5,016 matches
-
doar pentru el și ea, un limbaj nou, acela al comuniunii trupești și sufletești ceea ce suplinește toate celelalte inconveniente. Să-l lăsăm să cânte pre limba sa și să nu-i întrerupem cântul... Iată că întrezărim și un acord bacovian: „Amurg violet / răscolit de țipetele / cocorilor. Și, Doamne, / mâine vei fi atât de departe!” („Început de toamnă”). Nici primăvara nu vine cu mai puțini fiori lirici și cu mai puțină melancolie: „Primăvară - / iedera asta parcă a-nnebunit: / abia se mai vede
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TINEREȚE Autor: Anca Tănase Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Îți amintești de calul ruginiu ce ne purta încet prin inserări și ierburi despletite prin poieni ? Pluteam ușor dintr-un amurg în altul legănați, purtând în ochi fântâni cu ape verzi Calul e mort... și noi pășim încă-amândoi pe-același drum astăzi pustiu și însetat, fără fântâni... pas lângă pas, printre scaieți și vânat vânt... Mai vezi vreun drum ? Referință Bibliografica
TINERETE de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355642_a_356971]
-
crin ce miroase a credință credința că lacrima din zori se va însenina la sărutul tău. iubitul meu, citesc în ochii-ți sfârtecați de un dor ascuțit făclii de cer ce luminează ultimul meu gând neștiut ce ascunde al iubirii amurg ploaia caldă de vara e aici mă-îmbrățișează c-un surâs mă scaldă cu înțelesul iubirii punându-mi balsam de cuvinte peste visurile sufocate în deșertul clipelor. Referință Bibliografică: Aștept ploi de lumină / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AŞTEPT PLOI DE LUMINĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355717_a_357046]
-
a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. Poem BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuita-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi zice
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > JURNALUL UNUI MINUT Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ți-am simțit inima tremura în piept secundele rătăcite dintr-un sfârșit ce nu și-a inventat încă amurgul își implora tăcerea îngenunchiată într-o frunte senină ultimul minut dintr-o înserare ruginie picta rădăcini în lacrimi uitate din colțul ochiului oare timpul ce îl porți prin buzunare mai știe să înflorească nerăbdarea în orbita goală ce o am
JURNALUL UNUI MINUT de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355732_a_357061]
-
unde frigul nu se poate cățăra, unde viața e atât de tare încât poate îmbata vinul *** scapă-mă de mine, să mă evapor, să fiu transpirație pe suferința Ta, tăietură în coasta crucii, taie-mă cu coasa iubirii, fă-mă amurg și junghiere perpetuă, scapă-ma de mine, scapă-mă, in inima Ta *** mă las în nisipul umbrei, cu spatele la mine insumi mă întorc, si mă arunc in vântul vechi, ca să devin printre ploi un stâlp al beznei *** nu mai am nici un
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
arunc in vântul vechi, ca să devin printre ploi un stâlp al beznei *** nu mai am nici un gând de sprijin când merg pe acest fir de gheață către mine însumi ca un acrobat la circul nebuniei în care sunt singurul spectator *** amurgul nu se mai sfârșește și se mișcă dintr-un ochi în altul alunecând dintr-o lacrimă în alta peste zarea fumegândă pe sub aripile șuierătoare ale corbilor și-n această goană crepusculară numai durerea încordată la infinit rămâne nemișcată *** ploua cu
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
Lumânării fumegând? Ce să spun, iubito,-n zorii Când trezindu-mă e gol Patul meu și mi-s toți porii Răni de foc în foc domol? Ce să spun, iubito, scurgu-l Timpul meu de azi și ieri Risipind de dor amurgul... Cere-mi timp, din timp să-mi ceri... Referință Bibliografică: Cere-mi timp din timp / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 901, Anul III, 19 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CERE-MI TIMP DIN TIMP de ROMEO TARHON în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346093_a_347422]
-
