19,908 matches
-
subiectivitatea filială a fiului ei, făcând-o să se poată substitui fiului ei și să trăiască cu mai multă intensitate decât el bucuriile și durerile lui. Dar precum Tatăl dumnezeiesc trăiește subiectivitatea Fiului în subiectivitatea Sa părintească, fără să le amestece, ci intensificându-le, așa și Fiul trăiește subiectivitatea părintească a Tatălui în subiectivitatea Sa filială, sau ca Fiu. Totul e comun și perihoretic în Treime, fără ca în această mișcare comună a subiectivității Unuia în altul să se confunde modurile distincte
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466141459.html [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > A L"AISE Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1916 din 30 martie 2016 Toate Articolele Autorului A l'aise Se amestecă ploaia c-o fărâmă de iarnă, Dintr-un rest indecis de zăpadă apoasă, Se nalță și vântul către nori și-i răstoarnă -Fantomatice neguri peste-o lume cețoasă . Prea tihnitele clipe stau acum la căldură Pășind blând în tic-tac de
A L AISE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1459344626.html [Corola-blog/BlogPost/381371_a_382700]
-
De ce lași umbre prin răspântii mute? Umbre solitare ce par necunoscute... Am să te iert pentru că mi-ai lăsat Cuvântul iubirii de oameni și nu abat Chipul tău și azi cu vise îl îmbrac Cu florile verii calde l-am amestecat. Referință Bibliografică: TRECUTUL PARE ȚESUT / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354, Anul VII, 11 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TRECUTUL PARE ȚESUT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1497160610.html [Corola-blog/BlogPost/372069_a_373398]
-
comuniste a degenerat în ochii formatorilor de opinie de la București în naționalism”. Și iată ce le răspunde explicit acestora, ca să înțeleagă și ei de ce există naționalism românesc în Basarabia: “...(există naționalism în Basarabia) fiindcă există și mai mult rasism rusesc, amestecat cu internaționalism comunist, și încă și mai mult mesianism ortodox rusesc, (dar că) “... în timp ce naționalismul românesc se manifestă prin cultură, cel rusesc (se manifestă) prin ură”. Și apropo de naționalismul românesc din Basarabia, cel manifestat prin cultură și artă populară
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_la_plecarea_la_ceruri_a_unui_gheorghe_parlea_1338735836.html [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
Mirosea a bujori, aceeași de demult sau totuși alții... Am ascultat cu atenție. Nimic. Nicio mișcare. Am urcat scările și am apăsat clanța. Ușa era încuiată. Amintirile au năvălit ca un torent peste mine, provocându-mi o stare de euforie amestecată cu teamă. M-am oprit o clipă, pipăind stâlpii de pe terasă. Mi-era dor de tot ceea ce atingeam și îmi venea să plâng. Un zgomot ce venea din spatele grădinii m-a făcut să tresar. Am aprins iute câteva bețe de
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Marturisirea_gina_zaharia_1327847757.html [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
spală cerul, norul se supune, apar și lujerii de floare mereu rimează cu un soare. Credință-i totul, închinare, peste candoare inima cărare, pe care treci cu pasul tău de gând un rând mai sus, un spațiu frânt și mă amestec în coajă de copac să fiu un falnic răsfățat de zâmbetul adus ca un cadou ecoul dorului, ecou. Referință Bibliografică: Ecoul dorului / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1992, Anul VI, 14 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ECOUL DORULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1465891613.html [Corola-blog/BlogPost/385316_a_386645]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RĂTĂCIȚI Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai încărcat bateriile pentru încă un an acum ai rămas să amesteci și să compari amintirile cu rupturile de altă dată cu cine seamănă povestea mea, oare a fost poveste? Greșită-n timp în așteptarea comisionului, corectura-i gata e ora patru rătăcită-n noapte lumini și umbre alterate presimțiri sumbre alternante
RĂTĂCIŢI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Rataciti_.html [Corola-blog/BlogPost/372732_a_374061]
-
îl ții de-o aripă pe Dumnezeu ... E un principiu de viață ce ar întrece până și cunoscutul paradox al mecanicii fluidelor - paradoxul hidrostatic. Sentimentul de mâhnire interioară, revolta personală ori semantica dureroasă a indiferenței Omului față de aproapele său se amestecă acum, nediferențiat, în carnea statuii închise la culoare a spiritului decadent. Aproape totul miroase în clipa de față extrem de puternic a sărăcie moral-materială lucie și a mult prea multă moarte în jur, o moarte a Sinelui deloc atipică însă, dacă
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1404825961.html [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
