2,594 matches
-
Germania, i-a ales ca soț pe Charles-Guillaume Lenormant d'Etiolle, inteligent, cult, om de afaceri, și cei doi s-au căsătorit în 1741, ea având douăzeci de ani. Din căsătoria lor au rezultat doi copii, a supraviețuit o fetiță, Alexandrine. Cum afirmarea era posibilă prin frecventarea saloanelor pariziene, doamna d'Etiolle a ajuns în aceste medii cu strălucite prezențe politice și artistice. Așa i-a cunoscut pe: Fontenelle, Montesquieu, Marivaux, Diderot, D'Alembert, Helvétius, Buffon, Voltaire care o slăvea în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Sylvestre Bonard, Ospătăria "La regina Pédauque", Insula pinguinilor, Crainquebille, Zeilor le este sete, Revolta îngerilor, tetralogia Istoria contemporană ș.a. Aprecierea calității activității literare a fost încununată de primirea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1921. Cartea ce creează atmosfera alexandrină din primele secole ale creștinătății, Thaïs, publicată în 1899, a fost foarte bine primită, ca și alte cărți ale scriitorului francez. L-a inspirat pe Louis Galeet s-o dramatizeze și pe Jules Massenet să compună o operă ce s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
față de semne": semnele lingvistice nu se mai lasă traversate doar de sensul informațional, materialitatea enunțurilor cîștigă în densitate formală. Graffitiul din T22 (capitolul 3) este structurat de un număr de 6 + 6 silabe (semnalat prin alineat), aducînd astfel cu un alexandrin: ma / peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica mea se va face ură în cetățile voastre prea mari]. Fiecare grup de 6 silabe alcătuiește un fel de emistih cu legături fonice interne surprinzătoare: primul conține
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o mustață pînă la care aproape coboară o șuviță groasă de păr răsucită în cîrlig de inimi pe o frunte îngustă.] Ritmul celui de al doilea paragraf este subliniat din punct de vedere morfo-sintactic: construcția detașată formează ea însăși un alexandrin de 6 + 6 silabe, iar continuarea frazei este decupată de punctuație în 3 grupuri a cîte 4 silabe: Moulé dans un maillot / qui fait deux plis sur l'aine /12/ il porte aussi, / comme son Y, / la queue à gauche
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
militarul este recunoscut și temut datorită forței, politicianul folosește cam aceleași simboluri pentru a seduce: el caută zonele erogene ale populației. În fața unui lider politic foarte charismatic, unele femei leșină. “Nu ne lăsați, tovarășe secretar general!”, strigau tovarășele Aneta Spornic, Alexandrina Găinușă, Lina Ciobanu și Suzănica Gâdea, pe 22 decembrie 1989. Petre Roman a fost obiect de cult pentru lucrătoarele de la Apaca și de la I.P.R.S. Băneasa: l-au pipăit, l-au umplut de ruj, i-au smuls cravata și cămașa din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și prima jumătate a secolului al XX-lea, regăsim fapte și împliniri reunite sub același nume, cel al mareșalului Constantin Prezan, personalitate cu rol covârșitor în România anilor 1916 1920. Viitorul mareșal al României, Constantin Prezan, fiul lui Constantin și Alexandrinei Prezan, s a născut în Muntenia, în satul Sterianu de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, districtul Ilfov, pe data de 27 ianuarie 1861. Pe 27 august 1943, după două luni de la moartea soției, Olga Prezan, a murit și mareșalul, la
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
nr. 2230, din 28 iulie 1933. În ziarul ”Dimineața” din data de 1 aprilie 1933 se relatează vizita Majestății sale , Regina Maria la Școala horticolă de fermiere. Doctorul Constantin Deculescu apare în fotografia din ziar, alături de regină și de doaman Alexandrina Cantacuzino, președinta de onoare a Consiliului Național al Femeilor. În acea perioadă, dr. Constantin Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului din ziarul ” Dimineața” despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului din ziarul ” Dimineața” despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce înseamnă un astfel de așezământ chemat să încadreze fiicele de țărani în viața agricolă de care n-ar fi trebuit niciodată