grădinița mea este plină de flori, care mai de care mai frumoase: petunii cu petale catifelate, regina nopții cu parfum delicat, trandafiri nobili și crăițe cochete, îmbrăcate în rochițe la fel de elegante ca și cele ale dansatoarelor spaniole. Dimineața și în amurg, harnicele albine culeg în coșulețe, nectar și polen pe care îl transportă la stupi. Pe lângă ele, pe corolele florilor se mai găsesc viespi cu acul înfricoșător, dar și fluturi, cavaleri șăgalnici, în căutare de dulceața iubirii... În după-amiaza aceasta(31
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346110_a_347439]
-
a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. POEM BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuită-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi zice
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
Foșnetul frunzelor pe care noi le numărăm ne este oda (te iubesc în surdina unei șoapte) Taci Știu ce ascund porii prin care ma respiri (toamnă ne iubim la lumină frunzelor) Umbră zâmbetului tău trist aduce crizantemele la viață (florile amurgului îmi înfloresc pe trup) Picura și simt atingerea ta, florile din ierbarul vieții noastre revin la viață pe trupul nostru aurit (macii târzii) În patul nostru apun gânduri și toamnă rodește iubire (extazul fluturilor îndrăgostiți) O rază se topește pe
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
Nu știu dacă toamnă din pletele mele E doar adiere sau ploua cu foc Pe umerii mei cad frunze de stele Și multe dureri în mine-și au loc. Sub frunze târzii văd copilăria Sau poate sfârșitul îl văd în amurg În toamna ce arde rodește urgia Și frunzele cad și lacrimi îmi curg. Îmi număr din clipe ce sunt precum frunze Ce mult am iubit și tot s-a uscat Din toată durerea se naște pe buze Un cântec târziu
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
cu aura lui pe chip, poate spune: „cânt chiar dacă am adidașii rupți”. Cu toată vârsta ei crudă, Ana Maria a învățat să gândească în sintagme originale, pritocite îndelung, care îi pot servi drept răspuns, întrebărilor inerente: „singurul răsărit iubit de amurg” - „mă alerg prin răcoarea de cuvinte”; „adevărul din lumina palmelor”; „aprind focuri în curțile pustii”; „povești ascunse în lumea fără litere”; „umeri de flori” din titlurile poeziilor sale, ș.a. - dovadă că jocurile acestea de metafore o preocupă intens. Fiecare titlu
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
dovadă că jocurile acestea de metafore o preocupă intens. Fiecare titlu dezvoltă o poveste atât de adevărată încât pare a fi inventată. Și cum ar putea fi altfel, de vreme ce „răsăritul fiecărei dimineți / așterne drumul de întoarcere” (singurul răsărit iubit de amurg). Ana Maria Gîbu reușește să-și esențializeze discursul poetic în picături de gând, care pot fi receptate independent dar și împreună. Ex. „liniștea / mângâie mugurii / din palma pământului / dezmorțit” (primul poem); „păzesc taina fiecărui răsărit / ascunsă / printre umbre” (al doilea
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
-mi pătrundă adânc sufletul. Toți autorii publicați în această antologie sunt oameni talentați, cărturari cu dragoste de limba strămoșilor lor, care scriu întorcându-se la matca românismului, regăsind miresma merelor din livada părinților sau a bunicilor, prispa casei, și lumina amurgurilor dulci ale acestui pământ dacic. Antologia aceasta este plină și grea de ceea ce am numi spiritul românesc ... Ne-ar trebui o carte întreagă să analizăm creațiile fiecărui autor. O vom face cu alt prilej. Acum vom trece doar în revistă
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
Te privesc uimit, viril... Vrei si tu ( nu-mi vine-a crede ), Paradisul de dezmiardă, Ne înlănțuie tiptil. Ne aruncă, sus, în nori, Ne înlănțuie-n lumină, Împrăștiind a vieții tihnă Cu ai dragostei fiori. Obosiți, flămânzi și goi... În amurgul dimineții, Nu vom da voie tristeții Să pătrundă între noi. Dulcea verii feerie Cu miros de iarbă-ncinsă Va rămâne neatinsă... Doar a noastră... Pe vecie. Te doresc atât de mult, Mă privești zâmbind cu șagă... Amintiri de jar și
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
Ca lacrima din ploi să nu m-adape Și am rămas noi doi în vara noastră La țărm de valuri ce ascund tăceri Tu crin regal , eu floarea ta albastră Trăind prezent,iar lacrima de ieri Am răstignit-o în amurguri stranii Pe-o cruce de-ntuneric sideral În carul mare am depus litanii Iar stelele ne-au însoțit la bal În pași de vals, ne-am căutat sărutul Uitat pe buzele-mi ce te-au iubit Și iarba verde ne-
