19,795 matches
-
ori i se părea că prințul avea chef de petrecere. Cu toate că îi convenea, aproape la orice kief era și el chemat, Radul Popianu era un devotat slujitor al adevărului, iar cele destăinuite de K.F., așa cum o făcea ea, fragmentar, dezordonat, amestecau ceea ce era cu adevărat important cu ceea ce era doar bîrfă nefolositoare, de bîrfă slujitorii oricît de stilați ar fi nu se pot dezbăra, intră în natura ființei lor, adevărul era altul. Șerban Pangratty era aproape sigur un bărbat cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
femeile pe care le cunoscuse el, și nu fuseseră puține, chiar dacă asta s-ar fi datorat numai și numai uniformei. "Ei, asta-i bună. Dacă nu v-ar fi păsat de viața lor, de fericirea lor, nu v-ați fi amestecat în povestea cu prințul. Toate arătau că prezența lui în Vladia e folositoare, comerțul mergea, prințul arunca cu bani, chefurile se țineau lanț și orice tîrgoveț, toți coropcarii și țărănoii se puteau bate pe burtă cînd voiau cu un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
te leagă, te vîră în sclavie, nu altceva, față de imaginea ideală pe care te străduiești să o arăți celuilalt. Cred că îndrăgostirea asta a prințului l-a făcut să comită atîtea greșeli, să creadă că e mai bine să se amestece cu lumea, să renunțe la singurătate. Cînd a renunțat la singurătatea sa, oh, ce singurătate, domnule Popianu, princiară, înnăscută, nu dobîndită, cum este a noastră, prințul a devenit o jucărie a sorții o nefericită marionetă ale cărei sfori erau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se aduna ca o pulbere de făină dintr-o moară unde se măcinau destine, ducea degetele la gură și simțea pe buze și pe vîrful limbii gustul dulceag al colbului de hîrtie și cel amar al prafului de pământ. Se amestecau în cerul gurii sale cum s-au amestecat în gura lui Zeus apa și țarina din care s-au făcut oamenii. Simțea atunci cum își revine în simțire, cum e din nou puternic, stăpîn pe toate, pe sine și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o moară unde se măcinau destine, ducea degetele la gură și simțea pe buze și pe vîrful limbii gustul dulceag al colbului de hîrtie și cel amar al prafului de pământ. Se amestecau în cerul gurii sale cum s-au amestecat în gura lui Zeus apa și țarina din care s-au făcut oamenii. Simțea atunci cum își revine în simțire, cum e din nou puternic, stăpîn pe toate, pe sine și pe cele ce-l înconjurau, capabil de nebunii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e bună, de ce nu, doar nimic nu-l atinge cu adevărat, unul care se hrănește cu toate astea, cu sentimentele mulțimii. Dar n-a fost în stare, n-a fost capabil, domnule Popianu, el n-a rămas deasupra, s-a amestecat, cum să spun, nu din bunătate, ci doar din curiozitate, așa cum s-a amestecat toată viața lui în aventuri, comploturi, nenorociri, fără ca ele să fie ale lui, fără să-l privească în vreun fel, s-a amestecat în viața tîrgoveților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
hrănește cu toate astea, cu sentimentele mulțimii. Dar n-a fost în stare, n-a fost capabil, domnule Popianu, el n-a rămas deasupra, s-a amestecat, cum să spun, nu din bunătate, ci doar din curiozitate, așa cum s-a amestecat toată viața lui în aventuri, comploturi, nenorociri, fără ca ele să fie ale lui, fără să-l privească în vreun fel, s-a amestecat în viața tîrgoveților ăstora ca să participe! Un sportsman, ce să mai discutăm, un sportiv, dar asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
deasupra, s-a amestecat, cum să spun, nu din bunătate, ci doar din curiozitate, așa cum s-a amestecat toată viața lui în aventuri, comploturi, nenorociri, fără ca ele să fie ale lui, fără să-l privească în vreun fel, s-a amestecat în viața tîrgoveților ăstora ca să participe! Un sportsman, ce să mai discutăm, un sportiv, dar asta nu merge chiar în toate! Nu, domnule, nu merge..." Dacă n-ar fi fost adjutant și dacă n-ar fi văzut destule la viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în acea seară nu-l văzuse pe Italo Balbo și, cînd l-a zărit, l-a recunoscut imediat după bărbuța neagră, creață, plină, a scos un strigăt înăbușit imediat de uimire. De uimire amestecată cu dezamăgire, Balbo era scundac și grăsuliu, chiar rotofei, zîmbăreț, cu ochii lucind viu în lumina lumînărilor de ceară pe care Cantacuzino le aprindea numai cînd avea oaspeți de vază. Pe pîntecul rotunjit purta banda albastră a ordinului de comandor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dorit asta, prezența lui îl tulbura, așa cum te tulbură un lucru pierdut care îți iese în cale, pe neașteptate, într-un loc nou, în care n-ai mai fost niciodată. Chelneri închiriați de la Athénée și de la Capsa, printre care se amestecau feciorii de casă ai lui Cantacuzino, toți rotunjori și bărnaci, cu părul creț, încît te puteai gîndi că zvonurile care umblau pe seama beizadelei Basarabă nu erau doar vorbe goale, aduceau cu gesturi sigure, autoritare, cafele și pahare cu coniac. Tablele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