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Le système des personnages dans leș Rougon-Macquart d'Emile Zola, Droz, Geneva, 1983, 1997, 1998 HAMON, Philippe, Texte et architecture, în Poétique, 1988, n°73, p.3-26 HAMON, Philippe, Texte et idéologie, P.U.F., Paris, 1997 HAMON, Philippe, VIBOUD, Alexandrine, Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914, Presses Sorbonne Nouvelle, Paris, 2003 HANNERZ, Ulf, Exploring the City. Inquiries Toward an Urban Anthropologie, Columbia University Press, New York, 1980 HASENCLEVER, Walter, Correspondant de presse à Paris (1924-1932), Paris s'éveille, Leș Temps
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, împărțite în patru strofe: 2 catrene și 2 terțete. Are doar două rime dispuse astfel: în catrene abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Dimitrie Dan, Emil Kaluzniacki, Dimitrie Onciul, Teodor V. Stefanelli, Matthias Friedwagner, Karl Adolf Romstorfer, Alexe Procopovici, Vladimir de Repta, Constantin Hurmuzachi, Nicoale Hurmuzachi, Francisc Iosif Reiner, Ion I. Nistor, Vasile Grecu, Vasile Gheorghiu, Ilie E. Torouțiu, Eusebiu Camilar, Dragoș Rusu, Alexandrina Cernov, Grigore C. Bostan, Dimitrie Vatamaniuc, toate legate de pământul românesc. Stimați Colegi, vă îndemn, atât pe Dumneavoastră, cât și pe orice român, ca la Cernăuți să nu mergeți niciodată singuri, la Cernăuți să aduceți, de fiecare dată, măcar încă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
să fi reușit. Scrisoare Am primit ieri o scrisoare. Era recomandată, iar expeditorul - o mătușă din Iași, bună rudă, profesoară, femeie cultivată, care a trăit toată viața în respectul față de strămoși, tradiții, familie. Ce-mi scrie: amintiri despre tanti Dida (Alexandrina Năstase). Atașat: un document în fotocopie, datat 23 septembrie 1935. La vremea respectivă, tanti Dida era asistent universitar la Facultatea de Medicină din Iași, medic profesor la Școala Profesională a Reuniunii Femeilor Române, medic la manufactura RMS (de tutun) și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care se pare că a făcut senzație a fost francezul de origine vietnameză, Nguyen Le, cu jazzul lui cu influențe rock, funk, etno și world music. Luându-mă după afiș, îi invidiez pe cei care i-au mai prins pe Alexandrina Hristov, care a făcut furori printre prietenii ce i-au ascultat înregistrările, pe Eldad Tarmu cu ansamblul său pe care am să-i ascult la Plai, pe Teodora Enache, prezență obligatorie la orice festival de jazz care se respectă, percuționistul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
mileniu, despart cea mai veche copie păstrată de data alcătuirii textului, iar autorii vechi ne sînt cunoscuți prin copiile copiilor. Ceea ce s-a păstrat nu reprezintă decît o mică proporție din ceea ce a existat: în Banchetul sofiștilor de Athenaios, scriitor alexandrin din secolul al III-lea e.n., se găsesc citate din 1 500 de lucrări pierdute. Stobeu, compilator grec din secolul al V-lea, citează 1 430 de lucrări în Antologia sa: 1 115 provin din opere dispărute. Știm că Eschil
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
fost: dr. Marâm Lazăr (Israel), dr. Rubinstein Elias, dr. Zigmond Francisc, dr. Nedelcu Ioan, dr. Ionescu Dimitrie, dr. Laza Doru, dr. Mateș, dr. Tașcă Radu, dr. Urzică E., dr. Cîmpeanu Liviu și în prezent dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina. D-nul și dna Novac și-au făcut casă în Hudești, sunt stimați și apreciați de săteni și se pare că vor ieși la pensie de aici. După 23 august 1944 s-a acordat o atenție mai mare sănătății oamenilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și patima la vicii. Veselia te face să iubești viața și iubirea vieții este scopul sănătății. Tristețea și descurajarea grăbesc venirea bătrâneților. în prezent la circumscripția sanitară umană lucrează doi medici de familie, respectiv dr. Novac Vitalie și dr. Novac Alexandrina, patru asistente medicale generale și două cadre auxiliare. La fiecare medic de familie sunt înscriși câte 2309 membrii. în anul 2006 s-au acordat un număr de 12.620 consultații, respectiv dr. Novac Vitalie 7240 și dr. Novac Alexandrina 5380
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Novac Alexandrina, patru asistente medicale generale și două cadre auxiliare. La fiecare medic de familie sunt înscriși câte 2309 membrii. în anul 2006 s-au acordat un număr de 12.620 consultații, respectiv dr. Novac Vitalie 7240 și dr. Novac Alexandrina 5380. S-au căsătorit 32 de cupluri, au decedat 94 persoane, s-au născut 75 de copii din care 32 la Baranca, 12 la Alba, 9 la Mlenăuți, 9 la Hudești, 6 la Vatra și 4 la Bașeu. în anul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