MI-AI ADUS DOAR PRIMĂVERI ÎN DAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356123_a_357452]
-
CLIPĂ DE TĂCERE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am coborât din liniștea stelară... Rupturi de timp, în clipe care curg, Ce sunt sortite vremii să dispară Când răsăritul curge spre amurg. Și scrise-au fost acolo sus în cer Să poarte-n ele clipe de durere Și clipe de iubire, și clipe care pier, Ce nu se văd din clipa de plăcere. Din nemiloasa clipă-a despărțirii Intrăm în bucurie ca
MI-A MAI RĂMAS O CLIPĂ DE TĂCERE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356172_a_357501]
-
Toate Articolele Autorului ELOGIU TRIUMFULUI La margiea împărăției - ,, gol pușcă ”- Marele Alexandru se roaga zeilor să-l desfieze - bolnav de singurătate - și, cine mai știe, de ce - își frământa mintea și sufletul înspre care prăpastie să se avânte - hotărârea o ia amurgul: << oriunde-ți îndrepți privirea, < patria morții îți va fi recunoscătoare și pentru ultima înfrângere >> >> .................................. dar, care popor îți va sărbători, oare triumful? Referință Bibliografica: ELOGIU TRIUMFULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011
ELOGIU TRIUMFULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356177_a_357506]
-
Prieteniei” Iași , apar sub cele patru anotimpuri din primăvară până-n vară, din toamnă pâna-n iarnă, legănând versurile talentaților poeți, ca-n Anotimpurile compzitorului A.Vivaldi . Poemele violete, pot fi însoțite de orice floare violet răsărita primăvara-n martie, de oricare amurg violet la țărm de mare pe-nserat, sau toamna-n pădurile fardate și iarna pe zăpezile albe,de gri și violet încărcate . Fără a cunoaște autorul poemelor violete, citindu-le , poți face cu multă ușurință portretul său prin cuvinte, ca și cum ar
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
ca-n fiecare zi averea-mi v-o las pe veresie - mai dragă-mi este noaptea, pe-o brazda de moșie, măi ’naltă-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o floare, acelasi baci frumos, al doinelor nescrise...; demiurg . Referință Bibliografica: ELOGIU DOINELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU DOINELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356259_a_357588]
-
cu mânuța-i casă? oare, sus, acolo, printre stele, codrii de iluzii-i voi străbate? m-oi, trezi, pe ziua, cu desaga plină cu-alte griji mai mari? pe la prânz, vreo ploaie, mă va prinde-n brazda, pe hotar? în amurg, uita-voi, lângă o palinca, cele nelucrate? Referință Bibliografica: ELOGIU CELOR NELUCRATE / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELOGIU CELOR NELUCRATE de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356260_a_357589]
-
Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLEPSIDREI S-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii, doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului - pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru
ELOGIU CLEPSIDREI de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356258_a_357587]
-
nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ecoul clipei s-a rătăcit printre rânduri. Culoarea nopții pictează doar gânduri. Frigul s-a stins printre stele de-alean, Iar tu-mi răpești visul, iubit castelan... Zorește viața în veșnice amurguri. Prezentul e strâns în vremelnice pârguri, Iubirea valsează în liniștea firii, Răgaz absolvind în piatra nemuririi... M-acopăr cu sute de calde săruturi, Destinul e tandru, dar anii sunt fluturi, Mai ține-mă strâns la pieptu-ți fierbinte, Inima ta s-
ECOU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368908_a_370237]
-
a Doinei în care sufletul ei angelic se înfioară, tresaltă, plânge și cântă. În privirea Mamei șipotesc apele de peruzea ce deschid zăgazurile albastre, răscolind aurele martirilor și sfinților din tinda cerului veșnic. Curajul Mamei se ridică șirag pe coloana amurgului în sobor de cocori, peste vămile văzduhului, unde Luceferii clipocesc clipele veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții sufletului ei. Deasupra
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]