1,869 matches
-
mângâiat pe "ăla micu' " pentru care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am solicitat secretarei să-mi facă legătura la telefon. Mi-a răspuns pe un ton tăios: "Măi, tu ești noul comunist și securist de la ambasadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
alintat trebuia să asculte de părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma soțului la distanța de doi pași. Tinerii respectau pe orice bătrân, fie că-l cunoșteau sau nu. Odată ajunși tineri, se pregăteau de ași face cuibul propriu, de aceea mama în special, ca și tata, dădeau sfaturi și luau decizii. Tânărul, după ce a fost în armată, putea să se însoare cu fata indicată de familie, cunoscută încă dinainte de a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută în regimul ceaușist, plecând pentru o perioadă de timp în alt județ, alții sau apucat de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
alintat trebuia să asculte de părinți și să învețe tot ce hotărau părinții, inclusiv bunicii. Femeia era supusă bărbatului și mergea în urma soțului la distanța de doi pași. Tinerii respectau pe orice bătrân, fie că-l cunoșteau sau nu. Odată ajunși tineri, se pregăteau de ași face cuibul propriu, de aceea mama în special, ca și tata, dădeau sfaturi și luau decizii. Tânărul, după ce a fost în armată, putea să se însoare cu fata indicată de familie, cunoscută încă dinainte de a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
apărat „pielea” mai ales cei ce au abuzat de funcția avută în regimul ceaușist, plecând pentru o perioadă de timp în alt județ, alții sau apucat de înființare de partid, iar alții s-au apucat de negustorie și afaceri. Odată ajunși să pună mâna pe putere, au căutat s-o cimenteze și să se prindă de ea cu magnetul cel mai puternic și au venit cu traista plină de promisiuni. De promis că se va trăi mai bine toți și toate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se mai spărgea, creionul se mai pierdea, sau buretele, dar, cu aceste unelte primitive, au învățat arta scrisului și socotitului foarte multe generații. În fiecare zi aveam grijă de ele și nu îmi pot imagina copilăria mea fără tăbliță. Odată ajunși acasă, după ce hoinăream culegând castane frumoasele castane cafenii, catifelate, căzând cu o delicioasă pocnitură pe trotuar ne scriam primele lecții ale vieții pe tăbliță; eram învățați cu strășnicie că numai copiii leneși nu vin cu temele făcute. Acum ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
medicală a bunicăi aveau o arie terapeutică extrem de extinsă, mă îngrozeau). Ce puteam spune eu, care știam originea durerii, nu-l puteam amesteca pe Dumnezeu cu salata de ceapă. Și misterul a continuat, în mintea mea, prin un accident stupid. Ajunși "la gazdă" (un fel de vilă, închiriată în fiecare vară, la Vera Ivanova, o rusoaică refugiată de la Odesa), Buntea, care avea mania curățeniei, a scuturat, de la etaj, hăinuța mea din care a sărit minunatul Roskop Patent; chiar în fața mea s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vasele comerciale (care se puneau, astfel, la adă postul unui stat neutru sau situat de aceeași parte a baricadei), cât și de cele corsare (care își justificau atacul, ca inamice) constituia o practică frecventă în contextul diverselor întâlniri, pe mare. Ajunși pirați, corsarii nu mai aparțineau unei națiuni și nu mai erau uniți de vreun ideal național, ci, amestecați cu alți voluntari, deveneau parte a unui echipaj multietnic, colorat comportamental, scos de sub autoritatea oricărei legi și mânat doar de dorința de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
seama de rafinamentele cu care erau obișnuiți. Dispăruse o generație educată în anumit fel și apăruse o alta mai rudimentară. Rezultatul în competiția culturală dintre Iași și București a fost în favoarea capitalei. Hemoragia personalităților lăsase în urmă o urbe anemică, ajunsă și întrecută nu numai de București, dar și de Clujul mult mai puțin afectat de război, care, datorită și unei rivalități dintre români și maghiari, alimentată de patriotismul ambelor tabere, își păstrase personalitățile. Dar chiar în Moldova se profilau, la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
