3,481 matches
-
oarecare distanță pe bulevardul Haussmann, adăpostesc colecții de mobilier, de picturi datând din secolul XVIII sau de pe timpul Renașterii italiene sau colecții de artă orientală. Vorbind despre muzeul Nissim de Camondo, Le Guide bleu10 îl caracterizează drept "un muzeu de ambianță pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, amenajat într-un hotel particular, care amintește în bună măsură de Trianon și care a văzut desfășurându-se multe somptuoase petreceri din timpul celui de-al Doilea Imperiu". Cât despre hotelul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
acompaniat evenimentul, iar Megève14 a început și ea să concureze cu rivalele elvețiene. Stațiuni balneare, stațiuni de iarnă și stațiuni termale, toate vin în sprijinul ideii de intimitate a familiilor din înalta societate. Regăsim, cu mirare, în aceste locuri aceeași ambianță a cartierelor de lux pariziene, atmosfera discretă și destinsă a marilor cluburi. Locurile de vacanță sunt, pentru marea burghezie, o ocazie în plus de reafirmare a faptului că nu există circumstanțe în care bunele maniere și clasa, de care trebuie
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și cea mai spectaculoasă biografie se compune tot din niște "fapte mărunte"), ci atitudinea față de viață și față de timp. Naratorul identifică patru situații specifice: 1. "sentimentul obștesc", trăit de fiecare membru al unei comunități ce se regăsește cu bucurie în "ambianța de altădată" și în "totalitatea momentelor trecutului" (e vorba despre o reacție pur instinctuală, caracterizând psihologia omului comun, "natural"); 2. depășirea experienței personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literaturii culte nu se alăturează, ci se adună. Eminescu, Creangă și Caragiale nu sunt numai scriitori de talent, ci și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
șir după ce a citit-o), din cauza unor motive subiective, care l-au făcut mai sensibil ca niciodată la tragedia vieții poetului. "Cea mai puternică emoție resimțită vreodată mărturisește Lovinescu -, nu chiar de ordin estetic, în urma unei lecturi, și într-o ambianță literară, este emoția avută acum câțiva ani (1934), la Brașov, în prima zi de Paști, la citirea unei scrisori a lui T. Maiorescu către Eminescu [...]. Emoția produsă de scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu nu vine, negreșit, din valoarea literară, ci
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
paradisiacă. O mișcare antimodernă deși, sau poate fiindcă era o formă de modernism, de "revrăjire" a lumii "dezvrăjite" de modernizare -, o revoluție național(ist)ă antiluministă, antieuropeană. Dar produsă tocmai de europenizare, profitând de existența unei "internaționale a naționalismelor", de ambianța "revoluției conservatorare". Conflictul viziunilor interbelice românești asupra modernității și modernizării a generat un nou șoc istoric, pe care comunizarea stalinistă l-a agravat prin modernizarea forțată a industriei și infrastructurii (inclusiv cea a vieții cotidiene), combinată cu demodernizarea societății deja
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de nivelul receptorului. Influența literaturii încolțește acolo unde există terenul predispus receptării ei. Operele de artă pot fi considerate dovezi ale unui anumit tip de societate, deoarece oglindesc viața ei artistică și dezvăluie forța creatoare a omului. Monica Lovinescu identifică ambianța originară a producțiilor artistice și le măsoară estetic semnificațiile. Interpretarea estetică presupune adoptarea unei poziții plurivalente întrucât profunzimea expresiei artistice provoacă emoție și cere o certă limpezime a minții și a sufletului. O asemenea ținută e comparabilă cu un vernisaj
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
perfecționarea permanentă a proiectului pedagogic; - realizarea repertoriului comun optim; - definitivarea circuitelor de conexiune inversă externă (capacitatea cadrului didactic de autoevaluare a calității proiectului pedagogic); - stimularea circuitelor de conexiune inversă internă (capacitatea elevului de autoevaluare a comportamentului de răspuns dirijat); - valorificarea ambianței educaționale interne și a câmpului psiho-social extern în direcția perfecționării permanente a activității instructiv-educative PREDARE 2.4. Analiza procesului de învățământ la nivelul interacțiunii: evaluare inițială-predare-învățare-evaluare a) Evoluția relației dintre predare-învățare-evaluare (Cristea, S., 1998, p. 381): - didactica tradițională - consideră predarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). Dascălii găsesc cele mai eficiente căi de rezolvare a conflictelor, preferând comunicarea asupra soluțiilor ce trebuie adoptate, acordând importanță organizării, care poate controla conflictele, intervenind și descurajând discuțiile care pot amenința ambianța de lucru. Ipoteza de cercetare nu se confirmă. d) Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și capacitatea de decizie. Această ipoteză a fost și ea verificată cu ajutorul corelației Pearson, pentru variabilele ,,nivel de studii” și ,,capacitatea de decizie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