în diferite poziții obscene, așezate de o parte și de alta; unele îți făceau cu ochiul, altele, privite din alt unghi, își schimbau poziția, pline de lascivitate. “Unde vă uitați, mă întrebă el, la expoziția mea? Să moară Veta, am amestecat sacrul cu profanul, pui tu sfinții la masă cu gagicilii- astea, ai că ești nebun, bă Mireo, mi-a zis o fufă de la Platforma chimică care face naveta în oraș și o mai iau și eu din când în când
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443683348.html [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FLORI DE TEI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului FLORI DE TEI Ne-amestecă tristețea-n ceai, cu plante, Cu mătrăgună și cu alte rele, Ne șterge de pe cer lumini și stele, Cu gesturi largi și foarte arogante. Ne-nfige-n suflet, până la plăsele, Cuțitul disperării delirante, Iar de pe culmi ne-mpinge înspre pante
FLORI DE TEI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464539390.html [Corola-blog/BlogPost/385095_a_386424]
-
capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude lin ecoul amestecând noroi: Blestemele din rugăciunea unui dac Ce ne-au trântit-o zeii din ceruri înapoi. Ei nu, e prea de tot! Deja e vijelie! Auzi cum dă cu ropot si cu vânt! Taifun! E clar cât de ”frumos” amurgul o să
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Obsesiva_cruti_cristian_1384904601.html [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
care va păstra focul viu încă un an. Din trupul meu fac jertfă pentru înfloriri și rodiri gemene, ating mugurii care vor plezni spre coacere, în miezul cel aprins și auriu al verii. Răsuflarea mea cheamă cântul păsărilor și se amestecă în graiul animalelor care se caută pentru a deveni pereche. Poate vor trece multe vremi până ne vom întoarce din povestea în care se desfac înțelesurile.Până când soarele din cer se va întîlni cu soarele din privirea de dincolo de genele
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobete_farmec_dor_danaela_1330065902.html [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
personajului dau o ciudată impresie de mișcare a ființelor de pe pereții peșterii. În nebunia sa, Sânger aruncă săgeți spre ele, în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
ales pentru Judecătorul suprem. E inestetic, inelegant să bagi în pământ o ființă a cărei singură vină este aceea de a fi descendentul unui protopărinte căruia odată cu interdicția edenică, i s-a sugerat și posibilitatea de a o încălca, să amesteci cu râmele un om înzestrat cu o libertate precară pe care o instanță juridico-metafizică inteligentă, sensibilă și bineinteționată ar fi trebuit să nu i-o dăruie devreme ce (pre)știa că și-o va gestiona prost: ca un câine! Spuse
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
frecata pe picioarele cuiva, intră rapid în sânge și poate avea un efect benefic în plămâni. O cataplasma cu usturoi pusă pe tălpile picioarelor este foarte bună pentru oprirea tusei și alungarea răcelilor. Se face tocând câțiva căței de usturoi, amestecându-i cu puțin untdelemn de măsline și aplicând mixtura pe tălpi. Oameni bolnavi de plămâni - ajunși în pragul morții - suferind de tot felul de maladii respiratorii (astma, emfizem și oribilele bronșite, alergii și abcese pulmonare) s-au întremat și au
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_puternic_antibiotic_natural_din_lume_georgeta_nedelcu_1327418026.html [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
un reputat cercetător și expert în terapia cu usturoi. Se știe că allicina din usturoi stimulează pereții stomacului și ai intestinelor, pentru a secretă enzime digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afecțiuni trebuie să fie diluat sau amestecat cu alte mâncăruri, precizează același expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l găti, sau a-l combină cu ou și lapte. Totuși, usturoiul nici macar nu e nevoie să fie mâncat. Se poate folosi
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_puternic_antibiotic_natural_din_lume_georgeta_nedelcu_1327418026.html [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
se poate folosi sub formă de tablete sau capsule. Un leac pentru constipație Un reputat cercetător și expert în terapia cu usturoi declară că persoanele care suferă de constipație își pot găsi ușurarea mâncând cu regularitate cantități moderate de usturoi, amestecate cu ceapă, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirmă el, stimulează mișcările peristaltice ale pereților intestinali și, în acest mod, produce mobilitatea scaunului. Remediu pentru dureri de urechi și dispariția imediată a arsurilor Doamna LC. Spune: ,, Timp de un an