inepuizabili în descoperirile geniale și în organizarea excursiilor în împrejurimi sau a plimbărilor cu barca. Primele Norme Sfinte Într-o zi au organizat o excursie la Ceraino: un sătuleț de patru case întinse de-a lungul malului stâng al Adigelui. Ajunși acolo, băieții și-au scos încălțările și au început să bălăcească prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și Wacht am Rhein. Pontiful, cînd i s-a povestit lupta dintre viitorii preoți ai aceleași confesiuni, a izbucnit în lacrimi, ceea ce probabil i-a grăbit sfîrșitul. Succesorul său, aristocrat genovez, fusese sub cardinalul Rampolla un redactor zelos și sclipitor. Ajuns cardinal, ca arhiepiscop de Bologna, cu puțin înainte de Conclav, Benedict al XV-lea a condus cu multă prudență corabia Sfîntului Petru în lunile cît a durat neutralitatea italiană. "Sînt papa tuturor catolicilor din lume", răspundea el celor care ar fi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
același ceremonial aveau să fie iarăși folosite pentru îngroparea încîntătoarei regine Astrid, ucisă în accidentul de mașină pe malul lacului de lîngă Lucerna. Aceste dolii naționale succesive au întunecat viața publică belgiană, deja zguduită de agitația sistematică întreținută de Rexiști, ajunși, grație alegerilor, în grup compact în parlament, agitație conjugată cu recrudescența revendicărilor socialiste făcute la îndemnul liderului Henri de Man, la originea unui "plan" foarte discutat, așteptînd să devină, sub ocupația germană, un "colaborator" activ. Acțiunile lui Hitler, bine instalat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la prășit, după puțin timp a fost nevoită să întrerupă lucrul, și îngrijorată, și-a rugat soțul să o ducă acasă pentru că-i e rău. Pe drumul către casă zduncinăturile căruței i-au mărit durerile și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta, fără să-și vadă nora, a chemat „moașa”, o țărancă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de aminoacizii excitatori (AAE) eliberați pe o cale descendent-excitatorie cu origine În NMR În condițiile stimulării nociceptive ascendente, modulează În sens inhibitor tendința de scădere a pragului de excitație a fibrelor aferente senzitive primare favorizată de AAE eliberați supraspinal și ajunși aici pe cale axonală. 2 Capitolul 2. Fiziopatologia artropatiilor cronice și tratamentul farmacologic Date actuale 2.1 Generalități Fibromialgia și durerea cronică musculară (sindromul miofascial) sunt „tremendously difficult conditions to endure” (condiții foarte dificile de Îndurat) [59]. Bolnavii cu astfel de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
pomană. Vom trăi și vom vedea. Să facă alții mai întâi și dacă o să le iasă bine ne apucăm și noi. Este un lux să ne gândim la așa ceva tocmai acum. Te asigur că nu va ieși nimic. Iată-ne ajunși de unde am plecat. Să o vedem pe hârtie. Nu văd cum ar arăta raportul... Nu o putem realiza conform regulamentelor. Baliverne... Nu face parte din plan. Niciodată noi n-am mai pus problema în felul acesta. Asta e în lucrările
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
monteur. El schimbă cu dexteritate mediile și unghiurile de înregistrare, scoțând succesiv în prim-plan grupuri eteroclite de personaje - muncitori și aristocrați decrepiți, sindicaliști apatici, vedete culturale și sportive, șefi și lingăi subalterni, gospodine acrite, invidioase pe nevestele de activiști ajunși, dar mai ales o droaie de „înregistratori”, aflați pe urmele acestora, la vedere, sub lumini de reflector. Între portretizarea epică a unui personaj și tehnicile de descriere a unei persoane în vederea urmăririi active (adică a filajului) se întreține o ambiguitate
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
Mai bine am tăcut din gură și pe ei aici i-o Înfuriat... Și până la urmă m-am trezit În celulă. Tot-tot ud, apă sub mine... eram aproape jumate În apă. Doamne, Maica Domnului, m-am gândit... măi, cum o ajuns apă sub mine, măi? Nu mi-am putut da seama... Dar un lucru vă spun, În afară de Securitate, pe mine n-o pus un gardian un deget. Mă credeți? Și s-o bătut! Asta am vrut să vă spun... Era unu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
