali. În 1900, totalul angajaților din întreprinderi care folosesc mai mult de 25 de muncitori nu reprezintă decît 1,5% din capitalul investit în țară. REVOLTA PRIMITIVĂ Conștiința eșecului ascensiunii din ajunul Primului Război este legată de șocul provocat de marea răscoală din 1907. Cu tot efortul statului în domeniul educației, țărănimea săracă a rămas în afara cadrelor proiectului statului-națiune. Ea este constrînsă să se exprime printr-o violență lipsită de vreun proiect
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București înclină de partea Antantei: profesorul Istrati, președintele societății franco-române Diamandi. organizează manifestații în sprijinul Antantei. De cealaltă parte, cabinetul din Sankt-Petersburg se plînge că Bucureștiul ușurează trecerea armelor, a munițiilor și a banilor destinați Turciei. Ce vrea Bucureștiul în ajunul deciziei din august 1916? Artilerie și muniții, evitarea unui război pe două fronturi, contra Austro-Ungariei și Bulgariei. Brătianu ar înclina spre o simplă cucerire a Transilvaniei. În sfîrșit, o acțiune a Aliaților la Salonic ar fi necesară pentru a îndepărta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
influențele universitare franceze. În 1919, o misiune condusă de Lucian Poincare, rectorul Universității din Paris, efectuează o vizită în România. Proiectul fondării unui Institut francez de înalte studii este lansat și va vedea lumina zilei în 1924, fiind condus în ajunul războiului de istoricul Alphonse Dupront. La noile centre de românizare activă (printre care se numără Universitatea din Cluj, care devine românească la 3 noiembrie 1919) sînt aduși tineri cercetători formați în Franța, împreună cu echipe întregi de profesori francezi. Emmanuel de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa secția de geografie din Cluj publicînd primul volum din Travaux de l'Institut de géographie de Cluj. Deschiderea aceasta de după război se transformă totuși, în anii '30, într-o competiție între influențele fraceze și germane, care se radicalizează în ajunul celui de-al doilea război mondial. În iunie 1931, francezii se plîng că guvernul lorga se angajează să stabilească în învățămîntul public o egalitate între limba germană și limba franceză, limba franceză fiind pînă atunci singura obligatorie. În 1938 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de planul principal, astfel încît să nu rupă linia orizonturilor ample. Monotonia este întreruptă de proporția volumelor și de dinamismul axelor de circulație." Cooperarea lui Creangă cu Malaxa care își mărește întreprinderile între 1928 și 1940, pentru a deveni în ajunul războiului unul din principalii furnizori de muniții ai armatei române exprimă dorința de modernitate. Dar Malaxa, căruia i se poate recunoaște curajul estetic, este un industriaș susținut de Carol II; or, unele comenzi făcute de stat, fie că este vorba
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reprezentanții străinătății intră într-o concurență anxioasă, atenți la posibila alianță a României cu Axa... După cum o arată rapoartele ambasadorului Franței din 1938, democrații grăbesc eșecul democrației ca fatalitate, iar opinia publică, obosită, vrea ordine și securitate. România intra în ajunul războiului condusă de forțele politice de dreapta, mobilizate de anticomunism, de antisovietism, într-un mediu regional și internațional pe care regalitatea nu-l mai stăpînea. Prin temperament și prin convingere, Carol II nu este un democrat. El se arată sensibil
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Foarte curînd apare clar că manevrele de apropiere românească îndreptate fie spre englezi, fie spre americani nu vor fi luate în considerație de ultimii chiar dacă acestea sînt dezvoltate concomitent cu sovieticii. Mesajul a fost transmis Bucureștiului de guvernul britanic în ajunul Conferinței de la Moscova din octombrie 1943. "Asemenea apropieri vor trebui să fie conduse de un emisar autorizat cum se cuvine ca să semneze o predare necondiționată în fața celor trei principali aliați." Mihai Antonescu pare să nu ia în considerație această punere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germanilor, alături de națiunile unite." Identitatea românească este amputată în acest sfîrșit de vară 1944: Basarabia regăsită este un cîmp de război ocupat de sovietici, iar Transilvania, care a fost una din axele esențiale ale strategiei lui Antonescu, se află în ajunul eliberării de către sovietici. Se așteaptă, fără a se și crede în aceasta, o normalizare. Sănătescu constată încă din primele zile ale lui octombrie: "Mă cert cu rușii care nu respectă nimic. Devastările și prădăciunile continuă și nu înțeleg de ce ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]