2,520 matches
-
prin aplicarea gradelor de alteritate. (Ibidem, pp. 83-86). 394 Luminița Mihaela Iacob, Imagologia și ipostazele alterității: străini, minoritari, excluși, în Adrian Neculau, Gilles Ferréol (coord.), op. cit., p. 46. 395 "Diacronic, se poate constata o multiplicare a modalităților de delimitare a alterității; cei ignorați (exclușii istoriei), cei anormali (nebunii), cei puțini (minoritățile etnice, religioase, rasiale, superdotații), cei excentrici (devianții, revoluționarii), cei străini (barbarii), cei alienați (săracii, sclavii), cei marginalizați (cerșetorii, vagabonzii, bandiții, societățile secrete, bolnavii contagioși)." (Ibidem). 396 Manuel Castells, op. cit., p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existența unui grup omogen, deși nu este necesar ca în interiorul acestuia să fie un consens în ceea ce privește conținutul respectivei culturi." (Ibidem). 399 În America de Sud sau Lumea Nouă, până când nu au fost încorporate elementele de identitate anterioare, catolicismul a fost văzut ca alteritate. 400 Cercetările legate de problema identității europene evidențiază faptul că ar trebui să existe o filosofie unitară a politicii europene în această privință, care să implice armonizarea cu elementele naționale astfel încât noua identitate să fie recunoscută și interiorizată. Soluția pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și care, întorși în teritoriile natale, reprezentau cu tărie interesele societății și culturii otomane în defavoarea celor creștine, sunt doar câteva exemple care exprimă intensitatea cu care poate fi interiorizată identitatea grupului de referință, care la un moment dat a fost alteritate, în funcție de anumite interese și într-un anumit context. 405 Într-un comentariu la textul lui Platon în care este prezentat Parmenide, Constantin Noica susține că "dialogul despre Unu și Multiplu constă din opt teze (...), care sunt opt blocări succesive ale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identifica existând acasă (chez soi) (...) Locul, ca mediu, oferă mijloace. Totul este aici, totul îmi aparține; totul este legat (pris) cu legătura (prise) originară a locului, totul este înțeles (com-pris). Posibilitatea de a poseda, cu alte cuvinte de a suspenda alteritatea însăși a ceea ce nu e altul decât la prima vedere și altul în raport cu mine aceasta este tocmai maniera Aceluiași." (Ibidem). 426 Pentru Lévinas, totalitatea se retrage în fața Celuilalt, întrucât apare transcendența, pe care o abordează din perspectiva infinitului: "Poate că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Vinovăție fără vină! Ca și cum celălalt ar fi însemnat mereu ceva pentru mine, ca și cum condiția lui de străin m-ar privi personal. Etic vorbind, nu pot să spun că celălalt nu mă privește." (Emmanuel Lévinas în dialog cu François Poiré: Problema alterității, în "Secolul 21. Alteritatea", nr. 1-7, 2002, pp. 17-18, traducere de Ștefan Aug. Doinaș după François Poiré, Emmanuel Lévinas: qui êtes-vous?, Lyon, La Manufacture, 1987). 434 Ibidem, p. 15. 435 Paul Ricoeur, Oneself as another, Chicago, Chicago University Press, 1992
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
celălalt ar fi însemnat mereu ceva pentru mine, ca și cum condiția lui de străin m-ar privi personal. Etic vorbind, nu pot să spun că celălalt nu mă privește." (Emmanuel Lévinas în dialog cu François Poiré: Problema alterității, în "Secolul 21. Alteritatea", nr. 1-7, 2002, pp. 17-18, traducere de Ștefan Aug. Doinaș după François Poiré, Emmanuel Lévinas: qui êtes-vous?, Lyon, La Manufacture, 1987). 434 Ibidem, p. 15. 435 Paul Ricoeur, Oneself as another, Chicago, Chicago University Press, 1992. 436 Într-o analiză
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
17-18, traducere de Ștefan Aug. Doinaș după François Poiré, Emmanuel Lévinas: qui êtes-vous?, Lyon, La Manufacture, 1987). 434 Ibidem, p. 15. 435 Paul Ricoeur, Oneself as another, Chicago, Chicago University Press, 1992. 436 Într-o analiză a problemei identității și alterității în opera lui Paul Ricoeur, Vasile Tonoiu afirmă că, din ce în ce mai mult, alteritatea tinde să se estetizeze, transformându-se într-un discurs despre diferența ca diferență, motiv pentru care concepția lui Ricoeur reprezintă un punct esențial în reinterpretarea problemei sinelui și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