printre cari îmi mai amintesc de: Gheorghe Ionescu, mai târziu Io nescu-Gion1, Grigore Andronescu, fost procuror-general sau prim-procuror în București, cu supranumele Andronescu-Dulap; trei macedoneni bursieri ai statului, Gulioti, profesor după aceea la gimnaziul din Brăila, Ionescu și Simolta, ajunși telegrafiști, Nicolae Constantinescu, un nepot al lui Simion Mihălescu, Matei Theodor, în urmă profesor de liceu în București, un Pangăl etc. etc. Bineînțeles, afară de literatură și știință se făcea prozelitism politic. Cel mai sprinten și unul din inițiatori era Gheorghe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al celorlalte cărți, care, obișnuit, încep de la pagina din dreapta”. Primită foarte bine de critică (au contat enorm recomandarea lui Lucian Raicu și „tonul” elogios dat de cronica lui N. Manolescu), romanul a fost recent premiat, și iată-l pe autor ajuns și pe „micul ecran”: cam „alb”, neputînd să-și stăpînească pe de-a-ntregul emoția, în ciuda efortului vizibil de a părea firesc. Reporterul, Viorel Grecu, l-a întrebat (fără un schepsis anume, din rutină) prin ce se consideră „scriitor militant”. B.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
floare și fluture la cuplul tandru care se plimbă pe alee. Nevroza îți arată că floarea a și pierdut cîteva petale, că fluturele e un fost vierme care pînă diseară va muri, că femeia și bărbatul din cuplul admirat odată ajunși acasă se vor certa în modul cel mai vulgar. Îndărătnică, mintea refuză să creadă că nimic nu-i statornic, dar nevroza insistă că totul e condamnat la schimbare și la degradare. Din acest dialog de uzură, obosită și umilită iese
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe care i-am Însoțit timp de câteva zile, pe urmele lui Creangă, În vederea realizării unui album „Ion Creangă”. Acesta a și apărut la Editura „Junimea” din Iași, În 1983, coautor fiind și scriitorul Constantin Parascan, tot de la Casa Pogor. Ajunși, În periplul nostru la Rădășeni, l-am prelungit până În Lămășeni, unde ne-a mai Împărtășit unele date Învățătorul Mihai Niculăiasa. În casa acestuia, deosebit de primitoare, ieșenii „s-au documentat” (eu a trebuit să le țin de urât...), până au uitat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Începutul acestui secol. Dacă există date despre familia ROSSIGNON, m-ar interesa foarte mult, desigur Întâi ce este publicat, căci nu vreau să răpesc nimănui originalitatea, dar poate există interes și pentru a publica acolo date despre cei din Fălticeni, ajunși oameni de seamă 255. Din câte Îmi amintesc, un farmacist de acolo este În prezent academician În America, la Chicago și a fost pe aici acum vreo 2 ani etc., etc. Bănuiesc că din familia Rojniță a fost și Dr.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gheorghiu. El plătea În fiecare an 6 numere din Revista Asociației Înv. din România (pentru școala Românească din Macedonia). Are un ficior Todiriță Danielescu, preot În Com. Grumăzești, jud. Neamț, care vă poate trimite fotografia lui. Dar toți acești elevi ajunși mari (...), Teodor Danielescu bătrân și f. năcăjit, nu l-au ajutat nici unul cu nici un ban macar. Câți Învățători sau Români din țara Întreagă fac asemenea fapte de mare bunătate? 2) Petre Ghiorgheasa, Înv. decedat, absolv. al șc. Nor. „V. Lupu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
director, în atât de răvășita onomastică socialistă multilateral dezvoltată a mai apărut un termen, vrând, parcă, să caracterizeze o nouă clasă ori poate numai o pătură socială: răzleții. Cine sunt și ce vor ei, acești răzleți? Pot fi chiaburi? Țărani ajunși sau doar scăpătați? Se leagă numele lor de origine sau de altceva? Răzleții nu pot fi definiți în raport cu o apartenență socială și de una geografică. Ei sunt acei cetățeni ai țării care dețin o suprafață oarecare (mică, deoarece mare nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deja taloanele de ieșire și biletele de călătorie, predând și locuințele, anterior datei de 30 mai. La Europa Liberă am auzit toate comentariile referitoare la situația celor ajunși în Suedia și RFG, am auzit și interviurile luate unora dintre cei ajunși dincolo, dar n-am auzit niciun cuvânt despre noi, cei rămași aici, opriți în mod silnic de a mai pleca la aeroport, la vamă sau chemați la pașapoarte pentru a ni se ridica taloanele. Despre noi și ce va fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]