aceeași mînă era imposibil. Mai ales că în jur era o zumzăială și o foșgăială de zile mari, se schimbau ocheade, se înfulecau tartine și chifteluțe de morun, se schimbau pe văzute și pe nevăzute pahare și semne, mirosurile se amestecau din ce în ce mai mult și asta îl dădea cu adevărat gata. Prințul Pangratty se apropiase foarte mult de italian. Avea pe chip o expresie de încîntare copilărească, asta la prima impresie, dar el, Leonard Bîlbîie, vedea ceva mai mult. Nu doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
e o cruciadă singuratică, dinainte pierdută, ca toate cruciadele și mai ales nepotrivită, total nepotrivită pentru un inspector al Serviciului. Dacă voia să-și facă treaba lui de om de încredere al lui Mihail, numai așa putea să o facă, amestecând binele cu minciuna, adevărul cu răul, toate la un loc, pentru a fi asemenea celor printre care se învîrtea. Și o făcea liniștindu-se că pînă la urmă lucrurile vor fi așa cum credea el, apa se desparte de uscat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
departe ca să nu-l pui într-o situație ridicolă. Tehnica escrocilor. Șerban Pangratty lăsă o umbră de nedumerire pe obraz care se șterse repede, recăpătă expresia sa amabil-ironică, detașată. Era prea bine educat, ori numai un prinț adevărat, ca să se amestece într-o chestiune care nu era limpede. Locotenentul Georgescu ridică sprîncenele a mirare, "prea tîrziu? De ce să fie prea tîrziu? O decizie sigură, o acțiune hotărîtă și rapidă n-are nevoie de aprobarea sau dezaprobarea cuiva. Acestor prea mulți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atoateștiutor, și schimba vorba cînd vreo cocoană punea întrebări romanțioase ori cînd cineva, voind să-i intre în grație, făcea trimiteri măgulitoare la un trecut de care mai că nu voia să-și amintească. Nu folosea trecutul decît în măsura în care se amesteca în prezent sau putea da cîte o explicație lămuritoare asupra viitorului incert. Ce rost avea să fie preocupat de sfîrșitul unui om, sfîrșit violent, pricinuit chiar de mîna sa, cînd exista dovada clară că procedase bine rămăsese în viață, respira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
tîrziu a judecat și a cumpănit lucrurile la fel. Existau rezolvări soluții definitive, compromisuri, dar în nici una dintre aceste situații propria sa viață, propria sa moarte nu aveau vreun rol de îndeplinit. Nu erau luate în considerare, nu puteau fi amestecate cu afacerile Serviciului. Era ca și cum ar fi lucrat într-o fierărie cu niște clești lungi, prin care căldura metalului încins abia se simte. O percepea, îi provoca un fior de plăcere, de îngrijorare, dar treaba lui era să răscolească jarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
știa, ci imaginea fotografică pe care nebunul de Pangratty a descris-o și apoi a arătat-o tuturor celor ce voiau să o vadă. Și prințul zănatec a tot repetat că nici măcar nu mirosea urît în birou, "scorțișoară și piper, amestecat cu ceva dulceag, asta e concluzia logică, nu?" Ca un copil a dus la nas dintele căzut și o clipă a avut vaga senzație că există un miros dulceag. Apoi mirosul a dispărut. A strîns din ochi, era hotărît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