peisajului (caz particular: punctul focal sau azimutal); c) efectele de contrast, permit identificarea elementelor și atrag atenția. De aceea, apariția sau adăugarea unui element contrastant în peisaj poate influența puternic perceperea acestuia (spre exemplu o construcție monumentală); d) factorii de ambianță prin maniera în care elementele peisajului reușesc să satisfacă sensul estetic al perceptorului definesc caracterul de ansamblu al peisajului. Un peisaj de calitate răspunde nevoilor de lizibilitate, informație, armonie; e) factorii de variabilitate: observatorul: există un acord în aprecierea maselor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și sentimentele) și o componentă comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea). Dascălii găsesc cele mai eficiente căi de rezolvare a conflictelor, preferând comunicarea asupra soluțiilor ce trebuie adoptate, acordând importanță organizării, care poate controla conflictele, intervenind și descurajând discuțiile care pot amenința ambianța de lucru. Ipoteza de cercetare nu se confirmă. d) Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și capacitatea de decizie. Această ipoteză a fost și ea verificată cu ajutorul corelației Pearson, pentru variabilele ,,nivel de studii” și ,,capacitatea de decizie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
întreaga lume ortodoxă) bolnavii mintali nu au suferit persecuții. Dimpotrivă, a fost caracteristică o anumită îngăduință în mare măsură protectoare, aceasta bineînțeles când boala era recunoscută ca boală și când bolnavul putea fi tolerat în societate ca bolnav. În această ambianță, bolnavii psihici ridicau totuși probleme diferențiate pe care, prin analogie, le deducem ușor; unii, ca și acum, puteau duce o viață liniștită în condiții pastorale sau agricole simple, condiții care pentru ei erau optime. Aceasta era categoria cronicilor deficitari, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bolnavi? În ce instituție? În ce colectivitate? Afluența acestor bolnavi către mănăstiri corespunde chiar structurii lor psihologice particulare, specifice anumitor stări delirante (mistice) și, tot atât de mult, epilepticilor. Epilepticii, care sunt, cum se știe, religioși, atrași de fastuozitatea slujbei și de ambianța extatică, nu puteau fi departe de biserică și de mănăstire. Este lesne de înțeles că, atât prin condițiile istorico-sociale, cât și prin condițiile particulare psihiatriei, mănăstirile au putut constitui unicul loc de refugiu pentru alienați. În paginile următoare, vom contura
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
porc o dată sau de două ori pe săptămână, păstrându-se, bineînțeles, cu cea mai mare sfințenie zilele de post. Este caracteristic pentru acest ospiciu că munca de îngrijire medicală era lăsată în seama maicilor. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă de gospodărie în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavelor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși "cămeșoaie"pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Se purtau scufii care mai acopereau uneori tunsoarea inestetică. La Golia exista un număr de 38 scufii inventariate. Îmbrăcămintea de protecție a personalului număra 24 de halate și o pereche "pantaloni de portar", probabil pentru iarnă. Și acest capitol demonstrează ambianța cenușie, uniformitatea, rigiditatea penitenciară a vieții cotidiene din Ospiciul Golia. Îngrijirea medicală în primii ani de funcționare a ospiciului era sumară. Ca obiecte cu caracter medical în 1856 se menționau: "1 irogator (sic), 1 glistiur mic (sic) și 15 măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Suferind în timp diverse intervenții arhitectonice, dar și foarte grave deteriorări, acest sfânt locaș a fost complet restaurat și consolidat (1995-2002), fiind astăzi adus la o înfățișare fidelă viziunii ctitorului ei, Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei (sec. al XVI-lea). Întreaga ambianță pe care o oferă actualmente spațiul bisericii din curtea Spitalului Socola este una de liniște și de binecuvântare, nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți bine credincioși ocazionali. Ctitorie a Domnului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, a soției
