1,689 matches
-
ca subpopulația să-și păstreze distribuția inițială (6/16). Modele matematice care descriu deriva genetică pot fi construite fie prin ecuații de difuzie , fie prin procese Markov de tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
procese Markov de tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui Sewall Wright și a lui Ronald Fisher) presupune că generațiile nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei din vechea
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
nu se suprapun și că fiecare copie din noua generație este aleasă independent și aleator din colecția de copii ale genei din vechea generație. Formula prin care se calculează probabilitatea de a obține un număr "k" de copii ale unei alele care a avut frecvența "p" în generația anterioară este unde simbolul "!" reprezintă funcția factorial. Această expresie mai poate fi formulată cum urmează În modelul Moran generațiile se suprapun. La fiecare pas un individ este ales să se reproducă și un
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
reprezintă funcția factorial. Această expresie mai poate fi formulată cum urmează În modelul Moran generațiile se suprapun. La fiecare pas un individ este ales să se reproducă și un individ moare. Deci, la fiecare pas, numărul de copii ale unei alele poate crește cu 1, poate scădea cu 1 sau poate rămâne neschimbat.Matricea de transfer este tridiagonală, ceea ce înseamnă că soluțiile matematice sunt mai ușor de găsit decât în cazul modelul Wright-Fisher. Pe de altă parte, simulările pe calculator sunt
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
o soluție. În modelul Moran o generație este prelucrată în "N" pași, unde "N" este mărimea populației. În modelul Wright-Fisher o generație este prelucrată într-un singur pas. În practică ambele modele dau rezultate similare calitativ. Schimbările aleatoare ale frecvenței alelelor se pot datora și altor cauze, nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările aleatoare ale presiunii de selecție. O altă sursă importantă de stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
stocasticitate, poate mai importantă decât deriva genetică, este autostopul genetic . Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
Legea Hardy-Weinberg susține că în populații suficient de mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
mari frecvența alelelor rămâne constantă de la o generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
generație la alta, afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
afară de cazurile în care apar migrația, mutațiile sau selecția. Populațiile nu dobândesc alele noi prin selecție, dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
dar selecția poate cauza dispariția unor alele deja existente. Deoarece selecția poate elimina o alelă și pentru că scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
scăderea și creșterea frecvenței alelelor influențează distribuția alelelor, deriva genetică poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
poate duce la uniformizarea genetică a populație de-a lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
lungul timpului. Când o alelă are frecvența 1 (100%) se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
se spune că ea a fost fixată în populație iar când o alelă are frecvența 0, ea a fost eliminată. Când o alelă se fixează, deriva genetică se oprește, iar frecvența alelelor nu se poate schimba decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
decăt dacă o noua alelă este introdusă fie prin migrație, fie prin mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
mutație. Chiar și atunci când deriva genetică apare ca un proces aleator, în timp ea elimină variația genetică. Presupunând că deriva genetică este singura forță care acționează asupra unei alele, după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
după "t" generații, pornind de la frecvențele "p" și "q", variația frecvenței alelelor în populație este Legea numerelor mari susține că într-o populație mare deriva genetică nu provoacă schimbări semnificative. Într-o populație mică, erorile de eșantionare pot modifica frecvența alelelor în mod semnificativ. Deci, deriva genetică este un mecanism evolutiv cu efecte majore în populațiile mici. Cu toate că ambele procese afectează cursul evoluției, deriva genetică acționează în mod aleatoriu, în timp ce selecția naturală nu este aleatoare. În timp ce selecția naturală este direcționată, ghidând
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
diferitelor gene și rolul pe care îl au acestea în stimularea procesului inflamator. Cel mai cunoscut grup de gene cu o astfel de implicare este cel al Complexului Major de Histocompatibilitate. Conform unui articol publicat în Revista Română de Pediatrie „alelele antigenelor de histocompatibilitate HLA, clasele I și II sunt asociate cu risc crescut de AIJ”. Astfel HLA B27 (antigen de clasă I) se asociază frecvent cu forma de debut cu artrită asociată entezitei, HLA DR4 (antigen de clasă II) cu
Artrită idiopatică juvenilă () [Corola-website/Science/331136_a_332465]
-
folosind reacția de polimerizare în lanț. Fragmentele ADN rezultate sunt separate folosing electroforeza. Există două metode folosite în mod frecvent pentru separare și detecție, electroforeza capilară (EC) și gelul de electroforeză. Fiecare citire scurtă în tandem este polimorfică, dar numărul alelelor este mic. De regulă, fiecare alelă este prezentă în 5 până la 20% dintre indivizi. Puterea analizei citirilor scurte în tandem se datorează analizei mai multor loci simultan. Șablonul determinat de aceste alele generează, de obicei, un profil unic pentru fiecare
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]
-
Fragmentele ADN rezultate sunt separate folosing electroforeza. Există două metode folosite în mod frecvent pentru separare și detecție, electroforeza capilară (EC) și gelul de electroforeză. Fiecare citire scurtă în tandem este polimorfică, dar numărul alelelor este mic. De regulă, fiecare alelă este prezentă în 5 până la 20% dintre indivizi. Puterea analizei citirilor scurte în tandem se datorează analizei mai multor loci simultan. Șablonul determinat de aceste alele generează, de obicei, un profil unic pentru fiecare individ. De aceea, tehnica citirilor scurte
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]