2,328 matches
-
atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artist inconfundabil și de mare expresivitate Dominikos Thetokopoulos [cca. 1541 Candia (He‑ raklion, Creta de astăzi) ‑ 1614 Toledo] a fost elevul lui Tiziano în Veneția și a preluat câte ceva din influența lui Tintoretto, însă climatul de pietate și liniște spiritu‑ ală l‑a găsit în Spania. Și‑a creat un stil personal incon‑ fundabil și de mare expresivitate: reprezentările sale de sfinți, tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74; Dicț. scriit. rom., II, 274-276. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
Un răspuns complet a fost notat la 50 până la 100% din pacienți cu o urmărire situată între 1 și 96 de luni. Complicațiile majore ca 164. Ackroyd a selectat randomizat 36 pacienți cu esofag Barrett displazic pentru a primi 5 ALA sau placebo. În grupul cu terapie fotodinamică nu a fost văzută nici o displazie în epiteliul columnar la 6, 12 sau 24 luni. În contrast, la grupul cu placebo, 12 din 18 pacie fotodinamică (porfimer de sodiuă pentru tratarea a 100
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
față de cel postoperator permite o mai bună modulare a răspunsului. Această informație poate fi folosită spre identificarea pacienților care pot beneficia de chimioterapie postoperatorie. Poate facilita tervenția chirurgicală și poate influența condițiile locale. neoadjuvante bazate pe teoria cum că tratamentul ală este utilă în tratarea oterapici, trialuri recente u folosit particule de carbon ca transportor pentru mytomicina C. Aceasta datorită on activate sunt preluate selectiv de către țesutul in Argumente împotriva terapiei sistemic poate determina apariția unei clone de celule tumorale rezistente
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa prefectului și o „bombiță” etnico-politică, punându-i pe cei de la Forțele de Muncă în postura, deloc comodă, de antisemiți. Nota informativă suna așa: „...suntem informați că numitul Bender Leibovici din Vaslui, strada Ștefan cel Mare, no. 116
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se spune capucin, Iași, 2002; Anatoli Mariengof, Serghei Esenin, așa cum a fost, Iași, 2002; Aleksandr Blok, Versuri despre Preafrumoasa Doamnă, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Avădanei, Cărți ale centenarului Eminescu, ATN, 1989, 11; Constantin Coroiu, A apărut un nou Gogol, ALA, 1999, 460; Gheorghe Grigurcu, „Literatura orizontală”, RL, 1999, 43, 44; Gheorghe Grigurcu, Un Gogol dezideologizat, RL, 2000, 46; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 231-232; Livia Cotorcea, Semnificative isprăvi, CL, 2003, 3. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
București, [1935]. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, V, 302-305, VI, 76-80, VII, 50-53, 202-204, VIII, 237-242, 393-397, XI, 52-56; Călinescu, Cronici, II, 36-37, 260-265; Constantinescu, Scrieri, IV, 572-590; Alexandrescu, Confesiuni, 19-22; Baltazar, Evocări, 149-156, 259-265; Petre Pandrea, „De două mii de ani”, ALA, 1934, 713; Octav Șuluțiu, „De două mii de ani”, RP, 1934, 33; Șerban Cioculescu, Aspecte epice contemporane, RFR, 1934, 10, 1936, 4; Călinescu, Ulysse, 290-294; Streinu, Pagini, II, 225-229, V, 258-260; Șuluțiu, Scriitori, 317-322; Biberi, Études, 165-167; Lovinescu, Ist. lit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
423-437; Norman Manea, Incompatibilitățile, „22”, 1998, 23; Mănucă, Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie, îngr. Rodica Smaranda Vulcănescu, Sibiu, 1999; Daniel Cristea-Enache, [Mihail Sebastian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie, îngr. Rodica Smaranda Vulcănescu, Sibiu, 1999; Daniel Cristea-Enache, [Mihail Sebastian], ALA, 2000, 521, 522, 524, 525; Gheorghe Grigurcu, Un dosar Sebastian, VR, 2000, 9; Nicolae Florescu, „Cazul” M. Sebastian, JL, 2000, 3-12, 19-24; Dimisianu, Lumea, 39-41; Dicț. esențial, 750-752; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 133-138; Ghițulescu, Istoria, 119-121; Micu, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