festivalului, la faza județeană grupul vocal-folcloric s-a clasat pe primul loc. Din acest grup făceau parte:Farcaș Emilia, Grigoriu Maria, Jacotă Maria, Apătăchioae Florica,Toma Elisabeta, Goșu Emilia, Alexoaie Maria, Agoroae Elena, Olănescu Maria, Cojocea Maria, Pintilei Maria, Apătăchioae Alexandrina, Ciubotariu Veruța, Bejinaru Maria, Chiriac Eugenia,etc. în cadrul ediției a-VIII-a a cântecului moldovenesc Satule, mândră grădină, la care au participat formații din județele Iași, Suceava, Botoșani, Brăila, Vaslui și Vrancea, grupul vocal-folcloric din Hudești s-a clasat pe locul al-III-lea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
campioana mondială la schif simplu Maria Macoviciuc (Sava), ofițerii Agachi Vasile, Agachi Ion, Crețu Gheorghe, Harabulă Aurel, preotul Pușcașu Vasile-Dorohoi, profesorii Pintiliciuc C-tin, șeful Centrului de calcul-Suceava, Sârghi Marcel, profesor de fizică, Pușcașu Chirică, profesor de ed. fizică, Crețu Alexandrina și Luca Angela, profesoare de limba română, învățătoarea Hlior Maria etc. Trebuie să mai amintim că acest sat a fost lovit de mai multe ori de inundații ale Prutului. Amintim pe cele din 1966, 1969 și cea din 2008. Ultimele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la intrare și te invită prin gesturi sugestive să intri în locații. Altele, îmbrăcate în pantaloni scurți sau fustițe, machiate strident, plimbându-se braț la braț, acostează discret bărbați singuri, de preferință străini, pentru o partidă de amor. Regina Victoria Alexandrina a Regatului Unit al Marii Britanii, Irlandei, Împărăteasă a Indiilor și stăpână a celor 28 de colonii britanice din acea perioadă. Născută pe 24 mai 1819, a domnit 63 de ani și a murit pe 22 ianuarie 1901. Prin această statuie
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Am făcut asta tot timpul concertului. Dacă ar fi Carmen sau Aida, și azi aș putea să intru și să fac tot! Bo Skovhus era Hamlet, superb bariton, prietenul Ruxandrei Donose de pe-atunci ăam fost apoi la masă împreună), Alexandrina Pendatchanska era Ofelia, iar Kurt Rydl era Regele. Ideea e că nimeni nu și-a dat seama în sală că eu eram, practic, ca la prima întâlnire cu opera. Îi spusesem lui Skovhus, că aveam mult împreună: Dacă vezi că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Stâncășeni 17 Ibănescu Ion Învățător Stâncășeni 18 Bejan Vasile Învățător Stâncășeni 19 Ouatu Neculai Învățător Economist-Inspector Banca Agricolă Stâncășeni Bârlad 20 Albu C-tin Învățător Stâncășeni și Rafaila 21 Albu Maria Învățătoare Stâncășeni 22 Popa Aurica Învățătoare Stâncășeni 23 Nebunelea Alexandrina Învățătoare Stâncășeni 24 Pruteanu Elena Învățătoare Stâncășeni 25 Pitirim Călugăru Preot Stâncășeni 26 Vasiliu Ștefan Preot Stâncășeni 27 Filichi Constantin Preot Stâncășeni 28 Ursăcescu Ioan Preot Stâncășeni 29 Tomșa Gheorghe Preot Stâncășeni 30 Tomșa Elena Învățătoare Stâncășeni 31 Vrabie Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
GH. (1975), Studiul pedologic și pedogeografic al luncii Moldovei extracarpatice, Lucr.Stațiunii "Stejarul" Pângărați. BARBU N., STĂNESCU I. (1977), Asupra alunecărilor de la Burla-Botoșani, An.Șt.Univ."Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIII. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU ALEXANDRINA (1977), Solurile Munților Hăghimaș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIII. I.DONISĂ, I.ȘANDRU, AL.UNGUREANU, N.BARBU ș.a. (1977), Geografia României probleme fundamentale, Centrul de Multipl. Min.Ed.și Invat., București. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Munților Hăghimaș, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIII. I.DONISĂ, I.ȘANDRU, AL.UNGUREANU, N.BARBU ș.a. (1977), Geografia României probleme fundamentale, Centrul de Multipl. Min.Ed.și Invat., București. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU ALEXANDRINA, TODERIȚĂ M. (1978), Solurile Munților Bicazului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIV. BARBU N., RUSU C., GRINEA D., LUPAȘCU GH., BARBU ALEXANDRINA (1980), Solurile din Munții Ciucului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVI, s.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]