păstreze, nu prea ușor, dar putea, imparțialitatea și în același timp nevoia tuturor de a-l folosi, de a-l susține. Și asta pentru că de la început avusese o idee simplă, dar genială Serviciul nu va face nimic, nu se va amesteca în nimic, nu va îndrepta ori susține pe nimeni în mod practic, Serviciul doar va culege și va distribui informații. Informația aceasta este adevărata putere, puterea absolută care nu are culoare, miros, sens de dezvoltare, ea există. Ceva-ceva se conturase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încredere decît în zeci de rapoarte și informări, avea ferma convingere că prima chestiune era strîns legată de a doua. Iar a doua... A doua era cu adevărat o problemă periculoasă chiar și pentru el, șeful Serviciului, care nu se amesteca în nimic. Nu putea jura că știe cu exactitate despre ce era vorba, dar cu siguranță se învîrtea în jurul miezului fierbinte. A încercat de cîteva ori să sistematizeze faptele cunoscute și pe măsură ce făcea un pas înainte simțea că-l cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și nici Grecia lui Metaxas nu era prea departe. Cît se tot învîrtiseră partidele pe la guvern lucrurile erau limpezi, rău era că se învîrteau, dar era foarte bine că nimeni nu le împiedica să apară. Nu se băga, nu se amesteca, nici el, nici Serviciul, în afacerile de culise, în politicale, în combinații, câteodată năucitoare, cum să se amestece, cînd toată lumea avea nevoie de el, de Serviciu?! Dacă ar fi făcut-o, automat ar fi ajuns în situația să-și facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
limpezi, rău era că se învîrteau, dar era foarte bine că nimeni nu le împiedica să apară. Nu se băga, nu se amesteca, nici el, nici Serviciul, în afacerile de culise, în politicale, în combinații, câteodată năucitoare, cum să se amestece, cînd toată lumea avea nevoie de el, de Serviciu?! Dacă ar fi făcut-o, automat ar fi ajuns în situația să-și facă adversari pentru că și-a făcut prieteni. Dar era bine. Cînd în cameră lua cuvîntul domnul Lothar Rădăceanu, socialistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
planul pînă la capăt." Mihail pufni de cîteva ori, făcu "daa, da, da. Iată o analiză destul de corectă. Și eu cred tot așa. Numai că eu sînt dator să merg mai departe, doar sînt șef, nu?" Uite așa era Mihail, amesteca toate lucrurile, bune și nebune, serioase și ușuratice, încît trebuia să-ți bați mintea ca să înțelegi ce vrea cu adevărat. "Trebuie să merg mai departe și să spun: și într-un caz și în altul, trebuie să știm totul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
domnișoara K. F. și imaginația se aprindea ca o iască bine uscată. Nici nu trecuseră prea mulți ani de la ultima vizită a prințului, dar în amintirea tîrgoveților ceea ce se petrecuse cîndva în Vila Katerina, poveștile, soarélele, pasiunea adevărată, toate se amestecau și din ele nu mai rămăsese decît o imagine de o surprinzătoare putere de convingere viața omului, acolo, sus, la înălțimea care domina așezarea era cu totul altceva decît viața celui care se tîra pe lutul galben, alături de butucii șerpuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
limpezea întrebarea, o întrebare pusă ca într-o oglindă. De o parte scena ce este viața?, iar în reflexul ei întrebarea era ce este moartea? Iar el, chiar el era oglinda, luciul din ce în ce mai mat, mai tulbure, așa încît întrebările se amestecau. Rămînea doar amintirea gestului, cum degetele sale transpirate, subțiri, încordate, dureros de încordate, răsuceau butonul negru al pilei galvanice și ceea ce era pînă atunci o jumătate de broască,. o jumătate mai moartă decît tot ce era mort pe lume, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-i pese de nedumerirea, de șovăiala celorlalți, ba, mai mult, se folosea cu îndemînare de zăpăceala lor. Chiar în acel moment directorul Serviciului nu putea fi sigur dacă Basarab Cantacuzino este cu adevărat inițiatorul acțiunilor fasciei "Vulturul Alb". Că era amestecat, nu încăpea îndoială. Dar cîți nu erau amestecați, mai precis, cîți oameni foarte importanți, generali, înalți funcționari, bărbați politici, nu puteau fi considerați măcar în legătură cu "Vulturul Alb"?! Din rapoartele primite de la Bîlbîie se putea înțelege că fascia acționa la lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai mult, se folosea cu îndemînare de zăpăceala lor. Chiar în acel moment directorul Serviciului nu putea fi sigur dacă Basarab Cantacuzino este cu adevărat inițiatorul acțiunilor fasciei "Vulturul Alb". Că era amestecat, nu încăpea îndoială. Dar cîți nu erau amestecați, mai precis, cîți oameni foarte importanți, generali, înalți funcționari, bărbați politici, nu puteau fi considerați măcar în legătură cu "Vulturul Alb"?! Din rapoartele primite de la Bîlbîie se putea înțelege că fascia acționa la lumina zilei, că nimeni nu se mirase de apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]