êtes-vous?, Lyon, La Manufacture, 1987). 434 Ibidem, p. 15. 435 Paul Ricoeur, Oneself as another, Chicago, Chicago University Press, 1992. 436 Într-o analiză a problemei identității și alterității în opera lui Paul Ricoeur, Vasile Tonoiu afirmă că, din ce în ce mai mult, alteritatea tinde să se estetizeze, transformându-se într-un discurs despre diferența ca diferență, motiv pentru care concepția lui Ricoeur reprezintă un punct esențial în reinterpretarea problemei sinelui și a diferenței dintre acesta și altul, la care filosofia ricoeriană adaugă Analogul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a diferenței dintre acesta și altul, la care filosofia ricoeriană adaugă Analogul lui Aristotel. De fapt, Ricoeur încearcă să identifice o modalitate prin care poate fi gândită paseitatea trecutului, introducând termenul de Analog pentru a putea discuta despre dualitatea Același-Altul. "Alteritatea poate fi produsă și cultural, prin întoarcerea în trecutul istoric și cultural propriu pe cele mai variate căi de la proza de ficțiune și filmul SF la istoriografia de inspirație științifică și la speculațiile de filosofia istoriei. În Temps et récit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Neculau susține că Ricoeur propune o reconstrucție a sinelui prin intermediul celor două forme ale identității, relația dialectică dintre acestea trasând limitele inferioare și superioare ale subiectivității concepute narativ. (Radu Neculau, Paul Ricoeur: identitatea personală și identitatea narativă, în "Secolul 21. Alteritatea",. nr. 1-7, 2002, p. 19). 438 În opinia lui Vasile Tonoiu, "în ambele cazuri survin probleme specifice în identificarea lui idem. Uneori se apelează și la continuitatea neîntreruptă între primul și ultimul stadiu al dezvoltării a ceea ce socotim a fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Tonoiu, op. cit, loc. cit., pp. 615-616). 439 Paul Ricoeur, op. cit., p. 116. 440 Ibidem, p. 118. 441 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 5. 442 Transcendența, susține Afloroaei, implică prezența celuilalt: "de la alteritatea ce irumpe în noi înșine la alteritatea celui străin sau cu totul depărtat, și apoi la cea proprie timpului sau istoriei, faptul transcendenței deschide însuși orizontul lumii. Astfel se constituie, clipă de clipă, ceea ce numim lume sau istorie omenească. Dar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
439 Paul Ricoeur, op. cit., p. 116. 440 Ibidem, p. 118. 441 Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Iași, Editura Institutul European, 1994, p. 5. 442 Transcendența, susține Afloroaei, implică prezența celuilalt: "de la alteritatea ce irumpe în noi înșine la alteritatea celui străin sau cu totul depărtat, și apoi la cea proprie timpului sau istoriei, faptul transcendenței deschide însuși orizontul lumii. Astfel se constituie, clipă de clipă, ceea ce numim lume sau istorie omenească. Dar totul devine cu putință prin survenirea alterității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritatea celui străin sau cu totul depărtat, și apoi la cea proprie timpului sau istoriei, faptul transcendenței deschide însuși orizontul lumii. Astfel se constituie, clipă de clipă, ceea ce numim lume sau istorie omenească. Dar totul devine cu putință prin survenirea alterității absolute, a celei divine". (Ibidem, p. 7). 443 Ibidem, p. 5. 444 Ibidem, p. 75. 445 Ibidem, p. 106. 446 "Modul în care omul percepe transcendența, acel 'lucru ultim' pentru el sau pentru întreaga sa comunitate se reflectă atât în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
p. 5. 444 Ibidem, p. 75. 445 Ibidem, p. 106. 446 "Modul în care omul percepe transcendența, acel 'lucru ultim' pentru el sau pentru întreaga sa comunitate se reflectă atât în semnificația puterii negativului cât și în înțelegerea celuilalt, a alterității ca atare. Transcendența însăși poate fi resimțită la un moment dat ca fiind Dumnezeu însuși, Altul absolut pentru omul acestui timp." (Ibidem, p. 184). 447 Afloroaei propune o regândire a alterității demonice, susținând că este o greșeală ca metafizica să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semnificația puterii negativului cât și în înțelegerea celuilalt, a alterității ca atare. Transcendența însăși poate fi resimțită la un moment dat ca fiind Dumnezeu însuși, Altul absolut pentru omul acestui timp." (Ibidem, p. 184). 447 Afloroaei propune o regândire a alterității demonice, susținând că este o greșeală ca metafizica să considere demonia drept exterioară ființei umane, pentru a o vedea drept o sumă a unor insuficiențe existențiale. Ceea ce se opune lui Dumnezeu în Dumnezeu însuși nu este prin această lipsă de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relativ nediferențiate a membrilor unui grup, în sensul că cu cât reprezentarea cognitivă asupra grupului, și implicit a membrilor săi, este diferențiată, cu atât acesta este stereotipizat mai puțin. Din acest punct de vedere, stereotipurile sunt mai evidente în cazul alterității decât în cazul grupului pentru că interacțiunile și informațiile sunt mai puține. 596 Patricia W. Linville, The complexity-extremity effect and age-based stereotyping în "Journal of Personality and Social Psychology", 1982, 42, 2, p. 193. 597 Ibidem. 598 Cercetarea realizată de Septimiu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Septimiu Chelcea, Personalitate și societate în tranziție: studii de psihologie socială, București, Editura Știința&Tehnica, 1994, p. 255). -----------------------------------------------------------------------4 1 MORFOLOGIA IMAGINII Fundamente ale imagologiei Introducere O teorie despre imagine, o teorie despre om Imaginea între inconștient și conștient Identitate, alteritate, imagine Imagine, reprezentare, stereotip Concluzii Summary Résumé Bibliografie Indici de termeni Indici de nume Izvoare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interacțiunilor aferente, cât și fiecare individ luat separat. Fiind o societate în miniatură, grupul poate exersa și o serie de comportamente necesare vieții reale, inclusiv cele de tip creativ. Prin intermediul cuvântului, gesticii și mimicii, în interiorul grupului individul poate experimenta ipostaza alterității (a celuilalt), ceea ce îl stimulează să-și recreeze imaginea de sine. Dintre metodele de psihoterapie de grup care pot servi creativitatea amintim: ¾ Psihodrama: apărută în deceniul trei al secolului XX, la inițiativa lui J.L. Moreno, își propune asimilarea de către individ