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_puternic_antibiotic_natural_din_lume_georgeta_nedelcu_1327418026.html [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitațiile, frisoanele, mâncărimile, obezitatea, leucoreea, artrita și multe alte maladii. Desigur, usturoiul se găsește și sub formă de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor și a farmaciilor specializate în Plante medicinale. Ceaiul se prepară doar amestecând o linguriță de praf într-o ceașcă de apă fierbinte, adăugând miere după gust. Sau o cantitate mică, mărunțita într-o linguriță de miere, poate fi înghițită cu apă înainte de mese. Remediu pentru excrescențe dureroase și spasme la colon M.V
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_mai_puternic_antibiotic_natural_din_lume_georgeta_nedelcu_1327418026.html [Corola-blog/BlogPost/359941_a_361270]
-
tradiționale au fost pulverizate. Retractil la relațiile sociale nefaste creației artistice, poetul își exersează singurătatea pe calea meditației. I se pare că trăiește pe un ring de box și: „că sunt mereu la podea/ numărat/ dar cum să renunț/ mă amestec în ciorba acestui timp/ de obicei preîncălzită”. (Ring). Trecerea timpului peovoacă nostalgie și însingurare: „înlăuntrul timpului cad frunze/ în moarte clinică/ pe fâșia dintre noapte și zi/ vântul interpretează partitura/ rece la o tastatură/ dezacordată”. (Toamnă) Ploaia reconfortează sufletul poetului
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1471537779.html [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
o întristă. Aiurite gânduri mai bântuie mintea unui om, bolnave gânduri... Ea începu să se joace ca un copil pe malurile Dunării. El se așeză jos pe iarbă și aruncă o piatră în apa limpede. Totul se sparse și se amestecă în undele valurilor: și lună, și stele, și pomi, și chipurile lor; totul, totul... CAP.6 A doua seară la Viena... Se lăsase seara peste împrejurimile de basm ale Vienei cu codrii ei seculari și cu castelele fantastice care străluceau
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
problemele cu care s-a mai confruntat și se confruntă. Sigur că se va lovi și la școală de curiozitățile colegilor, dar nu avea de gând să dea prea mule detalii, era viața ei și nu voia să se mai amestece nimenea în ea. Aștepta cu emoție prima ei zi în calitate de profesoară, mai frunzări prin cărțile din bibliotecă, unde găsi manualele vechi din care învățase. Știa că este bine pregătită și nu și făcea probleme că nu va face față. A
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463509604.html [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
dorește să aibă întotdeauna relații sociale bazate pe respect reciproc. Ușor de zis, greu de făcut pentru unii. Am ajuns la un aspect pe care aș dori să-l dezvolt deoarece am observat că această cerință obligatorie de a nu amesteca viața profesională cu cea particulară nu este aplicată de majoritatea dintre concetățeni. O parte, probabil, din neștiință. Opinia mea este că, în general, cei care intenționat (din viclenie) ae amestecă în viața particulară a altora (din cauza incompetenței lor profesionale) o
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realtiile_sociale.html [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
deoarece am observat că această cerință obligatorie de a nu amesteca viața profesională cu cea particulară nu este aplicată de majoritatea dintre concetățeni. O parte, probabil, din neștiință. Opinia mea este că, în general, cei care intenționat (din viclenie) ae amestecă în viața particulară a altora (din cauza incompetenței lor profesionale) o fac pentru a distrage atenția de la obiectivele pentru care fiecare dintre noi ne ducem la locurile noastre de muncă ori într-o activitate culturală. Aceste încălcări ale normelor etice de
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realtiile_sociale.html [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
sunt urmașe a refugiaților români ardeleni, odată cu teroarea hortystă, ortodocși evlavioși care s-au așezat, în preajma anului 1916, în acest sat și pe care l-au ridicat, prin munca lor, în rândul tuturor celorlalte sate ale Dobrogei și s-au amestecat în timp cu cei născuți între aceste hotare ale satului. Dintre familiile vechi, mi s-au spus că mai sunt cei care se numesc Joldeș, Juncu, Corcheș, Acsente și altele câteva care au avut feciori să le ducă numele. Se
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
care a urmat între mine și Marin că acel preparat rudimentar era unul dintre medicamentele hrănitoare ale pământului și un protector al plantelor însă un distrugător al dăunătorilor legumelor, pomilor sau cerealelor. La un litru și jumătate de apă se amestecau cinci sute de mililitri de soluție, agitându-se puternic. Această soluție se punea de jur împrejurul plantei din grădină sau a pomului, nu direct pe plantă sau pom. Pomii, la Armindeni, se văruiau pe tulpină, la un metru și ceva de la rădăcina
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]