vulnerabilitatea martorului, coordonator Geo Șerban, pref. Dorel Dorian, București, 2000; Dosar Sebastian, APF, 2001, 5; Dosar Mihail Sebastian, coordonator Iordan Chimet, București, 2001; Pop, Viață, 83-88; Simion, Ficțiunea, III, 252-264; Tatiana Vișescu, Portret imperfect, Pitești, 2001; Alexandru George, [Mihail Sebastian], ALA, 2002, 639, 640; Marin Diaconu, Cum am redevenit huligan, „Universul cărții”, 2003, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian - ecouri franceze, RL, 2003, 41; Adina Ștefania Ciurea, Mihail Sebastian - un alt fel de jurnal, RL, 2003, 50; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Mihail Sebastian, Panait Istrati, RP, 1935, 18 aprilie; Mircea Eliade, Destinul lui Panait Istrati, VRA, 1935, 402; Octavian Grigorescu, Panait Istrati (1884-1935), Brăila, 1936; Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 130-142; Al. A. Philippide, Panait Istrati, povestitor al prieteniei, ALA, 1937, 854; Perpessicius, Opere, III, 169-176, 542-563, 664-665, X, 91-96; Alexandru Talex, Panait Istrati, București, 1944; Pierre Foix, Panait Istrati. Novela de su vida, Mexico, 1956; Mircea Zaciu, Panait Istrati, TR, 1957, 4; Al. Piru, Panait Istrati, VR, 1957, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
albe - Les Matins blancs, ed. bilingvă, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Victoria Milescu, Reeditări necesare, „Universul cărții”, 2000, 7; Nicolae Rotund, „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, TMS, 2001, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Liviu Grăsoiu, Binemeritat omagiu, LCF, 2002, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu în ediție academică, ALA, 2002, 611; Cornelia Ștefănescu, O carte rescrisă, RL, 2002, 21; Cristina Balinte, „Ériger une République souveraine, libre et independante”, „Synthesis”, 2002; Michel Niqueux
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
cărții”, 2000, 7; Nicolae Rotund, „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, TMS, 2001, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Liviu Grăsoiu, Binemeritat omagiu, LCF, 2002, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu în ediție academică, ALA, 2002, 611; Cornelia Ștefănescu, O carte rescrisă, RL, 2002, 21; Cristina Balinte, „Ériger une République souveraine, libre et independante”, „Synthesis”, 2002; Michel Niqueux, „Ériger une République...”, „Revue russe” (Paris), 2003, 3. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
de față, criza este departe de a se fi sfârșit. Globalizarea nu este responsabilă de toate eșec uri le piețelor, dar nici o sursă nelimitată de beneficii pentru omenire. Î n a nsamblu, globalizarea este pozitivă pentru dezvoltarea și bunăstarea mondi ală ; unii vor avea de câștigat, alții de pierdut, așa cum se întâmplă în toate procesele de schimbare economică. Globalizarea este în pericol de a de ven i, dacă nu a devenit deja, clișeul timpurilor noastre, ideea grandioasă ca re cuprinde totul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cât, mai ales, la nivel global, te nsiuni care trebuie cunoscute și gestionate. * Globalizarea este un fenomen care se extinde rapid în întreaga lume, provocând efecte pozitive și negative în întregul sistem, precum și schimbări de proporții în viața economică, soci ală și politică a tuturor comu nităților existente pe planetă; * Globalizarea este considerată ca fiind unul din tre cele mai complexe proce -se financiare, economice, politice și sociale pe care le a cunoscut omenirea până în prezent. Pentru majoritatea oamenilor, globalizarea poate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
economic, politic, social, cultural și de medi u - și presupune: Multiplicarea rețelelor de comunicare. Comunica ții mai perfor mante înseamnă că actorii de pe diferite piețe, fi rmele, organizațiile non-gu vernamentale, experții, persoanele fizice de pe si te-urile de relaționare soci ală și multe alte categorii devin tot mai bine int erconectați. Extinderea relațiilor. De exemplu, mall urile le oferă consumato rilor care își pot permite produse din toate co lțu rile lumii. Astfel, un calcula tor conține componente care au fost