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și căruia i-a imprimat o optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92, județul Botoșani, în 1870, într-o familie de țărani săraci, cu șase copii. Condițiile materiale ale țăranilor localnici, din cele mai grele pe atunci, și ambianța de entuziasm față de ideile care animau tineretul intelectual din vechiul centru de cultură al Botoșanilor, unde elevul Panaite Zosin urma cursul liceal, au contribuit la profilarea sa psihologică sensibilă față de injustiția socială. Exmatriculat pentru manifestări politice extremiste, tânărul elev, fugit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Acest tratat a avut un succes excepțional. Recenzii elogioase au fost semnate de L. Lépine, Gh. Achard, Laigule Lavastine, Bacelli, G. Garrieri 122. La Iași, prof. C. I. Parhon a atras în jurul său un colectiv de tineri, care, într-o ambianță de neuitat, au colaborat la opera de cercetare, ulterior diferențiindu-se în discipline separate, biologice, sau strict medicale. Profesorii L. Ballif, V. Mârza. Șt. Milcu, Constanța Ștefănescu Parhon, Maria Briess, Zoe Caraman, dr. Cahane, soții dr. Ornstein, dr. C. Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost poate mai potrivit ca el să-și aducă aminte de Spinoza sau de Kant. Aceștia au fost oameni pentru care o viață netulburată de evenimente exterioare, de drame personale a putut asigura ambianța propice unei reflecții tenace și prelungite.2 De îndată ce și-au recunoscut vocația, biografia lor nu a mai reprezentat decât o succesiune de pași prin care a luat naștere acea operă pe care au lăsat-o posterității. Viața lor a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
început încă din anii adolescenței. Întrebarea va fi, așadar: care au fost germenii acestei prefaceri, o prefacere care a putut apărea uimitoare celor ce l-au cunoscut atunci? Ludwig Wittgenstein a crescut în mediul culturii vieneze a epocii. Iar în ambianța familiei iradierea la care a fost expus era deosebit de puternică. Tatăl său a fost un protector al artelor frumoase, un sprijinitor al avangardei artistice, bunăoară al compozitorului Arnold Schönberg sau al pictorului Gustav Klimt, iar mama făcuse din palatul familiei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Weininger. Impactul mesajului lor asupra formării personalității lui Ludwig Wittgenstein trebuie să fi fost foarte puternic. Căci acest mesaj venea cel mai mult în întâmpinarea înclinației sale spre idealism moral și autenticitate, o înclinație care a fost favorizată și de ambianța intelectuală și artistică a familiei sale. Sora lui, Margarethe (Gretl), o persoană deosebit de cultivată, care înregistra tot ceea ce se petrecea pe scena intelectuală și artistică vieneză, era o admiratoare entuziastă a lui Karl Kraus. Dată fiind influența ei asupra intereselor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
împărtășit lui Pinsent planul său de a părăsi Cambridge pentru a lucra câțiva ani, în deplină singurătate, într un loc izolat din Norvegia. 28 GÂNDITORUL SINGURATIC El ajunsese la concluzia că numai dacă va întrerupe pe deplin contactul cu o ambianță în care se cultiva subtilitatea sofistică, o virtuozitate intelectuală ostentativă, dacă se va desprinde de stereotipiile și distracțiile unei vieți burgheze, va putea înfăptui o operă autentică. Lui Pinsent i-a spus că nu există ceva demn de atenție între
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trăiască și ce să facă. Acest contrast a fost accentuat de faptul că, atât în Austria cât și în Anglia, contactul lui cu viața oamenilor obișnuiți a fost aproape inexistent. Își dorea însă o viață plină de neajunsuri, într-o ambianță neprietenoasă, ca probă aspră a caracterului. Iată prima lui însemnare, la 10 august 1914, în notele sale scrise într-un cod: „îmbrăcat ca recrut, puține șanse să-mi pot valorifica cunoștințele tehnice. Am nevoie de foarte multă bună dispoziție și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
atâta putere pentru a nu pierde buna dispoziție și energia“33. Mulțumirea de sine, prostia obraznică și răutatea multora din jurul său fac ca aproape orice activitate să fie un chin pentru cel care până atunci a putut să-și aleagă ambianța și să dispună în ceea ce privește contactele cu semenii. Chin în care Wittgenstein preferă să vadă puterea purificatoare a suferinței. Are parte curând de experiențe zguduitoare. La sfârșitul lui august, fratele său Paul, un pianist virtuoz, își va pierde pe front mâna
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ca orice autor care crede că are ceva de spus, dar nu a publicat încă, Wittgenstein simțea nevoia să discute cu cineva ideile sale. Russell era departe. Totodată, Wittgenstein bănuia încă de pe acum că o persoană atât de străină de ambianța culturală în care a crescut va avea greutăți să perceapă miza centrală a scrierii sale. Trimis în toamna anului 1916 la Olomouc, în Moravia, la o școală de ofițeri de artilerie, Wittgenstein a avut norocul să-l cunoască pe Paul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]