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a violențelor din iunie 1990, consolidând dramatic neîncrederea tradițională a Occidentului față de această țară greu de clasificat. Căci nu aparținuse decât într-o măsură infimă acelei "Europe a catedralelor", cum a numit-o Georges Duby, fără ca totuși să exercite fascinația alterității pe care Rusia mereu în fierbere nu a încetat să o provoace. În vreme ce țările din grupul Visegrad, mult mai ușor descifrabile, mult mai adânc ancorate în conștiința unei identități comune, primeau toate premiile de excelență, România părea tot mai mult
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de "intensificare existențială", exprimată în teatrul european cu ajutorul cuvântului "tradus" în gest scenic. De fapt, esența (melo)dramaticului (și a vieții) se decantează în orizontul "logos"-ului, perceput ca modalitate fundamentală de afirmare a personalității umane și de interacțiune cu alteritatea, prin dialog, în vederea cunoașterii de sine. De aceea, s-a spus, numai în dramă "individul are nevoie de Celălalt", pentru că doar drama "exprimă nevoia reală și gravă de recunoaștere", și numai aici totul se petrece "în sferele cele mai adânci
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deopotrivă (de unde și "comedia" semnalată în titlu). De aceea, dacă forma epicului e dictată de psihologia personajului, narațiunea va păstra mereu, în roman, acest aspect "dialogic", în spiritul naturii scindate a personalității "eroului" lovinescian, cum și al confruntării dramatice cu alteritatea feminină (bărbatul se raportează obstinat la trecut, pe când femeia se agață doar de prezent), pe fondul unui simbolism ambivalent, circumscris de leitmotivul oglinzii. Sub semnul lui Narcis se și joacă, de altminteri, "comedia dragostei", ca un spectacol regizat în fața oglinzii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
reminiscență de credințe arhaice se operează în favoarea lipsei de informare. Dar forța i se datorează unei valori simbolice: pericolul apropierii corporale este, din Antichitate, o temă recurentă a discursului rasist, care utilizează referința biologică pentru a pune bazele pentru excluderea alterității". Să amintim, într-adevăr, funestele conotații ale unor neologisme răspîndite de anumite partide extremiste, precum "sidos", "sidatoriu". Bineînțeles, de atunci au fost întreprinse numeroase cercetări, mai ales de către Themis Apostolidis (1994, 2000), Claudio Bosio (1993), Robert Bastien et al. (2000
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
înseși. Iar pericolul care planează asupra funcționării democrației se fundamentează, într-un mod autoregenerativ, fractal, tocmai în autoreproducerea istoriei înseși: o libertate supraponderată pozitiv, impusă prin "corectitudinea politică", poate genera chiar opusul scopului urmărit, acela al integrării, prin acceptanță, a alterității. * * * În concluzie, putem sesiza apariția a noi drepturi/libertăți, calchiate pe grila clasică a democrației instituite în principal prin teoria clasică a contractului social. Recuperaea axiologiei clasice a drepturilor și libertăților se reformulează după următoarele coordonate: 1. Diversificarea tipurilor de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
căruia, în disputa sa eternă cu raționalul, caută să-i facă dreptate, militând cu tărie pentru ideea că atributele raționale nu pot surprinde întru totul complexitatea divinității 30. După cum susținea Jean-Jacques Wunenburger, sacrul stimulează "conștiința afectivă și intelectuală a unei alterități ascunse, a cărei prezență este cu toate acestea făcută sensibilă prin efecte existențiale multiple"31, în deplină conformitate și cu definiția pe care Otto o conferise noțiunii, descriind-o ca "o categorie de interpretare și de evaluare ce nu există
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pentru a depista traducerea greșită a cuvintelor "fecioară, concubină, prostituată", bazată pe proiectarea unor mentalități și aspecte culturale moderne aspura unor realități și valori culturale arhaice diferite. Bal atrage astfel atenția asupra utilității interacțiunii dintre naratologie și antropologie în înțelegerea alterității. Bal discută deci pe rînd elementele fabulei evenimentele, actorii, timpul și locul sau locația -, ceea ce comportă un nivel mai abstract față de cel al povestirii. Pentru analiza înlănțuirii evenimentelor, ea preia modelul logic al lui Claude Bremond, la care adaugă însă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]