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instituțiilor in ter naționale (Fondul Monetar In ternațional, Banca Mondială etc.), ce au fost c rea te în scopul promovării cooperării între statele lumii, având menirea să sprijine țările aflate în dificultate să și acopere deficitele conturilor curente, ale b ala nțelor comerciale și ale bugetelor publice, să susțină cursurile de sch imb valutar ale monedelor națion ale, să le protejeze în fața politicilor protecționiste sau de dumping promovate de unele state. Din punct de vedere al globalizării financiare, si tuația și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în final, statele-na țiune tradiționale. Adepții hiperglobaliză rii preconizează o piață financiară globală tot mai integrată, cu o polarizare cres cân dă în plan social, cu insti tuții de guvernare globală și extensie globală, de fapt, o nouă ordine mondi ală, în care suveranitatea și autonomia statală se erodează continuu. Scepti cii resping ideea subminării puterii guvernelor na ționale sau a suveranității statelor de către internaționalizarea capitalului financiar sau guvernarea globală, care are o natură iluzorie. Transformativiștii văd în globalizarea financiară o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e. Apariția ideilor economice neoliberale, la începutul anilor 1980, a fost a soc iată, deseori, cu influența americană asupra instituțiilor financiare inter naț ionale și, mai ales, cu ze lul liberalizator manifestat de Fondul Monetar Int ernațional și Banca Mondi ală, de atunci încoace. Din această perspectivă , i deile economice devin o altă resursă de putere pentru statul hegemonic, în p art e, datorită caracterului lor tehnocratic. Mecanismele prin care ideile influ enț ează rezultatele pot varia, inclusiv prin intermediul condițiilor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pentru statul hegemonic, în p art e, datorită caracterului lor tehnocratic. Mecanismele prin care ideile influ enț ează rezultatele pot varia, inclusiv prin intermediul condițiilor de politică specifice instituțiilor finan ciare internaționale, de politica împrumuturilo r s au a contactelor individu ale cu băncile centrale naționale, ministerele de finanțe și instituții financi are internaționale. Alte versiuni ale acestei teorii subliniază o m ai evidentă separare a in tereselor statului hegemonic de cele ale sector ulu i financiar privat. În forma sa extremă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni, as tfel de grupuri vor avea mo tive temeinice să facă lobby pe lângă politicie ni. Politicienii interesați, la rândul lor, cântăresc costurile și beneficiile elector ale ale diverselor politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează asupra
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capacitățile discreționar e a le băncilor lor centrale au limitat însă costurile instabilităț ii financiare la nivel național. iară depind și de alte decizii politice, cum ar fi cele legate de regimul ratelor de schimb sau cele de politică industri ală . O altă problemă de complexitate în abordarea ra țio nalistă a interesului de grup ține de ambiguitatea sau multiplicitate a c onflictelor de interese ale grupurilor respective. Este cunoscut, de asemen ea, faptul că interesele se pot scinda la nivel
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se crede că astfel de concepții gre șit e au avut loc numai în țările în dezvoltare, amintim că o eroare as emă nătoare a fost comisă și de guvernul conservator britanic din anii 1990, câ nd Marea Britanie s-a ală turat Sistemului European Monetar, menținând ra ta lirei la același nivel cu cea a mărcii germane, până în septembrie 1992. Aproape de momentul în care Banca Angliei a fost nevoită să renunțe la bă tălia pentru liră, guvernul a continuat să creadă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a p ieț ei este văzută ca un fenomen pozitiv atât pentru efectele sale economice, câ t ș i pentru cele politice. Imperativul competitiv cu privire la fluxurile int ernaționale de capital a fost și el justificat, în această tradiție li ber ală, prin faptul că aceste fluxuri ar urmări obținerea unor rate de rentabilitate mai ma ri care să poată fi gene rate, prin maximizarea eficienței lor. Resursel e f inanciare s-ar ,,revărsa“ din acele părți ale globului unde în care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]